Category Archives: sunt mandru k sunt roman

COLOANA INFINITULUI


tablou-fosforescent-triunghi-coloana-infinitului-
Energia cea mai benefica este emisa noaptea, pe luna noua sau luna plina. Cea mai putin benefica este energia emisa, in zilele insorite.
Constantin Br├óncu┼či (19.02.1876 – 16.03.1957) a creat la T├órgu Jiu un complex nemuritor de trei sculpturi ├«n aer liber, unic ├«n lume: Masa t─âcerii, Poarta s─ârutului ┼či Coloana Infinitului. Coloana Infinitului capteaz─â energiile terestre pe care le emite ├«n exterior. Energiile emanate de suprafe┼úele Coloanei Infinitului au fost m─âsurate p├ón─â la distan┼úa de 200 de metri.
Date despre Coloana Infinitului

Coloana Infinitului din T├órgu Jiu are o ├«n─âl┼úime de 29,330 metri ┼či o greutate de 29,173 Kg. Este construit─â din metal feros (pl─âci din font─â), dup─â formula 1/2 + 15 + 1/2 ┼či dup─â “legea armoniei plastice”, descoperit─â ┼či perfec┼úionat─â de Br├óncu┼či, de forma 1 – 2 – 4, unde 1 = 45 cm (m─ârimea laturii mici a triunghiului de piramid─â, de forma unui p─âtrat), 2 = 90 cm (m─ârimea laturii mari a trunchiului de piramid─â, de forma unui p─âtrat), 4 = 180 cm, ├«n─âl┼úimea trunchiului de piramid─â. Trunchiurile de piramid─â, goale pe din─âuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de o┼úel, cu sec┼úiune p─âtrat─â, uniform─â pe toat─â ├«n─âl┼úimea Coloanei Infinitului. Exteriorul Coloanei a fost cur─â┼úat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate dou─â straturi de praf metalic, unul de zinc ┼či cel─âlalt de alam─â, la o temperatur─â mai ridicat─â.

├Än timpul celui de al doilea r─âzboi mondial, Coloana Infinitului a rezistat eforturilor zadarnice de a fi dobor├ót─â la p─âm├ónt de tancurile nem┼úilor ┼či ru┼čilor. ├Än urma acestui fapt, coloana prezint─â o deviere la v├órf semnificativ─â, de m─ârimea unui triunghi echilateral cu latura de 33 cm.
28-coloana-infinitului-la-apus

Coloana Infinitului a devenit obiect de studiu pentru oamenii de ┼čtiin┼ú─â din ┼úara noastr─â. Astfel, profesorul universitar dr. ing. A. M─âru┼ú─â a f─âcut anumite m─âsur─âtori ┼či a constatat c─â aceast─â Coloan─â emite radia┼úii de energie pe patru direc┼úii. Nu cunoa┼čtem cauza care l-a determinat pe ing. M─âru┼ú─â s─â fac─â aceast─â cercetare ┼či descoperire uimitoare, dar ne permitem s─â avans─âm urm─âtoarele considerente privind emana┼úiile de energii ale Coloanei Infinitului.
Curentul electric teluric ┼či efectul de piramid─â al componentelor Coloanei Infinitului

Intesitatea c├ómpului magnetic al Terrei este relativ slab─â. ├Än general, neperceptibil─â de om, variaz─â ├«ntre 0,3 gauss la Ecuator ┼či de 0,7 gauss la poli. Dar exist─â locuri pe Terra unde intensitatea c├ómpului magnetic este de peste 10.000 de ori mai puternic─â, form├ónd anumite anomalii magnetice. Este foarte probabil c─â sub Coloana Infinitului exist─â o astfel de anomalie magnetic─â, care se poate m─âsura.

S-a constatat c─â Terra este o gigantic─â pil─â electric─â alcalin─â, care mai prime┼čte electricitate ┼či din exterior. Oceanul Planetar (apa lui are un gust s─ârat ┼či amar) este un veritabil electrolit alcalin care, ├«n interac┼úiune pemanent─â cu rocile limitrofe heterogene (amestec de numeroase elemente chimice distribuite neuniform), roci ce au devenit veritabili electrozi masivi, au produs curentul electric teluric. Acest curent electric este amplificat at├ót de particule electrice provenite din radia┼úia cosmic─â (particule ce se ├«nscriu ├«n spiral─â pe liniile de for┼ú─â ale c├ómpului geomagnetic), c├ót ┼či de electrizarea prin frecare datorit─â v├ónturilor ┼či mareelor. Consider─âm c─â pe sub funda┼úia Coloanei Infinitului trece o f├ó┼čie de curent electric teluric, datorit─â configura┼úiei terenului din acel loc.
coloana_infinitului

Numero┼či cercet─âtori au constatat c─â piramidele prezint─â energii enigmatice, care se manifest─â ├«n dou─â planuri verticale, perpendiculare pe laturile bazei ┼či care se intersecteaz─â c─âtre v├órf. Aceste energii au fost numite “radia┼úii de form─â”, iar efectul lor poart─â numele de “efectul de piramid─â”. Energia emanat─â de piramid─â este maxim─â ├«ntr-o zon─â din centrul unei sec┼úiuni orizontale, plasat─â la ├«n─âl┼úimea de 1/3 de la baza piramidei. Coloana Infinitului este format─â din trunchiuri de piramid─â, cu baza p─âtrat─â, pe toat─â ├«n─âl┼úimea ei.

Energiile terestre se prezintă sub forma unor reţele geobiologice, iar intersecţiile lor pe direcţii perpendiculare formează, pe suprafaţa pământului, noduri geopatologice. S-a constatat că fundaţia Coloanei Infinitului s-a pus în centrul unui astfel de nod, colector de energii. Deci, Coloana Infinitului captează energiile terestre pe care le emite în exterior.

Suprafe┼úele laterale ale acestei Coloane (de forma unor trapeze r─âsturnate) emit radia┼úii pe direc┼úii perpendiculare ale acestei suprafe┼úe, de natur─â magnetic─â ┼či teluric─â, generate de factorii ar─âta┼úi mai sus. Energiile emanate de suprafe┼úele Coloanei Infinitului au fost m─âsurate p├«n─â la distan┼úa de 200 de metri.Cateva ├«ntreb─âri necesare

1. Pentru ca Br├óncu┼či s─â poat─â amplasa Coloana infinitului ├«n centrul unui nod geobiologic a fost oare ├«nzestrat cu “al ┼časele sim┼ú”, care s─â-i fi permis g─âsirea acestui nod?

2. Br├óncu┼či ┼čtia oare atunci c─â aceast─â Coloan─â este amplasat─â chiar pe axul paralelei 45┬░ latitudine nordic─â?

3. Br├óncu┼či cuno┼čtea la acea veme (anii 1935/1936) efectul de piramid─â? Coloana infinitului putea fi construit─â din elemente de sfere metalice, retezate la capetele unui diametru, din elemente de clepsidr─â, din elemente din trunchi de con etc.

4. Br├óncu┼či a fost ├«nzestrat ┼či cu o putere sacramental─â? Indiferent c├«te ├«ntreb─âri s-ar putea formula, un lucru este sigur: aceast─â Coloan─â a infinitului poate fi asemuit─â cu o scar─â la ceruri, o prefigurare a zborului interplanetar, un simbol al infinitului.

Pe de alta parte, un cercetator stiintific, lucrand in cadrul unui laborator de Tehnologia Metalelor si Sudura, al unui institut de cercetari energetice, fizicianul Stratulat Vasile, a efectuat masuratori radiestezice de specialitate la Complexul Brancusi din Tg. Jiu. Aceste masuratori au fost efectuate deoarece se punea problema restaurarii si punerii in valoare internationala a acestui Complex. In acest scop Coloana Infinitului trebuia demontata si trimisa in Statele Unite pentru restaurare.

Coloana 1
Tinand cont de situatia conjuncturala din acea vreme acest lucru ar fi insemnat pierderea acestui monument original. Pentru a impiedica dezmembrarea complexului Brancusi cercetatorul Vasile Stratulat a intocmit o documentatie de specialitate pentru restaurarea coloanei, fara a fi demontata, pe care a depus-o la primaria orasului Tg. Jiu si impreuna cu Lidia Birsan au editat in 1994, in editura Kogaion, o brosura cu titlul “Lacrima Brancusi” pe care au distribuit-o forurilor competente si populatiei din Tg. Jiu, in scopul impiedicarii distrugerii acestui complex. Aceasta actiune a avut drept rezultat inceperea restaurarii complexului pe plan local, fara dezmembrarea Complexului.
Iata ce se spunea, pe scurt, in aceasta carte:

MOTTO:
O teorie trebuie verificat─â,
Un fapt trebuie dovedit
Un adev─âr trebuie tr─âit!
ALAN SPENCE

brancusi
Ansamblul de la Tg. Jiu are capacitati vindecatoare

S─â ne imagin─âm urm─âtorul aspect : privim la o sfer─â, ├«n interiorul c─âreia se afl─â un om, iar ├«n exteriorul ei un altul. Am├óndoi privesc sfera. Cel dint├ói va afirma c─â sfera este concav─â iar cel de-al doilea c─â sfera ste convex─â. Am├óndoi au dreptate, pentru c─â fiecare prive┼čte sfera dintr-un alt unghi de vedere.

Să ne imaginăm, acum, că sfera este mare cât Universul.

Omul care prive┼čte din afara ei, este omul de ┼čtiin┼ú─â – cel care poate descrie, desena, analiza structura, culoarea sau forma lumii pe care o prive┼čte. Aceasta este lumea obiectiv─â.

Omul care se află în interiorul sferei, este misticul, iniţiatul, paranormalul, adică cel care simte lumea în interiorul căreia se află, lumea subiectivă.

Realitatea este alcătuită din cele două ipostaze. Ele trebuiesc îngemănate, pentru a obţine imaginea corectă, reală a Întregului.
Pentru c─â un Om, nu este numai o mas─â de oase, mu┼čchi ┼či nervi. El este, ├«n mod egal, o lume de sim┼úiri, sentimente, g├ónduri. El ├«nsu┼či este un Univers care respir─â, creeaz─â, tr─âie┼čte e┼čecuri ┼či bucurii, triste┼úi ┼či victorii.

├Än interiorul acestui Univers ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea alte Universuri, cu legile lor ┼či care, la r├óndul lui, el ├«nsu┼či tr─âie┼čte ├«n interiorul unui alt Univers. ├Äntre aceste Universuri exist─â o str├óns─â interdependen┼ú─â ┼či o buna comunicare ┼či nu pot fi luate ┼či tratate separat.

Omul este o carte deschis─â. O imensitate.

masa-tacerii-Brancusi
├Än r├óndurile de mai jos noi v─â propunem doar o cale c─âtre taina descifr─ârii lui, cale pe care Br├óncu┼či a mers toat─â via┼úa lui.

Ceea ce am sim┼úit ┼či tr─âit la Tg. Jiu, ├«n fa┼úa Ansamblului Sculptural al lui Constantin Br├óncu┼či, nu poate fi descris dec├ót ca o parte din realul lui. Este o parte din adev─ârul lumii profunde a sculpturilor acestui neegalat Artist, adev─âr pe care ni l-au confirmat, ├«n mare parte, m─ârturiile celor care au ┼čtiut s─â vad─â, s─â simt─â ┼či s─â-i asculte mesajul ├«n t─âcere. Acest adev─âr r─âm├óne s─â-l cauta┼úi ┼či s─â-l afla┼úi prin tr─âirea voastr─â personal─â.

Despre Opera lui Br├óncu┼či ┼či despre el ├«nsu┼či, s-au scris mii de pagini. Este firesc, c├ónd ne g├óndim c─â tot ceea ce creeaz─â un om n─âscut cu har divin, indiferent de domeniul pe care ├«l abordeaz─â, este ca o f├ónt├ón─â insondabil─â, din care po┼úi s─â-┼úi potole┼čti setea de nesf├ór┼čit.
Despre Miori┼úa, balada solar─â a inimii neamului rom├ónesc, sau despre versul f─âr─â seam─ân al lui Eminescu, s-a scris ┼či se va mai scrie c├ót vom d─âinui pe acest p─âm├ónt. La fel se ├«nt├ómpl─â ┼či cu crea┼úia lui Br├óncu┼či. To┼úi trei, C├ónt─âre┼úul anonim, Eminescu ┼či Br├óncu┼či sunt f├ónt├óni cu ap─â vie, s─âpate ├«n p─âm├óntul rom├ónesc de m├óna Divinit─â┼úii.

Prin r├óndurile de mai jos dorim s─â v─â relat─âm c├óteva din cercet─ârile f─âcute de noi, din alt unghi de vedere dec├ót cele obi┼čnuite, cercet─âri care au vizat mai ales aspectele subtile, vibratorii, misterioase ale crea┼úiei br├óncu┼čiene, aspecte mai pu┼úin, poate, palpate cu ceea ce reprezint─â con┼čtien┼úa noastr─â, dar care opereaz─â sigur ┼či precis ├«n profunzimile subcon┼čtientului nostru.

Una din metodele pe care le-am folosit pentru a ne apropia de adev─ârul cuprins ├«n opera lui Br├óncu┼či, a fost radiestezia. Pentru cei care care nu cunosc cuv├óntul, radiestezie ├«nseamn─â : sensibilitatea fiin┼úei umane la radia┼úii, la influien┼úele care se degaj─â din lumea ├«nconjur─âtoare. Este un mod particular de a ┼čti sau de a percepe lucrurile, altfel dec├ót cu cele cinci sim┼úuri obi┼čnuite ┼či care se bazeaz─â pe fenomenele rezonan┼úei.
poarta sarutului

┼×i acum iat─â ce ne-au relevat m─âsur─âtorile radiestezice f─âcute asupra Ansamblului de la T├órgu-Jiu. Dup─â cum se ┼čtie, Complexul monumental, a┼ča cum l-a conceput ┼či materializat sculptorul, cuprinde mai multe piese de sine st─ât─âtoare ┼či anume : – Masa T─âcerii, Aleea Scaunelor, Poarta S─ârutului, Coloana Infinitului. Acestea, ├«mpreun─â cu biserica existent─â pe Calea Eroilor, g├óndit─â de Br├óncu┼či ┼či luat─â de el ├«n considera┼úie, ca f─âc├ónd parte din ansamblu, alc─âtuiesc un ├«ntreg dinamic ┼či operant. Biserica a fost prev─âzut─â ├«n planurile sale, sub forma unei biserici cu o arhitectur─â foarte modern─â, dar aceasta nu s-a putut construi din cauza lipsei de fonduri ┼či a unor ne├«n┼úelegeri. Ea nu poate fi g├óndit─â ca exclus─â din ansamblu ┼či o s─â vedem de ce.

Mai târziu, după terminarea fixării pieselor în ansamblu, a fost amplasată încă o masă de piatră, în parcul unde se află Coloana Infinitului, nu în mod întâmplător, de către o persoană necunoscută autorităţilor.

Toate piesele sunt a┼čezate ├«n linie dreapt─â, orientate pe axa est-vest, pe Calea Eroilor ┼či traverseaz─â ora┼čul T├órgu-Jiu.

Prin m─âsur─âtori radiestezice, am stabilit c─â la Masa T─âcerii, o mas─â masiv─â din piatr─â, ├«nconjurat─â de 12 scaune asem─ân─âtoare, exist─â ni┼čte c├ómpuri energetice polarizate diferit. Cele 12 scaune au c├ómpuri energetice polarizate, altern├ónd semnul pozitiv cu cel negativ, iar ├«n centrul mesei de piatr─â am m─âsurat un c─âmp rotitor cu o elonga┼úie destul de mare, adic─â av├ónd o energie u┼čor sesizabil─â de c─âtre persoanele senzitive. C├ómpul rotitor, av├ónd sensul de rota┼úie trigonometric, este generat de cele 12 scaune, ce au polaritatea alternativ─â. Se pare c─â, prin natura lui, c├ómpul energetic rotativ este cel mai benefic c├ómp pentru celula vie. Nu ┼čtim c├ó┼úi trec─âtori s-au a┼čezat la Masa T─âcerii, pe unul din cele 12 scaune, ca s─â se odihneasc─â sau s─â m─ân├ónce ┼či au con┼čtientizat faptul c─â se simt mai bine ┼či c─â oboseala le-a trecut mai repede, ca de obicei. Dac─â toate cele 12 scaune ar fi ocupate ├«n acela┼či timp, fenomenul ar fi ┼či mai bine pus ├«n eviden┼ú─â. Polaritatea diferit─â a scaunelor, indic─â faptul c─â la mas─â ar trebui s─â se a┼čeze alternativ o persoan─â de sex feminin ┼či apoi o persoan─â de sex masculin, pe scaunele corespunz─âtoare polarit─â┼úii lor. Chiar dac─â nu este cunoscut─â polaritatea primului scaun, trebuie s─â se respecte alternan┼úa persoanelor de sex masculin ┼či a celor de sex feminin. Dac─â lipse┼čte o persoan─â sau mai multe, polarit─â┼úile se p─âstreaz─â prin existen┼úa scaunelor r─âmase neocupate.. C├ómpul rotitor al mesei func┼úioneaz─â bine dac─â se p─âstreaz─â alternan┼úa amintit─â.

aleea-scaunelor-masa-taceri-brancusi
Aleea Scaunelor poate func┼úiona ca un c├ómp vibratoriu de sine st─ât─âtor, a┼ča cum, de altfel, poate func┼úiona fiecare din cele 5 elemente ale ansamblului.

Din electrostatic─â se ┼čtie c─â orice denivelare sau un v├órf de pe o suprafa┼ú─â, se ├«ncarc─â cu sarcini electrice de sens opus suprafe┼úei pe care se afl─â a┼čezat─â piesa respectiv─â. ├Än cazul nostru, orice denivelare de pe suprafa┼úa p─âm├óntului – deal, munte sau ori ce alt ceva- se va ├«nc─ârca pozitiv fa┼ú─â de p─âm├ónt, care este polarizat negativ. Deci fiecare scaun de pe Alee va avea o polaritate pozitiv─â.

Dac─â a┼čez─âm dou─â scaune, ca s─â fie al─âturi unul de altul, vom observa c─â unul dintre ele va avea o polaritate pozitiv─â, iar cel─âlat o polaritate negativ─â, form├ónd ├«n acest fel un dipol. Dar dac─â mai a┼čez─âm un scaun l├óng─â celelalte dou─â, toate trei vor avea o polaritate care se va schimba dup─â urm─âtorul program:

. scaunul nr. 1 se va ├«nc─ârca pozitiv timp de 45 secunde, va deveni nul timp de 45 de sec., dup─â care iar se va ├«nc─ârca pozitiv timp de 45 sec., ┼č.a.m.d.

. scaunul nr. 2 se va ├«nc─ârca ├«n acela┼či timp cu scaunul nr. 1, dar cu sarcini negative, timp de 45 sec., dup─â care se va ├«nc─ârca pozitiv tot timp de 45 sec., ├«n perioada c├ónd scaunul nr. 1 va avea c├ómpul nul.

. Scaunul nr. 3 va respecta polaritatea ┼či ciclul primului scaun.

Deci, ├«n timp ce scaunele 1 ┼či 3 au o polaritate pozitiv─â, timp de 45 sec., scaunul din centru va avea polaritatea negativ─â, timp de 45 sec., iar c├ónd scaunele 1 ┼či 3 vor avea c├ómpul nul, scaunul nr. 2 va avea polaritatea pozitiv─â. Distan┼úa dintre scaune nu schimb─â frecven┼úa de oscila┼úie, dar m─ârimea ei este invers propor┼úional─â cu distan┼úa.

Acum, dac─â g├óndim c─â pe Aleea Scaunelor sunt a┼čezate, de o parte ┼či de alta a aleei, c├óte 5 grupuri de scaune, fiecare grup av├ónd 3 scaune, vom avea ├«n final un c├ómp rotitor central, av├ónd sensul de rota┼úie trigonometric – sensul spiralei vie┼úii. E plictisitor, nu?

Să trecem acum la Poarta Sărutului . Efectuând măsurătorile radiestezice pe centrul porţii am constatat următoarele oscilaţii :

. timp de 60 sec. va exista o polaritate pozitiv─â, timp de 60 sec. va exista o oscila┼úie circular─â, ├«n sens trigonometric, timp de 60 sec. va avea o polaritate negativ─â ┼či timp de 60 sec. va exista iar o oscila┼úie circular─â ├«n sens trigonometric, dup─â care se va repeta ciclul de oscila┼úii.
poarta-sarutului-aleea-scaunelor_9c454420a799ca (3)
Mergând mai departe, ajungem la Biserica de pe Calea Eroilor care, la rândul ei, produce un câmp rotitor, având sensul trigonometric.

Ultima piesă a ansamblului este Coloana Infinitului care se compune din mai multe trunchiuri de piramidă suprapuse, cap la cap. Două trunchiuri de piramidă, ce au baza mare pusă în comun, dau o polaritate negativă, iar două trunchiuri de piramidă ce au baza mică pusă în comun, dau o polaritate pozitivă.

├Än spa┼úiu, Coloana fiind alc─âtuit─â din module de trunchiuri de piramid─â, ce formeaz─â ni┼čte clepsidre, suprapuse cap la cap, va avea polarit─â┼úi alternative de-a lungul ei iar, la capul coloanei, c├ómpul energetic va fi nul. S─â observ─âm c─â Coloana este alc─âtuit─â dintr-un num─âr de 17 clepsidre.

Prin executarea de telemăsurători am constatat că deasupra Coloanei, la distanţa de un modul (1,80 m), apare un cămp rotitor de valoare mică, ca rezultantă a suprapunerii tuturor modulelor.

Integr├ónd Coloana ├«n ansamblu, va apare ├«n v├órful Coloanei o oscila┼úie circular─â ├«n sens trigonometric de elonga┼úie mare, care porne┼čte din capul Coloanei, ca un fascicol ce se duce p├ón─â la distan┼úe foarte mari, p─âstr├óndu-┼či dimensiunile, asemeni unei raze laser.

După cum am văzut, fiecare piesă luată separat, are o acţiune vibratorie specifică, personală, în spaţiul în care se află. Aceasta este un lucru firesc, dacă ne gândim că fiecare dintre elemente desenează în spaţiu câte un simbol universal, simbol care nu este altceva decât o cheie, prin care se obţine accesul într-o lume tangibilă doar cu simţurile interioare.
coloana_infinitului_by_magic_photos-d32uuss

Dar ceea ce ni s-a p─ârut tulbur─âtor, a fost modul ├«n care Br├óncu┼či, sculptorul esen┼úei, a ├«nchegat ansamblul, ordon├ónd energiile dup─â o Lege Universal─â, pe care numai intui┼úia i-o putea releva, ob┼úin├ónd efecte care ┼úin de tain─â ┼či miracol.

De altfel, c├ónd a plecat la Paris, dup─â ce-a terminat Coloana, a spus locuitorilor ┼či notabilit─â┼úilor ora┼čului c─â “habar n-ave┼úi ce v─â las eu aici”. ┼×i a avut dreptate.

├Än epoca ├«n care Br├óncu┼či a tr─âit ┼či ┼či-a desf─â┼čurat activitatea se ┼čtiau prea pu┼úine lucruri despre televiziune ┼či microunde, iar despre sculptor nu avem informa┼úii cum c─â ar fi avut no┼úiuni de electronic─â.

┼×i totu┼či dac─â privim desenul de mai jos vom observa c─â ├«ntregul Complex de la T├órgu-Jiu func┼úioneaz─â ca un emi┼ú─âtor de microunde, ├«n careMasa T─âcerii poate fi comparat─â cu o surs─â de emisie de electroni, Aleea Scaunelor poate fi g├óndit─â ca un tun electronic accelerator de particule,Poarta S─ârutului ca un modulator, Biserica juc├ónd rolul unui amplificator puternic ┼či, ├«n fine, Coloana Infinitului ca o anten─â cu ghiduri de unde rezonatoare. S─â fie o pur─â int├ómplare? Un electronist poate recunoa┼čte cu u┼čurin┼ú─â toate acestea ┼či poate confirma aceast─â realitate.

Lipsea din acest ansamblu acea pies─â pe care electroni┼čtii o numesc reflector ┼či spre surprinderea noastr─â am g─âsit-o. Ea a fost g├óndit─â ┼či realizat─â de Br├óncu┼či, dar ea fost a┼čezat─â la locul ei, dup─â ce el a plecat din acest plan fizic, de c─âtre un locuitor al ora┼čului, acolo unde aceea┼čiintui┼úie-c─âl─âuz─â a omului l-a ├«ndemnat ┼či unde era chiar locul ei firesc s─â stea, func┼úional.

Este vorba de ceea ce noi numim Masa Singuratic─â ┼či care se afl─â ast─âzi ├«n spatele Coloanei, la c├óteva sute de metri, juc├ónd rolul de reflector.

Întâmplare?. Providenţă?. De fapt nimic nu este întâmplător.

coloana-infinitului-1_9632dbbab8bc43
Limbajul simbolistic, care este un limbaj universal, reprezint─â chintesen┼úa ├Än┼úelepciunii. Plec├ónd de la un simbol este posibil s─â reg─âse┼čti ideile, adev─ârurile pe care el le reprezint─â. Iat─â de ce, aceia care practic─â contempla┼úia pot, privind un simbol, s─â se ridice p├ón─â ├«n planul cauzal, ├«n lumea arhetipurilor ┼či astfel s─â aibe acces la o lume ├«ntreag─â de idei ┼či imagini care se nasc natural ├«n jurul acelui simbol. Lumea simbolurilor este lumea vie┼úii ┼či pentru a descifra taina vie┼úii trebuie s─â lucrezi cu simbolurile.

Br├óncu┼či a fost un ini┼úiat, cuno┼čtea valoarea de aur pur a simbolurilor ┼či opera cu ele ├«n lumea noastr─â fizic─â. A┼ča cum natura reu┼če┼čte s─â rezume, ├«ntr-o singur─â s─âm├ón┼ú─â, un arbore ├«ntreg cu: r─âd─âcin─â, tulpin─â, ramuri, frunze, flori, puterea lui de a cre┼čte ┼či de a rodi mai departe, tot a┼ča, Br├óncu┼či a sintetizat ├«n opera sa o ├«ntreag─â ┼čtiin┼ú─â ezoteric─â, acea ┼čtiin┼ú─â divin─â a Vie┼úii ┼či a Universului. Fiecare sculptur─â a sa este o s─âm├ón┼ú─â care poate rodi ├«n cel care o prive┼čte, un arbore magnific – Arborele Vie┼úii. De altfel, ghidul lui spiritual care ├«l ├«ndruma din astral a fost Milarepa, dup─â cum singur a afirmat.

Fiecare sculptur─â a sa este capabil─â s─â te fac─â s─â ├«n┼úelegi “t├ólcul adev─ârat al lucrurilor”, cum singur obi┼čnuia s─â spun─â, c─âci f─âr─â esen┼ú─â nimic nu poate d─âinui.

S─â analiz─âm acum, din punct de vedere simbolistic, mai ├«nt├ói fiecare element al ansamblului, a┼ča cum am f─âcut-o radiestezic ┼či apoi s─â contempl─âm ├«ntregul.

G├ónditorii tuturor timpurilor au c─âutat, prin medita┼úie, s─â afle simbolul Universului, ca viziune sintetic─â, care s─â permit─â s─â fie perceput ├«n unitatea sa. Acest simbol, confirmat de ├«ntreaga tradi┼úie, este cercul cu centrul s─âu. Cercul, este deci simbolul Universului, iar centrul reprezint─â For┼úa Creatoare, Fiin┼úa Suprem─â care ├«l anim─â ┼či ├«l sus┼úine.

A┼ča dar Masa T─âcerii, este simbolul Creatorului ┼či al Crea┼úiei Sale, este Simbolul celui care vorbe┼čte ├«n T─âcere. Cercul, format din cele 12 scaune, reprezint─â Sufletul, Crea┼úia Manifestat─â care se hr─âne┼čte din punctul Central -masa din piatr─â-, Spiritul.
coloana-infinitului

Masa T─âcerii te invit─â la o Cin─â de Tain─â, ritual sacru ├«n care fiin┼úa poate s─â se nasc─â din nou, ├«n Spirit ┼či Duh, ├«n limbaj Christic.

Poarta S─ârutului este tot simbol al Divinit─â┼úii, dar la o alt─â dimensiune. Aici ne mi┼čc─âm ├«ntr-un nivel vibratoriu mai subtil, al Sferei, un spa┼úiu a c─ârei a treia dimensiune este Profunzimea. Este un alt limbaj m─ârturisind despre acela┼či unic Adev─âr. Poarta S─ârutului este poarta care duce spre ├Ämp─âr─â┼úie, filtrul iubirii des─âv├ór┼čite, a Iubirii C─âl─âuz─â, cea care este Lumina pe C─ârare – Aleea Scaunelor.
Ca să poţi face saltul către Spirit ai nevoie de graţie, de Har.
Putem constata cu u┼čurin┼ú─â c─â ansamblul monumental, a┼ča cum a fost g├óndit ┼či realizat de Br├óncu┼či, con┼úine dou─â lasere. Un laser orizontal, cu axul format din Masa T─âcerii, Aleea Scaunelor, Poarta S─ârutului, Biserica ┼či Masa Singuratic─â – care alc─âtuie┼čte laserul inferior ┼či Coloana Infinitului, care are forma vertical─â ┼či formeaz─â laserul superior. Important este s─â ┼čtii s─â treci dela linia orizontal─â la cea vertical─â, de la materie la spirit. Iat─â transformarea pe care ansamblul, a┼ča cum l-a conceput Br├óncu┼či, o opereaz─â ├«n structura intim─â, subtil─â a persoanei care ├«l parcurge pe jos de la un cap─ât la cel─âlalt.
Sublimarea grosierului ├«n subtil, a ├«ntunericului ├«n lumin─â, a letargiei ├«n zbor, este darul pe care Br├óncu┼či l-a l─âsat urma┼čilor s─âi. Br├óncu┼či a fost un Vindec─âtor prin Opera lui.
Pute┼úi ├«ncerca singuri aceast─â experien┼ú─â parcurg├ónd, acum aviza┼úi, ansamblul de la Masa T─âcerii c─âtre Coloan─â, ca ┼či cum a┼úi face o medita┼úie.
Porni┼úi de la Masa T─âcerii ├«n pas lent, ritmat, observ├óndu-v─â doar respira┼úia. L─âsa┼úi privirea s─â m├óng├óie, pe m─âsur─â ce ├«nainta┼úi, fiecare element al ansamblului. O s─â sesiza┼úi c─â privirea v─â este purtat─â de la un registru la altul, ├«ntr-un mod firesc, natural: de la registrul cel mai de jos – Masa ┼či Aleea Scaunelor, urc─â apoi ├«n al doilea registru pe care ├«l marcheaz─â Poarta S─ârutului, pentru ca, ├«n final, s─â ┼ú├ó┼čneasc─â pur ┼či simplu c─âtre ├Änaltul ├Änaltului, fiind purtat─â c─âtre lumina bol┼úii f─âr─â margini, de c─âtre spirala Coloanei.
├Än timp ce privirea voastr─â se va ├«n─âl┼úa tot mai sus, fantastica energie care somnoleaz─â la baza coloanei vertebrale va ├«ncepe s─â urce bl├ónd, dulce c─âtre centrul energetic din cre┼čtetul capului.
Br├óncu┼či, prin tot ceea ce a creeat, dovede┼čte c─â a fost un ├Änv─â┼ú─âtor autentic.

aleea scaunelor
El reu┼če┼čte s─â conduc─â cu o m├ón─â sigur─â pe cel care parcurge ansamblul, indiferent de nivelul spiritual la care a ajuns, iar procesul trezirii are loc firesc, natural, asemeni ├«nfloririi unui boboc de floare.

Cei care caut─â s─â evoluieze pe toate cele trei planuri de existen┼ú─â: – fizic, spiritual, divin, cei care caut─â iubirea, ├«n┼úelepciunea, adev─ârul, cei care caut─â for┼úa ┼či fericirea, trebuie s─â ┼čtie c─â nu vor putea g─âsi toate acestea, dec├ót dac─â vor merge ├«ntr-o singur─â direc┼úie, de la obscur la lumin─â, de la jos la ├«nalt, de la t─âcere la c├óntecul sferelor.

Acestea ne ├«nva┼ú─â crea┼úia lui Br├óncu┼či, aceasta este s─âm├ón┼úa divin─â pe care m├óna sculptorului o s─âde┼čte ├«n inima celor care parcurg acest ansamblu, chiar dac─â pu┼úini con┼čtientizeaz─â fenomenul. Lucrul se face ├«n tain─â, profund ┼či precis.

Br├óncu┼či ne ├«nva┼ú─â s─â g─âsim v├órful muntelui, s─â vibr─âm la unison cu acest v├órf, c─âci momentul ├«n care vom realiza aceasta, for┼úele extraordinare, latente, poten┼úiale care ni s-au dat prin na┼čtere, vor putea face miracole ├«n via┼úa noastr─â.

Br├óncu┼či este un vindec─âtor spiritual. Simbolurile d─âltuite de el, activeaz─â ├«n cei care le privesc, planurile profunde, intime, eliber├ónd energiile blocate, ridic├ónd calitatea con┼čtiin┼úei ┼či a iubirii necondi┼úionate. Ca orice vindec─âtor – ini┼úiat, Br├óncu┼či a luat ├«n considera┼úie aspectele multidimensionale ale omului, urm─ârind trezirea lui spiritual─â cu implica┼úiile binecuv├óntate, care decurg de aici: reg─âsire, armonizare, re├«ntregire. Sculpturile lui ├«ndumnezeiesc Omul prin bucuria pe care o treze┼čte ├«n cel care le prive┼čte.

coloana_infinitului3
“Eu vreau s─â sculptez forme care pot da bucurie oamenilor”, spunea el ┼či ce altceva poate ├«nsemna Bucuria, dac─â nu ├«ndumnezeire, adic─â armonia tr─âit─â pe toate planurile?

Dincolo de form─â, sculpturile lui Br├óncu┼či sunt lacrimi de bucurie, pe care acesta le las─â s─â cad─â continuu peste sufletul celui care ┼čtie s─â vad─â. Este omagiul pe care maestrul ├«l aduce p─âm├óntului sf├ónt din lutul c─âruia, c├óndva, ├«ntr-un an solar ┼či unic, c├óntecul lui de Om s-a n─âscut.

Nori de ploaie se adun─â
Dinspre Cluj spre Odorhei.
Unii vor s─â ne impun─â
Să jucăm cum cântă ei.
Minţile au luat-o razna;
Umbl─â zvonul de┼č─ân┼úat
C─â-n Harghita ┼či Covasna
Vor s─â fac─â “stat” ├«n Stat !
S-a udat de lacrimi pragul;
În Cristuru e prăpăd!
Imnul rom├ónesc ┼či steagul
Nu se-aud ┼či nu se v─âd !
Cri┼čul, Mure┼čul , T├órnava
Poartă jalea în aval.
Nesf├ór┼čit─â e g├ólceava;
Nu e lini┼čte-n Ardeal.
Munţii stau să răbufnească;
Fierbe galbenul podi┼č!
Vatra sf├ónt─â str─âmo┼čeasc─â
E t─âiat─â-n curmezi┼č.
Se anunţă o furtună
Cu efect devastator:
Impostorii vor s─â pun─â
Pe cultur─â sigla lor.
Atmosfera preveste┼čte
Un pericol iminent!
Tot ce sun─â rom├óne┼čte
Cap─ât─â un alt accent.
Graiul nostru plâns pe vetre,
Leg─ânat de c─âr─ârui,
E lovit mereu cu pietre
Ca un pom al nim─ânui…
Nu lăsaţi ca vorbitorii
Altor limbi pe-acest pământ,
S─â ne umble prin istorii
┼×i s─â mu┼čte din cuv├ónt!
Neamul Românesc nu piere;
Dacii încă mai trăiesc!
Scoateţi steagul la vedere
┼×i-n ┼óinutul Secuiesc!
De pe stâncile străbune
Decebal ne d─â curaj!
Faceţi imnul să răsune
Peste Mure┼č, p├ón-la Blaj!
Nu permitem celor care
Se pretind aici stăpâni,
Să ne calce în picioare
Demnitatea de români!

Advertisements

Podul de la Drobeta Turnu Severin


CINE A CONSTRUIT PODUL PESTE DUN─éRE LA DROBETA?

V─â ofer acest articol exact a┼ča cum l-am primit ┼či v─â rog s─â reflecta┼úi!

Cine a construit podul de peste Dunare? Pentru pasionatii de istorie si nu numai… !
Toat─â lumea a ├«nv─â┼úat la ┼čcoal─â (at├ót ├«n clasele primare, c├ót ┼či ├«n liceu), la capitolul antichitatea rom├ónilor, c─â ├«n r─âstimpul 103-105 arhitectul Apollodor din Damasc a construit un pod peste Dun─âre, gra┼úie c─âruia Traian a reu┼čit s─â-┼či treac─â armatele ├«n Dacia ┼či s─â o transforme ├«n provincie roman─â ! Fain─â chestia, mai ales c─â este vorba de o minune a antichit─â┼úii ├«n aceast─â parte a lumii, fiind considerat cel mai lung pod din Imperiul Roman! Numai c─â. informa┼úia nu prea pare ├«n regul─â, mai ales c─â nici nu are “acte”! O s─â m─â ├«ntreba┼úi: “Cum adic─â nu pare ├«n regul─â?” Foarte simplu. Pentru construc┼úia acestui pod de c─âtre romani nu exist─â nici un document. Nici m─âcar unul ! Nici de factur─â folcloric─â, nici epigrafic─â ┼či nici literar─â! Apoi trebuie s─â v─â atrag aten┼úia c─â istoria este o materie de studio logic─â. Ori, aceast─â ac┼úiune de construire a podului de la Drobeta de c─âtre Traian, prin intermediul arhitectului Apollodor din Damasc, este absolut ilogic─â! S─â vorbim ├«nt├ói despre documente.
Este cunoscut faptul c─â monumentul triumfal ridicat de Traian ├«n urma victoriei ├«mpotriva dacilor ┼či cunoscut sub numele de Columna lui Traian, este o cronic─â ├«n piatr─â care relateaz─â pas cu pas cucerirea Daciei. Pe un asemenea monument, mai ales c─â este construit de acela┼či arhitect care se presupune c─â a ridicat ┼či Podul de la Drobeta, Apollodor din Damasc, este practic imposibil s─â nu apar─â o asemenea realizare!
Fie si numai pentru satisfacerea orgoliului ├«mp─âr─âtesc ┼či a celui ce l-a construit, f─âr─â a mai pune la socoteal─â faptul c─â f─âr─â existen┼úa acestui pod poate c─â Dacia nu ar fi putut fi ocupat─â. Cu toate acestea dac─â ├«ntreb─âm documentele ├«n leg─âtur─â cu acest pod, ele tac, nu exist─â dovezi literare sau epigrafice care s─â ateste construc┼úia podului de c─âtre romani! Exist─â ├«ns─â ├«n folclorul arom├ón o balad─â popular─â care vorbe┼čte despre construc┼úia acestui pod. O sa v─â spun imediat despre ce este vorba. P├ón─â atunci ├«ns─â s─â vorbim pu┼úin despre logica acestei afirma┼úii tratat─â de speciali┼čti ca “b─âtut─â ├«n cuie”. De ce?
1. În primul rând este absolut ilogic ca romanii să fi putut construi podul de la Drobeta într-un răstimp atât de scurt (numai 2 ani) în condiţiile în care unul dintre maluri se afla încă în stăpânirea dacilor!
2. ├Än al doilea r├ónd este absolut ilogic ca Decebal, pentru care libertatea poporului s─âu era mai presus de orice altceva s─â stea cu m├óinile ├«n s├ón ┼či s─â priveasc─â cum se construie┼čte un pod care punea ├«n pericol ├«ns─â┼či existen┼úa statului dac!
3. ├Än al treilea r├ónd afirma┼úia este ilogic─â ├«ntruc├ót cercet─âri efectuate de c─âtre ingineri au pus ├«n eviden┼ú─â faptul c─â, cu tehnica actual─â ┼či pe vreme de pace, sunt necesari cca. 5 ani pentru finalizarea unei asemenea construc┼úii! Atunci era r─âzboi! Iar Traian nu era un copil care se juca de-a r─âzboiul s─â nu-┼či dea seama c─â-┼či decimeaz─â armata ├«n van urm─ârind finalizarea acestui proiect. Tocmai de aceea pe Column─â armata roman─â trece PE UN POD DE VASE! Acestea fiind spuse, s─â vedem, totu┼či, ce este cu Podul “bucluca┼č”. Cine a construit podul de piatr─â de peste Dun─âre? Mi se pare mult mai verosimil ┼či mai logic din punct de vedere istoric ca Podul de la Drobeta s─â fi fost construit cu ceva timp ├«naintea r─âzboaielor daco-romane, pe timp de pace, climat mult mai propice pentru realizarea unei asemenea construc┼úii. Cine ┼či de ce s─â fi construit aceast─â “perl─â” a ultimei provincii cucerite de romani? Dacii st─âp├óneau, ├«nainte vreme, ambele maluri ale Dun─ârii. Prin urmare este verosimil faptul ca Podul s─â fi fost construit de ei! Faptul apare cu totul logic dup─â ce-l citim pe Strabon:” Burebista st─âp├óne┼čte peste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dun─ârii”. Acela┼či autor ne spune: “(Burebista) trecea fluviul c├ónd dorea.”, ├«ns─â Dacia nu era putere naval─â la acea vreme! Dac─â iarna Dun─ârea putea fi traversat─â pe ghea┼ú─â, cum se ├«nt├ómpl─â ├«n cazul atacului lui Decebal ├«n Moesia, care era modalitatea de a trece Dun─ârea vara, dec├ót pe un pod! Aceasta av├ónd ├«n vedere c─â Burebista, cum spuneam, nu dispunea de o flot─â din care s─â fac─â pod de vase. Mai mult pentru aceast─â afirma┼úie exist─â chiar ┼či documenta┼úie! O balad─â popular─â arom├ón─â, intitulat─â “Puntea din art─â” ne vorbe┼čte, valorific├ónd probabil o legend─â mai veche, despre trei me┼čteri constructori iscusi┼úi care au lucrat la construc┼úia unui pod peste Dun─âre vreme de ┼čase ani! A se observa c─â cifra concord─â cu cercet─ârile moderne. Av├ónd ├«n vedere c─â Burebista st─âp├ónea peste ambele maluri ale Dun─ârii este de la sine ├«n┼úeleas─â necesitatea geo-strategic─â a construirii acestui pod peste care Burebista “trecea fluviul c├ónd dorea”. Necesitate care se impunea av├ónd ├«n vedere faptul c─â Imperiul Roman ├«ncerca s─â-┼či extind─â domina┼úia ├«n sudul Dun─ârii! Prin urmare, este logic ┼či de bun sim┼ú s─â conchidem c─â Burebista este constructorul podului de la Drobeta. Apollodor doar a ref─âcut partea de lemn─ârie a podului pentru ca Traian s─â poat─â avea o cale mai facil─â pentru a jefui Dacia de toate bog─â┼úiile ei! Dar ce se ├«nt├ómplase cu podul ├«n ajunul ocupa┼úiei romane? Decebal, strateg vestit, surprins de atacul romanilor, distruge lemn─âria podului. Faptul pare a fi atestat de buc─â┼úile de b├órne arse aflate la fata locului. Deci, pentru a fr├óna ├«n oarecare m─âsur─â invazia roman─â, Decebal, din necesit─â┼úi de strategie militar─â, distruge opera ├«nainta┼čului s─âu, Burebista. Aceasta va fi ref─âcut─â de un alt DAC, de aceast─â dat─â ├«mp─ârat al Bizan┼úului, anume CONSTANTIN CEL MARE, n─âscut ├«n ora┼čul Ni┼č, aflat azi ├«n Serbia!
C├ónd vom ├«nceta a mai ridica elogii cuceritorilor ┼či vom trece sub semnul ignoran┼úei realiz─ârile str─âmo┼čilor no┼čtri ? Dati mai departe!

Ce părere aveţi?

Preluat de pe netlog Dicu Octavian

Fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea:
“ÔÇŽnu limba rom├ón─â este o limb─â latin─â, ci limba latin─â este o limb─â rom├óneasc─â!!!…”
Secretele Vaticanului încep să iasă la lumină.
Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea,
fost decan al Sf. Petru Diocescan College din Wexford,
fost pre╚Öedinte al Conferin╚Ťei ╚Öefilor de universit─â╚Ťi irlandeze ╚Öi fost membru al Biroului de conducere al Conferin╚Ťei Rectorilor Universit─â╚Ťilor Europene (CRE),
face o declara╚Ťie ╚Öocant─â:

ÔÇť Chiar dac─â se ╚Ötie c─â latina este limba oficial─â a Bisericii Catolice, precum ╚Öi limba Imperiului Roman, iar limba rom├ón─â este o limb─â latin─â, mai pu╚Ťin─â lume cunoa╚Öte c─â limba rom├ón─â, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latin─â, ╚Öi nu invers.
Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină est e o limbă românească.
A╚Öadar, vreau s─â-i salut pe oamenii din Mun╚Ťii Bucegi, din Bra╚Öov, din Bucure╚Öti. Voi sunte ╚Ťi cei care a╚Ťi oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latin─â).ÔÇŁ
(aceast─â declara╚Ťie ╚Ö ocant─â o pute╚Ťi vedea ├«n ├«nregistrarea de mai jos, ├«ncep├ónd cuminutul 52:21)

Oare aceast─â declara╚Ťie f─âcut─â acum c├óteva luni de o personalitate occidental─â, care nu are interese personale ├«n Rom├ónia, s─â aib─â leg─âtur─â ╚Öi cu faptul c─â Papa Ioan Paul al II-lea a spus, cu ocazia vizitei ├«n ╚Ťara noastr─â, din anul 1999, c─â Rom├ónia este ÔÇť Gr─âdina Maicii DomnuluiÔÇŁ? Ce ╚Ötiu cei de la Vatican iar noi nu ╚Ötim?
Ce documente secrete se ascund în buncărele Vaticanului?
S-ar putea r─âsturna multe dintre lucrurile pe care le ╚Ötim noi despre istoria umanit─â╚Ťii, dac─â acestea ar fi f─âcute publice?
Cu siguran╚Ť─â c─â da!
Din ce ├«n ce mai multe dovezi ne arat─â c─â spa╚Ťiul carpato-danubiano-pontic este Vatra Vechii Europe…
Despre faptul c─â istoria este falsificat─â sau prost ├«n╚Ťeleas─â au vorbit multe personalit─â╚Ťi ├«n decursul timpului.
Haide╚Ťi s─â vedem ce ne spun ╚Öi al╚Ťii despre limba rom├ón─â si limba latin─â, despre p─âm├ónturile Vechii Dacii…

– ÔÇ×Civiliza┼úia ┼či istoria au ├«nceput acolo unde locuie┼čte azi neamul rom├ónesc.ÔÇŁ
(W. Schiller, arheolog american)

– ÔÇ×Limba lor [rom├ónilor] n-a putut fi extirpat─â de┼či sunt a┼čezati ├«n mijlocul at├ótor neamuri de barbari ┼či a┼ča se lupt─â s─â nu o p─âr─âseasc─â ├«n ruptul capului, ├«nc├ót parc─â nu s-ar fi luptat at├óta pentru via┼ú─â c├ót pentru o limb─â.ÔÇŁ
(Antonio Bonfini)

– ÔÇ×Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice c─â este mai pu┼úin ├«n firea celei dint├ói firi romane, ci ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dint├ói si dac─â nu m-a┼č teme s─â dau o ├«nf─â┼úi┼čare paradoxal─â acestei observa┼úii juste a┼č zice c─â ea e cea mai nou─â dintre toate, sau cel pu┼úin a aceea ├«n ale c─ârei p─âr┼úi se g─âsesc mai pu┼úine urme din graiul popoarelor din care s-au n─âscut.
Limba latineasc─â ├«n adev─âr se trage din acest grai, iar celelalte limbi, mai ales moldoveneasca, sunt ├«nsu┼či acest grai.ÔÇŁ
(D`Hauterive, Memoriu asupra vechei si actualei st─âri a Moldovei, Ed. Acad., p 255-257, 1902)

– ÔÇ×Locul acesta unde este acum Moldova ┼či ┼óara Munteneasc─â este drept Dacia, cum ┼či tot Ardealul ┼či Maramure┼čul ┼či cu ┼óara Oltului. Aste nume mai vechi dec├ót acesta, Dacia nu se afl─â, ├«n to┼úi c├ó┼úi sunt istorici.ÔÇŁ
(M. Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor)

– ÔÇ×De aceia, m─âcar c─â ne-am deprins a zice c─â limba rom├ón─â e fiica limbii latinesti, adeca acei corecte, TOTU┼×I DAC─é VOM AVEA A GR─éI OBLU, LIMBA ROM├éNEASC─é E MUMA LIMBII CELEI LATINE┼×TI.ÔÇŁ
(Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dacia, p 316, 1812)

– ÔÇ×Ace╚Öti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici w├Âlsche, ci vlahi, urma┼či ai marii ┼či str─âvechii semin┼úii de popoare a tracilor, dacilor ┼či ge┼úilor care ┼či acum ├«┼či au limba lor proprie ┼či cu toate asupririle, locuiesc ├«n Valachia, Moldova, Transilvania ┼či Ungaria ├«n num─âr de milioane.ÔÇŁ
(Schl├Âzer, Russische Annalen- sec XVIII)

– ÔÇ×DACHII PREA VECHE A LOR LIMB─é OSEBIT─é AV├éND, CUM O L─éSAR─é, CUM O LEP─éDAR─é A┼×A DE TOT ┼×I LUAR─é A ROMANILOR, ACEASTA NICI S─é POATE SOCOTI, NICI CREDE…ÔÇŁ
(Constantin Cantacuzino, 1639-1716)

– ÔÇ×Rom├ónii despre care am mai spus c─â sunt daci.ÔÇŁ
(Bocignoli, 29.6.1524, la R─âgusa

Iat─â doar c├óteva citate ce ar trebui s─â-i pun─â pe g├ónduri chiar ╚Öi pe cei mai incompeten╚Ťi istorici rom├óni sau s─â le dea un pic de fiori celor care ne falsific─â istoria sau se fac complici la falsul istoric.
Adevărul va ieși la lumină!
Iar adevărul este că NU suntem urmașii Romei și că limba noastră este mai veche decât latina vorbită de invadatorii romani!

danielroxin.bloggspot.ro

PRIMUL FILM DOCUMENTAR DESPRE EMINESCU


Pe 15 ianuarie se vor ├«mplini 163 ani de la na┼čterea poetului na┼úional Mihai Eminescu.
V─â voi prezenta c├óteva documente mai pu┼úin cunoscute ┼či nu poezii c─âci acestea din urm─â pot fi citite ├«n volumele de versuri ap─ârute dealungul timpului:

EMINESCU – omor├ót la comand─â iudeo-masonica – jurnalist politic ce deranja francmasoneria:

Despre sfarsitul lui Eminescu, un parastas in direct..

Mihai Eminescu – MARI ROMANI ÔÇô full:

Un film documentar dur, r─âmas aproape necunoscut, realizat de Andrei Gheorghe pentru emisiunea Mari rom├óni, spune povestea sumbr─â, dar adev─ârat─â, a asasin─ârii lente a lui Mihai Eminescu, unul dintre cei mai incomozi ziari╚Öti ai vremii sale, h─âr╚Ťuit de serviciile secrete str─âine ╚Öi tr─âdat ├«n final de prietenii s─âi cei mai intimi. ÔÇť╚śtirea despre boala lui Eminescu apare ├«n ziarul Rom├ónul, cu care Eminescu polemiza, la 29 iunie, ziarele sunt antedatate, deci chiar la 28 ap─ârea ziarul de la 29 iunie.
╚śtirea va fi confirmat─â de Timpul peste trei zile, ÔÇťUnul dintre redactorii acestei foi a ├«ncetat a mai lua parte la redac╚Ťiune, atins fiind ├«n mod subit de o grav─â boal─âÔÇŁ, a╚Öa suna. Deci, este un anun╚Ť de destituire, nu mai face parte din redac╚Ťie. Exist─â ├«ns─â un consens ├«n epoc─â: un om atins de nebunie nu mai are voie sa fac─â parte din nici o func╚Ťie public─â, or Mihai Eminescu avea o func╚Ťie public─â foarte important─â, fusese ├«n 1881-1882 redactorul-╚Öef al ziarului Timpul, care era organul oficial al Partidului Conservator. Iar Maiorescu spune clar atunci c├ónd se organizeaz─â Partidul Conservator: ÔÇťCei zece capi ai lui, ╚Öi al 11-lea, domnul Mihai Eminescu, redactor la ziarul TimpulÔÇŁ.
Eminescu a fost o victim─â politic─â
Eminescu a avut ╚Öase ani la r├ónd de lupt─â pentru a reveni ├«n aten╚Ťie, nu a avut nici pe departe paralizie general─â, cum s-a spus, n-a avut sifilis. A fost dup─â aceea arestat. Eminescu a fost arestat de Poli╚Ťia Rom├ón─â de opt ori! In diverse contexte: a fost luat din teatre, de pe strad─â, din ber─ârii. Dup─â ce se ├«ndr─âgoste╚Öte ╚Öi vine de la Viena ├«n Bucure╚Öti, este trimis la Ia╚Öi. Pe urmele lui la Ia╚Öi a fost trimis ╚Öeful Poli╚Ťiei Rom├óne, Radu Mihail. Eminescu era urm─ârit ├«n primul r├ónd de agen╚Ťii austro-ungari, sunt rapoartele lor g─âsite ├«n arhiv─â, apoi de agen╚Ťi rom├óni. Era un om foarte incomod prin activitatea lui ziaristic─â.ÔÇŁ (Sursa)
P.S. O carte foarte bun─â despre sf├ór╚Öitul tragic al lui Eminescu este cea a lui Theodor Codreanu, Eminescu ÔÇô Drama sacrific─ârii, disponibil─â gratuit ├«n format pdf.
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU “Vom avea de-acum ├«nainte domina┼úia banului interna┼úional, impus─â de str─âini”
Eminescu nu a fost doar poet ┼či g├ónditor, ci ┼či un mare jurnalist rom├ón (cel mai mare) ┼či, ├«n aceast─â calitate, primul analist economic ┼či politic din istoria Rom├óniei. “Diagnosticele”, avertismentele, analizele ┼či solu┼úiile sale, bazate pe o profund─â cunoa┼čtere a realit─â┼úilor rom├óne┼čti, a istoriei ┼či a contextului european, sunt valabile ┼či ast─âzi. Citindu-i textele publicistice, ai senza┼úia halucinant─â c─â sunt scrise aici ┼či acum.
Pornind de la aceast─â realitate cultural─â care, de┼či public─â, este necunoscut─â publicului (c─âci Eminescu este mai mult citat dec├ót citit), ne-am g├óndit s─â-l “confrunt─âm” cu situa┼úia din prezentul imediat, printr-un interviu virtual. De fapt, virtual─â este proiec┼úia ├«n prezent, pentru c─â r─âspunsurile “intervievatului” sunt, de fapt, extrase din textele sale ap─ârute ├«n publica┼úiile Federa┼úiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Ia┼či (1869-1877), Timpul (1877-1883), Rom├ónia Liber─â (1889) – ┼či din manuscrisele publicate postum.
Domnule Eminescu, a┼úi putea descrie, ├«n c├óteva cuvinte, cam cum arat─â Rom├ónia de ast─âzi, ├«n perspectiv─â social─â ┼či politic─â?
Plebea de sus face politic─â, poporul de jos s─âr─âce┼čte ┼či se stinge din zi ├«n zi de mul┼úimea greut─â┼úilor ce are de purtat pe umerii lui, de greul acestui aparat reprezentativ ┼či administrativ care nu se potrive┼čte deloc cu trebuin┼úele lui simple ┼či care formeaz─â numai mii de pretexte pentru ├«nfiin┼úare de posturi ┼či paraposturi, de primari, notari ┼či paranotari, to┼úi ace┼čtia plati┼úi cu bani pe┼čin din munca lui, pe care trebuie s─â ┼či-o v├ónz─â pe zeci de ani ├«nainte pentru a sus┼úine netrebnicia statului rom├ón. Cea mai superficial─â socoteal─â din lume ar dovedi, ├«ndestul, c─â puterea productiv─â a na┼úiei rom├óne┼čti n-a crescut, n-a putut s─â creasc─â ├«n raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civiliza┼úie str─âin─â, introduse cu gr─âmada ├«n ┼úara noastr─â. Clasele productive au dat ├«nd─âr─ât; proprietarii mari ┼či ┼ú─âranii au s─âr─âcit; industria de cas─â ┼či me┼čte┼čugurile s-au stins cu des─âv├ór┼čire – iar clasele improductive, oamenii ce ├«ncurc─â dou─â buchi pe h├órtie ┼či aspir─â a deveni deputa┼úi ┼či mini┼čtri, advoca┼úii, s-au ├«nmul┼úit cu asupr─â de m─âsur─â, dau tonul, conduc opinia public─â.
Care credeţi că este cauza acestei situaţii?
Am admis legi str─âine ├«n toat─â puterea cuv├óntului, care substituie, pretutindenea ┼či pururea, ├«n locul no┼úiunilor na┼úie, ┼úar─â, rom├ón, no┼úiunea om, pe aceea de cet─â┼úean al universului. Am creat o atmosfer─â public─â pentru plante exotice, de care planta autohton─â moare. Azi avem cele mai ├«naintate institu┼úii liberale: control, suveranitatea poporului, consilii jude┼úene ┼či comunale. St─âm mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai r─âu, c─âci institu┼úiile noi nu se potriveau cu starea noastr─â de cultur─â, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, ├«nc├ót trebuie s─â le sleim pe acestea pentru a ├«ntre┼úine aparatul costisitor al statului modern.
A┼úi definit, ├«n editorialele de la TIMPUL, aceste legi de import ca fiind “legi ale demagogiei”. Ce sunt acestea ┼či cum ar trebui s─â arate ni┼čte legi. “nedemagogice”?
Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte str─âine, supte din deget, pe c├ónd ele ar trebui s─â fie, dac─â nu codificarea datinei juridice, cel pu┼úin dictate ┼či n─âscute din necesit─â┼úi reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse ├«n mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marf─â nou─â sau ca un nou spectacol.
Cum s-a ajuns la acest import necondiţionat?
Spiritul public nu e copt. Aceast─â copilarie a spiritului nostru public se arat─â de la ├«nceputul dezvolt─ârii noastre moderne, din zilele ├«n care cei dint├ói tineri, r─âu sau deloc prepara┼úi, s-au ├«ntors din Paris, unde, uimi┼úi de efectele str─âlucite ale unei vie┼úi istorice de o mie ┼či mai bine de ani ┼či uit├ónd c─â p─âdurea cea urie┼čeasc─â de averi, ┼čtiin┼ú─â ┼či industrie au un trecut foarte lung ├«n urma-i, au socotit a introduce aceea┼či stare la noi, introduc├ónd formulele scrise ale vie┼úii publice de acolo.
Deci îi învinuiţi de superficialitate.
E o zical─â veche c─â, de-ai sta s─â numeri foile din placint─â, nu mai ajungi s-o m─ân├ónci. Drept c─â e a┼ča, dar cu toate acestea acele foi exist─â. ┼×i dac─â n-ar exista n-ar fi placint─â. Asem─ânarea e cam vulgar─â, dar are meritul de a fi potrivit─â. Condi┼úiile pl─âcintei noastre constitu┼úionale, a libert─â┼úilor publice, de care radicalii se bucur─â at├óta, sunt economice; temelia liberalismului adev─ârat este o clasa de mijloc care produce ceva, care, puind m├óna pe o bucata de piatr─â, ├«i d─â o valoare ├«nzecit─â ┼či ├«nsutit─â de cum o avea, care face din marmur─â statua, din in p├ónzatur─â fin─â, din fier ma┼čine, din l├ón─â postavuri. Este clasa noastr─â de mijloc ├«n aceste condi┼úii? Poate ea vorbi de interesele ei?
Dup─â p─ârerea Dumneavoastr─â, ce prevaleaz─â – sau ce ar trebui s─â prevaleze – ├«n via┼úa unui stat: politicul sau economicul?
De c├ónd lumea nu s-a v─âzut ca un popor s─â stea politice┼čte sus ┼či economice┼čte jos; am├óndou─â ordinele de lucruri stau ├«ntr-o leg─âtur─â str├óns─â; civiliza┼úia economic─â e muma celei politice. Cestiunea economic─â la noi nu e numai o cestiune a mi┼čc─ârii bunurilor; ea e mai ad├ónc─â, e social─â ┼či moral─â. F─âr─â munc─â ┼či f─âr─â capitalizarea ei, adic─â f─âr─â economie, nu exist─â libertate. Celui care n-are nimic ┼či nu ┼čtie s─â se apuce de nici un me┼čte┼čug d─â-i toate libert─â┼úile posibile, tot rob e, robul nevoilor lui, robul celui dint├ói care ┼úine o bucat─â de p├óine ├«n m├ón─â. Nu exist─â alt izvor de avu┼úie dec├ót sau munca, fie actual─â, fie capitalizat─â, sau sustragerea, furtul. C├ónd vedem milionari f─âc├ónd avere f─âr─â munc─â ┼či f─âr─â capital nu mai e ├«ndoial─â c─â ceea ce au ei, a pierdut cineva.
Am avut de cur├ónd alegeri locale unde, conform unui n─ârav devenit tradi┼úie, mita electoral─â a fost la loc de cinste. Se pare c─â mita este una dintre bolile societ─â┼úii rom├óne┼čti. C├ót de coroziv─â crede┼úi c─â este aceast─â racil─â?
Mita e-n stare s─â p─âtrunz─â ori┼čiunde ├«n ┼úara aceasta; pentru mit─â capetele cele mai de sus ale administra┼úiei v├ónd s├óngele ┼či averea unei genera┼úii. Oameni care au comis crime grave se plimb─â pe strade, ocup─â func┼úiuni ├«nalte, ├«n loc de a-┼či petrece via┼úa la pu┼čc─ârie. Func┼úiunile publice sunt, adesea, ├«n m├óinile unor oameni strica┼úi, lovi┼úi de sentin┼úe judec─âtore┼čti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, ghe┼čeftarii de toat─â m├óna, care, ├«n schimbul foloaselor lor individuale, dau conduc─âtorilor lor o supunere mai mult dec├ót oarb─â. Elemente economice nes─ân─âtoase, juc─âtori la burs─â ┼či ├«ntreprinz─âtori ┼čarlatani, se urc─â, cu repejune, ├«n clasele superioare ale societ─â┼úii omene┼čti.
Dar Justi┼úia ce p─âze┼čte?
Justi┼úia, subordonat─â politicii, a devenit o fic┼úiune. Spre exemplu: un om e implicat ├«ntr-o mare afacere pe c├ót se poate de scandaloas─â, care se denun┼ú─â. Acest om este men┼úinut ├«n func┼úie, dirijaz─â ├«nsu┼či cercet─ârile f─âcute contra sa; partidul ┼úine mor┼úi┼č a-l reabilita, aleg├óndu-l ├«n Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calc─â f─âg─âduielile f─âcute na┼úiei ├«n ajunul alegerilor ┼či trec, totu┼či, drept reprezentan┼úi ai voin┼úei legale ┼či sincere a ┼ú─ârii. Cauza acestei organiz─âri stricte e interesul b─ânesc, nu comunitatea de idei, organizare egal─â cu aceea a partidei ilustre Mafia ┼či Camorra, care miroase de departe a pu┼čc─ârie.
Daţi-mi un indiciu din care să se poate vedea că tot sistemul administrativ este direcţionat împotriva populaţiei, nu în sprijinul ei.
Oare nu e caracteristic pentru tratamentul de care se bucur─â popula┼úiile noastre din partea administra┼úiei ┼či a fiscului c├ónd constat─âm c─â, ├«n acela┼či timp ├«n care zeci de mii de str─âini imigreaz─â ├«n fiece an, rom├ónii, din contr─â, p─âr─âsesc ┼úara lor, ca ┼čoarecii o corabie care arde, ┼či c─â emigreaz─â? La noi mizeria e produs─â, ├«n mod artificial, prin introducerea unei organiza┼úii ┼či a unor legi str─âine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economic─â a ┼ú─ârii, organiza┼úie care cost─â prea scump ┼či nu produce nimic.
Cum aţi caracteriza actuala clasă politică?
Uzurpatori, demagogi, capete de┼čarte, lene┼či care tr─âiesc din sudoarea poporului, f─âr─â a o compensa prin nimic, ciocoi boiero┼či ┼či fudui, mult mai ├«nfumura┼úi dec├ót cobor├ótorii din neamurile cele mai vechi ale ┼ú─ârii. De acolo pizma cumplit─â pe care o nutresc aceste nulit─â┼úi pentru orice sc├ónteie de merit adev─ârat ┼či goana ├«nver┼čunat─â asupra elementelor intelectuale s─ân─âtoase ale ┼ú─ârii, pentru ca, ├«n momentul ├«n care s-ar desmetici din be┼úia lor de cuvinte, s-ar m├óntui cu domnia demagogilor.
Partidul Conservator, cu care ave┼úi o leg─âtur─â str├óns─â, f─âr─â a fi devenit membru al s─âu, ┼či-a construit doctrina dup─â editorialele Dumneavoastr─â din TIMPUL. Sunte┼úi sus┼úin─âtorul unei teorii, al unui model de stat pe care nici mass-media, nici sociologii nu-l cunosc sau se fac c─â nu-l cunosc: STATUL ORGANIC. Sunte┼úi amabil s─â-l prezenta┼úi ├«n rezumat, sau m─âcar ├«n bazele de plecare?
Via┼úa noastr─â modern─â pare a se apropia de pov├órni┼čul fatal, pe care istoricii latini ├«l presupun, f─âr─â cuv├ónt, a fi existat ├«naintea constituirii statelor, adec─â acea stare de vecinic─â vrajb─â, ├«nsemnat─â cu vorbele bellum ominium contra omnes, r─âsboiul tuturor contra tuturor. Dar, precum ├«n roiul de albine sau ├«n mu┼činoiul de furnici nu exist─â legi scrise ┼či facult─â┼úi de drept, de┼či toate fiin┼úele, c├óte compun un roiu, tr─âesc ├«ntr’o r├ónduial─â stabilit─â prin instincte ├«n─âscute, tot astfel omul primitiv tr─âe┼čte din cele dint├ói momente ├«n societate. C├ónd ├«ncepe a-┼či da seam─â ┼či a c─âuta s─â explice modul de convie┼úuire ┼či de conlucrare, se nasc religiile, care stabilesc adev─âruri morale, sub forme adev─ârat c─â dogmatice sau mitologice, religii care sunt totodat─â ┼či codice. Astfel, s’ar putea spune c─â ├«ntreaga lupt─â ├«ntre taberele opuse, numite una liberal─â – care ajunge la comunism, alta conservatoare – care poate ajunge ├«ntr’adev─âr la osifiearea statului, e pe de o parte lupta pentru drepturi, pe de alta lupta pentru datorii. Conservatismul lupt─â pentru datorii. Pentru el, ├«mplinirea datoriilor c─âtre semenii s─âi, solidaritatea de bun─â voie sau impus─â prin legi a cet─â┼úenilor unui stat, o organizare strict─â, ├«n care individul e numai mijloc pentru ├«ntre┼úinerea ┼či ├«nflorirea colectivit─â┼úii, cru┼úarea economic─â a tuturor claselor, pe care le prive┼čte ca organe vii ale societ─â┼úii, cu un cuv├ónt organizarea natural─â, ├«n┼úeleas─â de to┼úi, mo┼čtenit─â adesea prin tradi┼úie, prin obiceiul p─âm├óntului, recunoscut─â de to┼úi f─âr─â legi scrise chiar, iat─â starea de lucruri la care aspir─â conservatismul extrem. Dar ┼či ceast─â direc┼úie are primejdiile ei. Vecinica tutel─â, exercitat─â asupra claselor de jos, le d─â ├«ntr’adev─âr p├ónea de toate zilele, dar le lipse┼čte de energie individual─â, le face indolente. Pe de alt─â parte sistemul libert─â┼úii, totodat─â al individualismului, cuprinde primejdii ┼či mai mari. El preface via┼úa ├«ntr’o lupt─â de exploatare reciproc─â, care poate ajunge la disolu┼úiunea complet─â a statului. ┼×i ├«ntr’acolo tind ideile comuniste interna┼úionale de azi. ├Äntre aceste dou─â extreme e poate me┼čte┼čugul adev─âratei politice.
Atitudinea dumneavoastr─â intransigent─â la adresa evreilor imigran┼úi v-a atras antipatia acestora ┼či, implicit, reputa┼úia de antisemit. Imaginea este contraf─âcut─â ┼či se bazeaz─â pe necunoa┼čterea publicisticii Dumneavoastr─â. De aceea, v-a┼č ruga s─â v─â nuan┼úa┼úi atitudinea ├«n chestiunea evreiasc─â. ├Än primul r├ónd, aceast─â chestiune este real─â?…
Da, este. La orice popor drepturile publice ┼či private au fost rezultatul unei munci seculare ┼či a unor sacrificii ├«nsemnate. Dac─â exista aristocra┼úia, cu prerogative deosebite, acestea erau compenza┼úia muncii r─âzboinice; dac─â ┼ú─âranii, cari pretutindenea au fost aservi┼úi, au izbutit ├«n urm─â a se vedea st─âp├óni pe buc─â┼úile lor de p─âm├ónt, aceasta a fost oarecum r─âsplata pentru c─â ├«n vremi trecute ei singuri au purtat greutatea institu┼úiilor: dac─â partea cleric─â s-a bucurat de prerogative, ea a ┼či ├«mplinit o sarcin─â de cultur─â, pe care, ├«n ├«mprejur─ârile date ale evului mediu, nu le putea ├«ndeplini o clas─â de ra┼úionali┼čti. Evreii singuri, cu totul deosebi┼úi ┼či av├ónd tenden┼úe deosebite de popor, nu compenseaz─â ├«ntru nimic munca poporului care-i sus┼úine. Evreul nu cere, ca clasa de mijloc din secolul al XVII-lea, libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e vecinic consumator, niciodat─â produc─âtor ┼či desigur c─â numai cu foarte rar─â escep┼úie se va g─âsi ├«ntr-adev─âr c├óte un evreu care s─â produc─â.
Există discriminări juridice sau de altă natură împotriva evreilor?
Restric┼úiuni juridice au existat pentru ei totdeauna, dar nu din cauza religiei. ┼×tefan-Vod─â cel Mare ├«nt─âre┼čte c├ótorva evrei, veni┼úi din Polonia, libertatea confesiei, dreptul de a-┼či cl─âdi sinagoge, un drept pe care turcii, a┼ča-numi┼úii no┼čtri suverani, nu l-au avut niciodat─â, de┼či confesia mozaic─â e pentru spiritul ascetic ┼či ├«ng─âduitor al religiei cre┼čtine tot at├ót de str─âin─â ca ┼či cea mahometan─â. Afar─â de aceea aveau dreptul liberei negustorii cu manufacturi str─âine – dar aicea se m─ârginea totul ┼či a┼ča ar fi trebuit s─â r─âm├óie. Meseria┼či ┼či proprietari nu puteau fi, c─âci proprietatea emana de la domnie ┼či era str├óns legat─â cu contribu┼úia de s├ónge, la care nimeni nu i-a poftit, nicic├ónd, ┼či de la care, chiar c├ónd ├«i pofte┼čti, ┼čtiu a se sustrage, f─âc├óndu-se sudi┼úi austriece┼čti, de┼či s├ónt n─âscu┼úi ├«n Rom├ónia din supu┼či ruse┼čti ┼či n-au v─âzut Austria cu ochii. Prin ce munc─â sau sacrificii ┼či-a c├ó┼čtigat dreptul de a aspira la egalitate cu cet─â┼úenii statului rom├ón? Ei au luptat cu turcii, tatarii, polonii ┼či ungurii? Lor li-au pus turcii, c├ónd au ├«nfr├ónt tractatele vechi, capul ├«n poale? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei ┼ú─âri, s-au dizgropat din ├«nv─âluirile trecutului aceast─â limb─â? Prin unul din ei ┼či-au c├ó┼čtigat neamul rom├ónesc un loc la soare?
To┼úi evreii sunt a┼ča cum ├«i descrie┼úi?
Nu. ┼×i ni pare r─âu de acei pu┼úini evrei cari, prin valoarea lor personal─â, merit─â a forma o escep┼úie, chiar dac─â s-ar compune din 2-3.000, cari s-au identificat cu aceast─â ┼úar─â. Dar fiecare poate pricepe c─â, ├«ntr-o armie str─âin─â care se apropie de noi, nimeni nu va c─âuta s─â deosebeasc─â pe pu┼úinii amici, ce i-ar putea avea ├«n acea armie. ┼×i evreii sunt o armie economic─â, o ras─â de asocia┼úi naturali contra a tot ce nu e evreu.
Facem parte din Uniunea Europeană. În ce condiţii ne-ar fi favorabilă această apartenenţă?
├Än condi┼úiile ├«n care existen┼úa statului e asigurat─â prin c├órma puternic─â ┼či prev─âz─âtoare a tot ce poate produce na┼úia mai viguros, mai onest ┼či mai inteligent. Suntem ├«ns─â, din contra, aviza┼úi de-a a┼čtepta siguran┼úa acestei existen┼úe de la pomana ├«mprejur─ârilor externe, care s─â postuleze fiin┼úa statului rom├ón ca pe un fel de necesitate interna┼úional─â. Acea necesitate interna┼úional─â n-are nevoie de-a ┼úine seama de sentimentele noastre intime, ci numai de existen┼úa unui petec de p─âm├ónt cvasineutru l├óng─â Dun─âre.
Ce crede┼úi c─â ne a┼čteapt─â ├«n urm─âtorii ani?
Vom avea de-acum ├«nainte domina┼úia banului interna┼úional, impus─â de str─âini; libertatea de munc─â ┼či tranzac┼úiuni; teoria de lupt─â pe picior ├«n aparen┼ú─â egal, ├«n realitate inegal. ┼×i, ├«n aceast─â lupt─â ├«nvinge cel pentru care orice mijloc de c├ó┼čtig e bun. Urmare ei, capitalul, care ar trebui s─â fie ┼či s─â r─âm├ón─â ceea ce este prin natura lui, adic─â un rezultat al muncii ┼či, totodat─â, un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individual─â, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploat─ârii publicului prin ├«ntreprinderi hazardate ┼či f─âr─â tr─âinicie, a jocului de burs─â, a minciunii.
Situa┼úia dezastruoas─â pe care a┼úi creionat-o se reg─âse┼čte ├«n vreun fel ├«n evolu┼úia general─â a societ─â┼úii omene┼čti?
Peste tot credin┼úele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, m├ón─â-n m├ón─â cu s─âr─âcia claselor lucr─âtoare, amenin┼ú─â toat─â cl─âdirea m─ârea┼ú─â a civiliza┼úiei cre┼čtine. Shakespeare cedeaz─â ├«n fa┼úa bufoneriilor ┼či dramelor de incest ┼či adulteriu, cancanul alung─â pe Beethoven, ideile mari asfin┼úesc, zeii mor.

Acest blog a fost cules de pe internet

Eminescu rasucindu-se in mormant.






GHEORGHE DINICA


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gheorghe Dinic─â -nascut 25 decembrie 1933/1ianuarie 1934 in actele oficiale,Bucuresti.decedat┬á ­čśŽ 10 noiembrie 2009 Bucuresti.

Debut

Gheorghe Dinic─â ╚Öi-a manifestat intersul pentru actorie ├«nc─â de t├ón─âr, f─âc├ónd parte din diferite trupe de teatru de amatori ├«nc─â de la v├órsta de 17 ani. ├Än 1957 a intrat la Institutul Na╚Ťional de Art─â Teatral─â ╚Öi Cinematografic─â Bucure╚Öti la clasa profesoarei┬á Dina Cocea. A absolvit ├«n 1961, fiind deja apreciat pentru rolul Inspectorului Goole ├«n piesa An Inspector Calls. De atunci, Dinic─â a jucat la cele mai importante teatre din Rom├ónia:

  • 1961-1967 Teatrul de Comedie, Bucure╚Öti
  • 1968-1969 Teatrul Bulandra, Bucure╚Öti
  • din 1972 Teatrul Na╚Ťional I. L. Caragiale, Bucure╚Öti

A debutat ca actor cu un rol în filmul Străinul, adaptare cinematografică a romanului omonim, scris de Titus Popovici în anul 1963 și a jucat în peste 70 de filme.

Activitate

Gheorghe Dinic─â a fost de asemenea regizor de film ╚Öi un foarte popular actor, juc├ónd ├«n mare parte ├«n produc╚Ťii Rom├óne╚Öti. Ca ╚Öi actorul francez Alain DELON , Dinic─â a refuzat s─â joace ├«n filme produse ├«n USA. ├Än general din cauza aspectului s─âu a fost distribuit ├«n roluri negative, fie c─â ne referim la roluri de gansteri autohtoni, ├«n seria de filme cu comisarul Moldoveanu, regizat─â de Sergiu Nicolaescu, fie la roluri de parveni╚Ťi, Pirgu din ÔÇ×Craii de Curtea vecheÔÇŁ sau St─ânic─â Ra╚Ťiu ├«n ÔÇ×Felix ╚Öi OtiliaÔÇŁ. Din acest motiv nu i s-a ├«ncredin╚Ťat rolul de a recita poezii patriotice ╚Öi ode ├«nchinate “Conduc─âtorului iubit” ├«n super-mont─ârile cu iz propagandistic din marele spectacol ÔÇ×C├«ntarea Rom├ónieiÔÇŁ.

├Än 1996, dup─â 60 de ani ├«n care a fost ÔÇ×vagabondÔÇŁ, a╚Öa cum singur s-a intitulat ├«n melodia sa, s-a c─âs─âtorit cu Gabriela Georgeta care i-a fost al─âturi p├ón─â la moarte.

Din 2002, Gheorghe Dinic─â a fost membru de onoare al societ─â╚Ťii Teatrului Na╚Ťional I. L. Caragiale. A fost de asemenea cet─â╚Ťean de onoare al Bucure╚Ötiului. A fost distins cu numeroase premii de prestigiu, de interpretare de c─âtre Uniunea Cinea╚Ötilor din Rom├ónia, a ob╚Ťinut un prestigios premiu pentru cel mai bun rol masculin, premiul Troia, conferit de Festivalul Interna╚Ťional de Film de la Lisabona, pentru rolul din Patul conjugal, filmul fiind regizat de┬á Mircea Danieliuc.

Pentru activitatea sa deosebită i-a fost conferit titlul de  doctor honoris causa al universitatii de arta teatrala si cinematografik din Bucuresti.

Adesea, critica l-a asemuit cu Robert De Niro, compara╚Ťie de care Gheorghe Dinic─â nu se declara deloc ├«nc├óntat: ÔÇ×Ce leg─âtur─â are Robert De Niro cu mine? Eu am studiat ╚Öi jucat ├«n Rom├óniaÔÇŁ, a men╚Ťionat actorul. Totu╚Öi, ├«n anul 2006 a jucat ├«ntr-un film regizat de marele regizor american Francis Ford Copolla, o ecranizare a nuvelei lui Mircea Eliade, Tinere╚Ťe f─âr─â tinere╚Ťe. A colaborat at├«t ├«n film c├«t ╚Öi pe scen─â cu c├«╚Ťiva mari regizori rom├óni, printre numele cele mai importante se num─âr─â Sergiu Nicolaescu,Mircea Danieliuc,Lucian Pintilie,Andrei Serban, etc. ├Än ultimii ani de via╚Ť─â a jucat ├«n dou─â telenovele inspirate din via╚Ťa ╚Ťiganilor, (ÔÇ×Inim─â de ╚ŤiganÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×ReginaÔÇŁ, ├«n care juca rolul unui buliba╚Ö─â), produse de postul de televiziune Acas─â, iar moartea sa a survenit dup─â ce filmase cateva episoade din ultima telenovel─â lansat─â de cur├«nd, ÔÇ×AnielaÔÇŁ, unde interpreta rolul unui general ├«n rezerv─â din armata rom├ón─â,Grigore Vulturesco . A ├«nregistrat mai multe Cd-uri cu muzic─â de petrecere ╚Öi roman╚Ťe, de altfel actorul c├«nta, uneori, ├«n c├«teva localuri din Bucure╚Öti, cel mai celebru fiind ÔÇ×╚śarpele ro╚ÖuÔÇŁ, unde ├«╚Öi petrecea timpul al─âturi de prietenii s─âi, regretatul actor Stefan Iordache ╚Öi c├«nt─âre╚Ťul Nelu Ploiesteanu, al─âturi de care a jucat ├«n filmul ÔÇ×Tic─âlo╚ÖiiÔÇŁ.

Deces

Gheorghe Dinic─â a decedat ├«n data de 10 noiembrie 2009 , ora 13:00, ├«n urma unui┬ástop krdiac sub ventila╚Ťie, cu toate c─â timp de treizeci de minute s-au efectuat manevre de resuscitare. Gheorghe Dinic─â, ├«n v├órst─â de 75 de ani, a fost diagnosticat cu disfunc╚Ťie multipl─â de organe, ╚Öoc septic, insuficien╚Ť─â cardio-respiratorie, insuficien╚Ť─â renal─â cronic─â acutizat─â, insuficien╚Ť─â respiratorie acut─â (bronhopneumonie), disfunc╚Ťie digestiv─â, disfunc╚Ťie hepatic─â etc. Maestrul era internat ├«n cadrul Spitalului Clinic de Urgen╚ŤăÄ Bucure╚Öti (Floreasca) din data de 22 octombrie 2009

Trupul ne├«nsufle╚Ťit a fost adus pe┬á13 noiembrie ├«n foaierul Teatrului Na╚Ťional din Bucure╚Öti unde a fost petrecut cu aplauze timp de 15 minute de aproximativ 2000 de persoane venite s─â-╚Öi ia r─âmas bun. A fost ├«nmorm├óntat ├«n aceea╚Öi zi, ├«n cimitirul Bellu, pe Aleea Gheorghe Dinic─â, denumit─â astfel ├«n semn de omagiu. S-a al─âturat astfel colegilor de breasl─â: Toma Caragiu,Amza Pellea,Colea Rautu,Stefan Iordache,Nicu Constantin.┬á ÔÇ×Somn u╚Öor, Gigi Dinic─â!ÔÇŁ, dup─â cum a spus Marin Moraru, prietenul s─âu de o via╚Ť─â.

SOMN USOR ­čśą ­čśą ­čśą

Premii ╚Öi distinc╚Ťii

  • Titlul de Doctor Honoris Causa oferit de Universitatea Na╚Ťional─â de Art─â Teatral─â ╚Öi Cinematografic─â, 2008
  • Premiul pentru ├«ntreaga activitate la Festivalul T.I.F. ., 2006
  • Diploma de interpretare acordat─â de Uniunea Autorilor ╚Öi Realizatorilor de Film din Rom├ónia, pentru ÔÇ×Orient Expres”, 2004
  • Premiul Special UCIN, pentru rolul Prin╚Ť – ÔÇ×Filantropica”, 2002
  • Actor de onoare al filmului rom├ónesc
  • Actorul anului 2002 – Revista V.I.P.
  • Premiul de excelen╚Ť─â – UNITER, 1999
  • Premiul UCIN; Premiul Troia (Portugalia) pentru ÔÇ×Patul conjugal”, 1992
  • Premiul UCIN pentru ÔÇ×Casa din vis”
  • Premiul ACIN pentru ÔÇ×Figuran╚Ťii”, ÔÇ×Cuibul de viespi”, ÔÇ×Secretul lui Herodot”
  • Premiul ACIN pentru ÔÇ×Ilustrate cu flori de c├ómp”, 1975
  • Premiul de interpretare la Karlovy Vary pentru rolul Diplomatul – ÔÇ×Prin cenu╚Öa imperiului”
  • Premiul ACIN pentru ÔÇ×Explozia”, ÔÇ×Felix ╚Öi Otilia”, ÔÇ×Bariera”, ÔÇ×Atunci i-am condamnat pe to╚Ťi la moarte”, 1972
  • Marele premiu la Paris pentru ÔÇ×Troilus ╚Öi Cresida” de William Shakespeare
  • Ordinul ÔÇ×Serviciul Credincios” ├«n grad de Mare Ofi╚Ťer

Discografie

  • C├óntece de petrecere (2003)
  • C├óntece de petrecere 2 (2003)
  • Roman╚Ťe (2004)
  • Parol k te iubesc (2006)

Televiziune

  • 1962 Colierul de Guard Peach
  • 1962 Teatrul de marionete al Majest─â╚Ťii Sale de I. Garneatasi ╚Öi Radu Nichita
  • 1963 P─âs─ârile de Aristofan
  • 1963 Obiecte g─âsite de ╚śtefan Tita
  • 1963 Un joc neobi╚Önuit de Friedrich Durrenmatt
  • 1964 Popas ├«ntre drumuri de Eva Dragomir ╚Öi Cornel Popa
  • 1964 O sear─â la Gambrinus de Eva Dragomir ╚Öi Radu Miron
  • 1965 Directorul de teatru de I. Dongorozzi
  • 1965 Medeea de Euripide
  • 1965 Ne├«n╚Ťelegerea de Albert Camus
  • 1965 Regele gol de Evgheni Svart
  • 1968 …Escu de Tudor Musatescu
  • 1968 Seara, t├órziu, ├«n tipografie de Alexandru Mirodan
  • 1968 Corup╚Ťie la Palatul de Justi╚Ťie de Ugo Betti
  • 1969 Richard al III-lea de W. Shakespeare
  • 1969 Ziari╚Ötii de Alexandru Mirodan
  • 1970 Woyzeck de Georg Buchner
  • 1970 Un nasture sau absolutul de Radu Cosasu
  • 1970 Furtul elefantului alb dup─â Mark Twain
  • 1970 Prometeu de Eschil
  • 1970 Diavolul ╚Öi bunul Dumnezeu de Jean Paul Sartre
  • 1970 Ne├«nfrica╚Ťii, serial
  • 1970 Trei surori de A.P. Cehov
  • 1971 Alcesta de Euripide
  • 1982 Lumini ╚Öi umbre, serial, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu
  • 1984 Eroii n-au v├órst─â, serial
  • 1999 ╚śarpele dup─â Mircea Eliade, regia Viorel Sergovici
  • 2000 R─âzboi ├«n buc─âtarie, regia Marius Barna
  • 2007 Gala, serial
  • 2008 Inim de tigan, telenovel─â
  • 2009Regina, telenovela
  • 2009 Aniela, telenovela

Film

  • Str─âinul (1963)
  • Comoara din Vadul Vechi (1964)
  • Procesul alb (1965)
  • Golgota (1966)
  • Maiorul ╚Öi moartea (1967) – Maiorul Tache
  • Columna (1968) – Bastus
  • Prea mic pentru un r─âzboi at├ót de mare (1969)
  • Atunci i am condamnat petoti la moarte(1971)
  • Felix ╚Öi Otilia (1971) – avocatul St─ânic─â Ra╚Ťiu
  • Bariera (1972)
  • Cu mainile curate (1972) – L─âsc─âric─â
  • Explozia(1973) – Gheorghe Oprisan zis Gica Salamandra
  • Dincolo de nisipuri (1973)
  • ╚śtefan cel Mare-Vaslui 1475 (1974)
  • Ilustrate cu flori de c├ómp (1974)
  • Filip cel bun (1974)
  • Fra╚Ťii Jderi (1974)
  • Zidul (1974)
  • Nemuritorii(1974) – Postelnicul Butnaru
  • Nu film─âm s─â ne amuz─âm (1974)
  • Un comisar acuza(1975) – comisarul Paraipan
  • Evadarea (1975)
  • Mastodontul (1975)
  • Prin cenusa imperiului(1975) – Diplomatul
  • Cuibul salamandrelor (1976) – Gheorghe Oprisan zis Gica Salamandra
  • Marele singuratic (1976)
  • Osanda(1976) – jandarmul Ion
  • Premiera (1976)
  • Trei zile ╚Öi trei nop╚Ťi (1976)
  • Ac╚Ťiunea ÔÇ×AutobuzulÔÇŁ (1977)
  • Doctorul Poenaru (1977)
  • Trepte spre cer (1977)
  • Drumuri ├«n cump─ân─â (1978)
  • Revansa(1978) – comisarul Paraipan
  • Totul pentru fotbal (1978) – Arbitrul
  • Bietul Ioanide (1979)
  • Ultima noapte de dragoste (1979)
  • Lumini ╚Öi umbre (1979-1982) – serial TV
  • Re╚Ťeaua S (1980)
  • O lume f─âr─â cer (1981)
  • Concurs (1982)
  • De ce trag clopotele Mitica?(1982) – Nae Giurimea
  • ├Äntunericul alb (1982)
  • Pe malul st├óng al Dun─ârii albastre (1983)
  • R├óde╚Ťi ca ├«n via╚Ť─â (1983)
  • Secretul lui Bachus (1983) – Gheorghe Cercel
  • Un petic de cer (1983)
  • Eroii nu au v├órst─â (1984) – serial TV
  • O lumin─â la etajul zece (1984)
  • Zbor periculos (1984)
  • Var─â sentimental─â (1985)
  • Cuibul de viespi (1986)
  • Secretul lui Nemesis (1986) – N.M. Siseanu
  • Figuran╚Ťii (1987)
  • S─â-╚Ťi vorbesc despre mine (1987)
  • Momentul adev─ârului (1987)
  • Lacrima cerului (1987)
  • Casa din vis (1991)
  • Divor╚Ť din dragoste (1991)
  • Cel mai iubit dintre p─âm├ónteni (1992) – Seful Securitatii
  • Liceenii ├«n alert─â (1992)
  • Patul conjugal (1992) – Vasile Potop
  • Prive╚Öte ├«nainte cu m├ónie (1992)
  • Balkans, Balkans (1993)
  • Oglinda ÔÇô ├«nceputul adev─ârului (1993) – Ministrul Mihai Antonescu
  • Aceast─â lehamite (1993)
  • Chira Chiralina (1993)
  • Crucea de piatr─â – ultimul bordel (1993) – tovar─â╚Öul Mache Puzderie
  • Craii de Curtea veche (1995)
  • Terente ÔÇô regele b─âl╚Ťilor (1995)
  • Faimosul Paparazzo (1999)
  • Manipularea (2000)
  • Patul lui Procust (2001) – Nae Gheorghidiu
  • R─âzboi ├«n buc─ât─ârie (2001)
  • Dup─â amiaza unui tor╚Ťionar (2001) – Frant Tandara
  • Filantropik(2001) – Pavel Puiu╚Ť
  • Turnul din Pisa (2002)
  • Examen (2003) – Dumitrascu
  • Dulcea saun─â a mor╚Ťii (2003) – Lama
  • Bani de dus, bani de ├«ntors (2004) ÔÇô film TVR
  • Aleodor ├Ämp─ârat (2004) – Bondar
  • Magnatul(2004) – Gheorghe Manasia
  • Orient expres(2004) – Costache
  • Sindromul Timi╚Öoara – Manipularea (2004)
  • Omul gr─âbit (2005) – Fran╚Ťa
  • V├ón─âtoarea (2005)
  • White Palms (2006) – Ungaria
  • Tinere╚Ťe f─âr─â tinere╚Ťe (2006)
  • Tic─âlo╚Öii (2007)
  • Supravie╚Ťuitorul (2008)

Teatru

  • 1961 Inspectorul de poli╚Ťie de John Boynton Priestley, regia Dina Cocea
  • 1961 Celebrul 702 regia Moni Ghelerter
  • 1961 Centrul ├«nainta╚Ö a murit ├«n zori de A. Cuzzani
  • 1962 Sweik ├«n al doilea r─âzboi mondial de B.Brecht, regia L.Giurchescu
  • 1962 Procesul domnului Caragiale de M.╚śtef─ânescu, regia D.Esrig
  • 1962 Pigulete plus cinci fete de Constan╚Ťa Bratu
  • 1962 Nunt─â la castel de S.Andras, regia L.Giurchescu
  • 1963 Umbra de E.Svar╚Ť, regia D.Esrig
  • 1963 Casa inimilor sf─âr├ómate de G.B. Shaw
  • 1964 Rinocerii de Eugene Ionesco, regia L.Giurchescu
  • 1964 Somnoroasa aventur─â de T.Mazilu, regia D.Cernescu
  • 1965 Troilus ╚Öi Cresida de┬á William Shakespeare, regia D.Esrig
  • 1966 Capul de r─â╚Ťoi de G.Ciprian, regia D.Esrig
  • 1967 Opinia public─â de Aurel Baranga, regia A.Baranga
  • 1968 Sf├óntul deEugen Barbu
  • 1968 Nepotul lui Rameau de Denis Diderot, regia D.Esrig
  • 1969 Moartea lui Danton de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei
  • 1972 Un fluture pe lamp─â de Paul Everac, regia Horea Popescu
  • 1973 Trei fra╚Ťi gemeni vene╚Ťieni de Aldo Matiuzzi Collalto, regia David Esrig
  • 1977 Romulus cel Mare de Friedrich Durrenmatt, regia Sanda Manu
  • 1978 Gai╚Ťele de Alexandru Kiritescu, regia Horea Popescu
  • 1979 O scrisoare pierdut─â deIon Luca Caragiale,regia Radu Beligan
  • 1980 A╚Ötept├óndu-l pe Godot de Samuel Beckett, regia Grigore Gon╚Ťa
  • 1982 Plo╚Öni╚Ťa de V.Maiakovski
  • 1984 Iubirile de-o via╚Ť─â de Platon Pardau
  • 1986 Ione╚Ötii de Platon Pard─âu, regia Grigore Gon╚Ťa
  • 1990 Cine are nevoie de teatru? de Timberlake Wertenbaker, regia Andrei Serban
  • 1991 Noaptea regilor de William S hakespeare, regia Andrei Serban
  • 1991 Merlin de Tancred Dorst, regia Catalina Buzoianu
  • 1992 Livada de vi╚Öini de A.P. Cehov , regia Andrei ╚śerban
  • 1997 Tehnica raiului de Mihai Ispirescu, regia Dan Micu
  • 1997 O noapte furtunoas─â de I.L. Caragiale, regia Mihai M─âniu╚Ťiu
  • 1998 Azilul de noapte de Maxim Gorki,regia Ion Cojar
  • 1998 Cotletele de Bertrand Blier , regia Gelu Colceag
  • 1999 Numele trandafirului adaptare dup─â Umberto Eco, regia Grigore Gon╚Ťa
  • 2000 ╚śi mai potoli╚Ťi-l pe Eminescu de T.C. Popescu, regia Grigore Gon╚Ťa
  • 2001 Take, Ianke ╚Öi Cad├ór de V.I.Popa, regia Grigore Gon╚Ťa
  • 2003 Ultima or─â de Mihail Sebastian, regia Anca Ovanez Doro╚Öenco
  • 2006 Dans├ónd pentru zeul p─âg├ón de Brian Friel, regia Lynne Parker
  • 2006 Incontestabila ipocrizie de Teodor Maziiu, regia Mihai Ionescu
Aside

   

1 DECEMBRIE-ZIUA ROMANIEI


PhotobucketPhotobucket

1 Decembrie 1918: Adunarea Constituant─â a rom├ónilor hot─âr─â┼čte ├«n unanimitate, la Alba-Iulia, unirea Transilvaniei cu Rom├ónia
 
 

SUNT MANDRA K SUNT ROMANK ÔŁŚ

 

 

 
 
 
 
LA MULTI ANI
ROMANIA ÔŁŚ