Category Archives: secrets


Filmul examineaza cum cultura corporata, iconografia si ideologia sa patrund in toate aspectele vietii noastre. Institutiile dominante din trecut – biserica, monarhia, partidul comunist – au fost “umilite”. Corporatia pare sa sfideze deja istoria. Incotro se indreapta?
“Pentru corpora┼úii, respectarea legilor este o chestiune de eficienta economica. C├óta vreme costul nerespectarii legilor este mai mic dec├ót venitul corespondent, corpora┼úiile nu le vor respecta.”
Milton Friedman: “A cere unei corporatii sa fie responsabil─â din punct de vedere social, este ca ┼či cum ai cere acela┼či lucru unei cladiri”.
Tr─âim ├«ntr-o lume ├«n care nu guvernele conduc, ci elita din umbr─â prin corpora┼úii (care adeseori sunt ni┼čte caracati┼úe multina┼úionale lacome ┼či hr─âp─âre┼úe) fiind instrumentele perfecte ale unui r─âzboi economic menit s─â ne ┼úin─â ├«n sclavie. Grupurile de interese grupate ├«n jurul acestor corpora┼úii dau tonul ├«n toate domeniile societ─â┼úii, de la politic─â la mass media, de la economie ┼či finan┼úe la orice alt domeniu din aceast─â lume nebun─â. Tr─âim nu ├«n democra┼úie ci ├«ntr-o corporatocra┼úie.

Goana nebun─â dup─â profit ┼či dup─â putere “no matter what” ├«n care scopul scuz─â mijloacele este diabolic─â ┼či patologic─â.

Advertisements

Reteta FMI – Dezastru economic garantat



In locul lui Dominique Strauss-Kahn, fostul sef al FMI, trimis in fata judecatorilor pentru agresiune sexuala in New York, ar trebui sa se afle insusi Fondul Monetar International. Nu pentru agresiune sexuala impotriva unei menajere, ci pentru ca a infometat-o, impreuna cu copiii, parintii si mii de alte persoane. Asta le-a facut FMI oamenilor nevinovati si asta va continua sa faca, daca nu este reformat din temelii.

Acesta este indemnul dur al editorialistului publicatiei britanice The Independent, Johann Hari.

Pentru a-si explica pozitia, Hari revine la episodul nasterii FMI, in 1944, in urma negocierilor intre marilor puteri. Cu cateva exceptii onorabile, scrie editorialistul britanic, citandu-l in acest caz pe economistul britanic John Maynard Keynes, negociatorii erau hotarati sa faca un singur lucru: sa construiasca un sistem financiar global care sa se asigure ca banii si resursele planetei vor fi intotdeauna indreptate spre ei. O serie de institutii, printre care si FMI, au fost asadar intemeiate cu acest scop.
Oficial, sarcina FMI pare simpla: sa se asigure ca tarile sarace nu se indatoreaza, si daca o fac, sa le ajute cu imprumuturi si experienta economica. Dincolo de retorica insa, FMI a fost creat pentru a fi dominat de o mana de tari bogate, si, mai precis, de bancherii si speculatorii lor. FMI lucreaza in interesul lor.

Spre exemplu, in anii ’90, micutul stat Malawi se confrunta cu probleme economice severe, dupa o epidemie grava de HIV-SIDA si o dictatura brutala. A cerut ajutorul FMI. Daca FMI ar fi actionat conform rolului sau oficial, scrie jurnalistul britanic, ar fi acordat imprumuturi si ar fi ghidat tara spre dezvoltare in acelasi mod in care Marea Britanie si SUA si orice alt stat de succes s-a dezvoltat – prin protejarea industriilor, subventionarea fermierilor si investitii in educatia si sanatatea cetatenilor.

Insa FMI a facut altceva. A spus ca va acorda poporului din Malawi asistenta doar daca este de acord cu “ajustari structurale”. Au ordonat statului sa vanda aproape tot ce detinea in favoarea companiilor private si specualtorilor, si sa taie cheltuielile destinate populatiei. Au cerut incetarea acordarii de subventii pentru fertilizatori, chiar daca acestia erau singurii care faceau posibila agricultura intr-o tara cu solul saracit si ai carei cetateni sunt majoritar fermieri. FMI a instruit Malawi sa dea bani cu prioritate bancherilor internationali si nu poporului malawian.

In 2001, cand FMI a descoperit ca guvernul a creat stocuri de grane, au cerut vanzarea imediata a acestora, catre companiile private. Le-au cerut malawienilor sa foloseasca banii obtinuti astfel pentru a plati un imprumut de la o banca pe care tot FMI a impus-o, luat de Malawi cu o dobanda uriasa, de 56% pe an. Preseidntele a protestat si a spus ca e periculos, insa n-a avut ce face si a vandut cerealele, achitand imprumutul bancii.

Anul viitor a fost catastrofal pentru agricultura, iar guvernul malawian nu a avut cu ce sa ajute populatia. Poporul infometat a ajuns sa se hraneasca cu coaja de copaci si, din cand in cand, cei norocosi, cu sobolani. Multi au murit de foame.

In culmea foametei, FMI a suspendat ajutorul in valoaree de 47 de milioane de dolari, deoarece guvernul a “incetinit” implementarea “reformelor” care condusesera la dezastru. Actionand, principala organizatie implicata in ajutorarea directa a malawienilor, a facut o analiza a foametei si a ajuns la concluzia ca FMI “poarta responsabilitatea pentru dezastru”.

In fine, Malawi a facut ceva ce nu ar trebui sa faca statele sarace: a cerut FMI sa plece. Malawi a ignorat “sfaturile” FMI si a reintrodus subventiile pentru fertilizator, si o serie de alte servicii pentru oamenii obisnuiti. In doi ani, tara se transformase intr-atat incat a ajuns sa acorde ajutor alimentar Ugandei si statului Zimbabwe.

In istoria FMI, Malawi nu este o exceptie. Organizatia intra in tarile sarace, le promite “medicamentul” care le va vindeca si apoi le toarna otrava pe gat, scrie editorialistul. Din Peru in Etiopia, tari intregi s-au prabusit dupa ce au apelat la FMI, Argentina si Thailanda fiinde cele mai faimoase exemple.

In Kenya, una din cele mai afectat din lume de SIDA, FMI a insistat ca guvernul sa introduca taxe pentru vizita la doctor – asa ca numarul femeilor care cautau sprijin pentru bolile cu transmisie sexuala a scazut cu 65%. In Ghana, FMI a insistat pe introducerea de taxe de scolarizare – doua treimi din familiile rurale nu si-au mai putut permite sa-si trimita copiii la scoala. In Zambia, FMI a insistat sa se taie cheltuielile din sanatate – si numarul copiilor care au murit s-a dublat.

Economistul laureat Nobel, Joseph Stiglitz, care a lucrat cu FMI inainte de a renunta si de a incepe sa denunte ce se intampla in interiorul Fondului, i-a spus lui Hari: “Cand Fmi ajunge intr-o tara, sunt interesati de un singur lucru. Cum ne asiguram ca bancile si institutiile financiare sunt platite?… FMI ii tine pe speculatorii financiari in afaceri. Nu ii intereseaza dezvoltarea sau sa ajute o tara sa iasa din saracie”.

Unii spun ca Strauss-Khan a fost un “reformist” care a schimbat FMI. Desigur, a existat o schimbare de ton, insa un studiu al Danielei Gabor de la Universitatea West of England a aratat ca, in profunzime, FMI a ramas acelasi.

Exemplul Ungariei este edificator. Dupa prabusirea din 2008, FMI i-a laudat pentru ca au mentinut tinta originala a deficitului taind serviciile publice. Poporul ungar, inspaimantat, a schimbat guvernul si a ales un partid care a promis sa faca bancile sa plateasca pentru criza. Acesta a introdus o taxa pe banci, de patru ori mai mare decat oriunde in lume. FMI a inebunit: au spus ca este “puternic distructiva” pentru activitatea bancara (desigur, un plan gras de salvare al bancilor ar fi fost bun).A amenintat ca bancile vor fugi din tara. FMI si-a inchis tot programul din Ungaria pentru a-i intimida.

Insa colapsul prezis de FMI nu a avut loc. Ungaria a continuat sa implementeze masuri moderate, in loc sa pedepseasca popualtia. Au impus taxe pe sectorul comercial, foarte profitabil, si au luat fonduri din pensiile private pentru a plati deficitul. FMI s-a impotrivit la fiecare masura si a cerut sa plateasca, in loc, cetatenii ungari.

Altii au fost intimidati si si-au facut singuri rau, insa ungurii au continuat cum au stiut ei mai bine pentru cetatenii lor. Centrul american de analiza Center for Economic and Policy Research a descoperit ca 31 din cele 41 de acorduri FMI necesita politici macroeconomice “pro-ciclice”, care imping tarile si mai rau in recesiune.

Nu doar Strauss-Kahn ar trebui judecat, conchide jurnalistul, ci insasi institutia pe care a condus-o. “Daca Strauss-Kahn este vinovat, suspectez ca stiu ce s-a intamplat. A confundat-o pe sarmana menajera cu o tara saraca cu probleme financiare. Sefilor FMI li s-a permis, in definitiv, sa le violeze fara teama atatia ani”, incheie Johann Hari.

Surse: “O Rom├ónie modern─â trebuie sa aiba cel mult 1,6 milioane de
pensionari !”, – dezv─âluiri ┼čocante!

Suntem martori vii a unor tradari pe banda si furt national fara precedent. Romania, ca populatie, nu rectioneaza aproape deloc la acest adevarat genocid fara precedent in istoria noastra, fenomen intalnit doar in Argentina anilor 1998-2002….

Pensionarii, cetatenii defavorizati si cei cu dizabilitati sunt programati constient la moarte. Exista chiar un plan scris, cu etape de desfasurare, despre care s-a tot vorbit in ultima vreme pe internet.

Una dintre etape este cresterea preturilor si a cheltuielilor curente cu electricitatea, gazul si intretinerea la un nivel absolut imposibil de achitat. Se va murii de foame si boli in incercarea celor varstnici a le achita.

Surse bine informate au comunicat ca Traian Basescu a indicat intr-un mediu restrans, in anul 2010 intr-o intalnire secreta cu Boc si consilieri sai, la vila Lac 1:

“… o Romanie moderna nu trebuie sa mai aiba peste 1,6 milioane pensionari ! Statul nostru nu ii poate sustine fara a intra in incapacitate de plata, iar imprumuturile nu-s deloc o solutie pe termen mediu. Reforma mea prevede IESIREA DIN SISTEM, prin liberalizari de utilitati, incat tiptil-tiptil, se reduc pe cale naturala, cca 380.000 pensionari/an.”
Genocidul Natiunii Romane, Planul Noii Ordini Mondiale
Romania isi traieste ultimele momente ca Stat National
Uniunea Europeana a Regiunilor, planul Noii Ordini
Ce se ascunde in spatele Crizei Planetare
Noi “taieri” bugetare pentru achitarea primei transe necesare cumpararii ….
Un atac la Siguranta Nationala: Boc ne obliga la noi taxe si impozite!
Cine distruge natiunea?

Economia Romaniei nu se poate relansa!
Surse: Strategia lui Basescu pentru preluarea deplina a puterii in 2012!
Foametea ameninta Romania!
Date oficiale: Guvernul Boc a distrus economia Romaniei
FMI i-a condamnat pe romani la foame, pe baza unor date FALSE!
FMI si Planul pentru distrugerea Romaniei
FMI si Planul pentru distrugerea României
ÔÇťAcordul cu FMI, justificarea PDL pentru distrugerea Rom├ónieiÔÇŁ
ÔÇťLumea a fost lovit─â de criz─â, dar parc─â nic─âieri ├«n lume tragediile celor care tr─âiesc ├«n aceste vremuri amare nu sunt at├ót de mari, at├ót de intense a┼ča cum sunt cele din Rom├ónia ┼či parc─â nic─âieri ├«n lume guvernan┼úii nu ┼či-au ├«ntors fa┼úa de la popor, a┼ča cum au f─âcut-o cei care conduc ast─âzi Rom├ónia.
De ┼čase ani de zile, Pre┼čedintele Rom├óniei spune poporului c├ót de r─âi, de meschini, de lipsi┼úi de profesionalism sunt medicii, magistra┼úii, profesorii. ├Än ultimul an, vocea lui B─âsescu a fost dublat─â de cea a lui Boc care explic─â poporului ce pensii nesim┼úite au pensionarii acestei ┼ú─âriÔÇŽ├Än ultima vreme, B─âsescu, Boc, deontologii PDL ne spun c├ót de incompetent este acest popor ┼či c├ót de r─âu a fost croit sistemul acestei ┼ú─âri pe care ei, ├«ntr-o form─â sau alta, o conduc de ┼čase luni de zileÔÇŁ, a ar─âtat deputatul Nica. Acesta crede c─â ├«n ultima lun─â, discursul guvernan┼úilor PDL la adresa poporului a devenit din ce ├«n ce mai virulent, din ce ├«n ce mai critic ┼či, din ce ├«n ce mai tragic, pentru fiecare rom├ón ├«n parte.
ÔÇťPentru c─â propaganda avea nevoie s─â func┼úioneze, pentru ca rom├ónul s─â mai ├«nghit─â senin, calm toate jignirile, toate palmele Guvernului PDL a fost inventat─â ┼či motiva┼úia perfect─â: FMI! Din punctul meu de vedere, PDL este doar la ├«nceputul singurului plan pe care acest partid ├«l poate pune ├«n practic─â, respectiv distrugerea Rom├óniei. Acest plan a ├«nceput s─â se aplice o dat─â cu venirea la putere a Guvernului Boc ┼či continu─â. Singurul scop al planului este ├«mbog─â┼úirea peste m─âsur─â a clicii PDL ┼či conservarea puterii c├ót mai mult timp!ÔÇŁ. Acesta critic─â deciziile de reducere a pensiilor ┼či indemniza┼úiilor de ┼čomaj cu 15% ┼či a salariilor cu 25%. In realitate stim ca reduceririle sunt mult mai mari…
ÔÇťDac─â rom├ónii vor accepta s─â fie diviza┼úi ┼či vor accepta s─â fie pu┼či la jug pentru a trage c─âru┼úa corup┼úilor din PDL c├ót mai mult timp atunci ├«nseamn─â c─â ne merit─âm soarta, aceea de a fi ├«n coada Uniunii Europene. Personal cred c─â rom├ónii nu vor mai fi victime sigure ale acestui Guvern otr─âvitor ci vor realiza c─â sunt mai mult dec├ót ni┼čte pioni pe tabla de ┼čah a min┼úilor bolnave de la Cotroceni ┼či Palatul Victoria ┼či se vor revoltaÔÇŁ.
(…)
Totodat─â, se solicit─â, ÔÇťPDL ┼či clicii lor corupteÔÇŁ r─âspuns la c├óteva ├«ntreb─âri care ar putea reprezenta solu┼úii de scoatere a Rom├óniei din criz─â cu sau f─âr─â sprijinul FMI:
1. De ce România nu a atras decât 7% din cele 30 miliarde de Euro pe care Uniunea Europeană i-a pus la dispoziţie în perioada 2007-2013? Oare 30 miliarde Euro gratis de la Uniunea Europeană nu reprezintă mai mult decât 20 miliarde Euro împrumutaţi de la FMI?
2. De ce Guvernul PDL nu a ├«nceput restructurarea administra┼úiei centrale de la 1 ianuarie 2010 ┼či de ce acum, la 15 mai 2010, nu le este prezentat─â rom├ónilor o strategie unitar─â prin care ┼či guvernan┼úii se sacrific─â pentru popor ┼či nu doar cer sacrificii de la popor?
3. De ce nu renun┼ú─â Guvernul PDL la fondurile alocate achizi┼úiilor publice? Achizi┼úionarea de laptopuri ┼či ma┼čini ├«n valoare de 120 milioane Euro, de la 1 ianuarie 2010 ┼či p├ón─â ├«n prezent este mai necesar─â dec├ót realizarea de autostr─âzi, dec├ót bran┼čarea str─âzilor, a cartierelor la gaz, ap─â curent─â sau canalizare?
Deputatul Ciprian Nica sus┼úine c─â r─âspunsurile au fost date deja de PDL! ÔÇťClientela politic─â care roie┼čte la Bucure┼čti, ├«n jurul ministerelor ┼či Pre┼čedin┼úiei este mai important─â dec├ót nevoile rom├ónilorÔÇŁ.
(…)
ÔÇťDoamnelor si domnilor, Tr─âim vremuri pe care nici unul dintre noi nu ┼či le-ar fi dorit s─â le tr─âiasc─â. Vremuri care aduc parc─â ├«n prim plan pove┼čtile bunicilor no┼čtri despre foametea de dup─â r─âzboaie. Lumea a fost lovit─â de criz─â, dar parc─â nic─âieri ├«n lume tragediile celor care tr─âiesc ├«n aceste vremuri amare nu sunt at├ót de mari, at├ót de intense a┼ča cum sunt cele din Rom├ónia ┼či parc─â nic─âieri ├«n lume guvernan┼úii nu ┼či-au ├«ntors fa┼úa de la popor, a┼ča cum au f─âcut-o cei care conduc ast─âzi Rom├ónia.
De ┼čase ani de zile, Pre┼čedintele Rom├óniei spune poporului c├ót de r─âi, de meschini, de lipsi┼úi de profesionalism sunt medicii, magistra┼úii, profesorii. ├Än ultimul an, vocea lui B─âsescu a fost dublat─â de cea a lui Boc care explic─â poporului ce pensii nesim┼úite au pensionarii acestei ┼ú─âriÔÇŽ ├Än ultima lun─â, B─âsescu, Boc, deontologii PDL ne spun c├ót de incompetent este acest popor ┼či c├ót de r─âu a fost croit sistemul acestei ┼ú─âri pe care ei, ├«ntr-o form─â sau alta, o conduc de ┼čase luni de zile.
├Än ultima lun─â, discursul guvernan┼úilor PDL la adresa poporului a devenit din ce ├«n ce mai virulent, din ce ├«n ce mai critic ┼či, din ce ├«n ce mai tragic, pentru fiecare rom├ón ├«n parte. Spun tragic deoarece este nepl─âcut s─â ├«┼úi auzi conduc─âtorii cum, de diminea┼ú─â pan─â sear─â, te fac prost, ho┼ú, incompetent pe tine, rom├ónul simplu, rom├ónul care trude┼čte pentru a-┼či pl─âti d─ârile la stat, rom├ónul s─ârac care ├«i ┼úine pe ei ├«n huzur.
┼×i, pentru c─â propaganda avea nevoie s─â func┼úioneze, pentru ca rom├ónul s─â mai ├«nghit─â senin, calm toate jignirile, toate palmele Guvernului PDL a fost inventat─â ┼či motiva┼úia perfect─â: FMI!
ÔÇťStima┼úi cet─â┼úeni, sunte┼úi pro┼čti, ho┼úi, incompeten┼úi ┼či ave┼úi ┼či pensii nesim┼úite nu pentru c─â noi, cei de la PDL, credem asta despre dumneavoastr─â ci pentru c─â a┼ča ne-au spus cei de la FMI, pentru c─â a┼ča sus┼úine Jeffrey Franks, ┼čeful misiunii FMI pentru Rom├óniaÔÇŁ ÔÇô aceasta este o strategie de discurs propagandistic cu care PDL sper─â s─â adoarm─â, ├«nc─â o dat─â, vigilen┼úa rom├ónilor ┼či s─â ├«nghe┼úe la maxim dorin┼úele acestora de a tr─âi bine!
De ce spun că este o strategie, pentru că, din punctul meu de vedere, PDL este doar la începutul singurului plan pe care acest partid îl poate pune în practică, respectiv distrugerea României.
Acest plan a ├«nceput s─â se aplice o dat─â cu venirea la putere a Guvernului Boc ┼či continu─â. Singurul scop al planului este ├«mbog─â┼úirea peste m─âsur─â a clicii PDL ┼či conservarea puterii c├ót mai mult timp! Deciziile de reducere a pensiilor ┼či indemniza┼úiilor de ┼čomaj cu 15% ┼či a salariilor cu 25% reprezint─â un pas important ├«n acest plan! Dac─â rom├ónii vor accepta s─â fie diviza┼úi ┼či vor accepta s─â fie pu┼či la jug pentru a trage c─âru┼úa corup┼úilor din PDL c├ót mai mult timp atunci ├«nseamn─â c─â ne merit─âm soarta, aceea de a fi ├«n coada Uniunii Europene.
Personal cred c─â rom├ónii nu vor mai fi victime sigure ale acestui Guvern otr─âvitor ci vor realiza c─â sunt mai mult dec├ót ni┼čte pioni pe tabla de ┼čah a min┼úilor bolnave de la Cotroceni ┼či Palatul Victoria ┼či se vor revolta.
Se vor revolta ├«mpotriva deciziei aberante de a reduce num─ârul spitalelor cu 200. Pentru c─â este revolt─âtor s─â ┼čtii c─â de┼či contribui la bugetul asigur─ârilor sociale nu po┼úi beneficia de asisten┼ú─â medical─â de specialitate.
Medicii ┼či asisten┼úii medicali, cei c─ârora Guvernul Boc le-a redus salariile de la ├«nceputul acestui an ┼či c─ârora li se vor reduce, din nou salariile cu 25% ┼či c─ârora li se va ├«nchide ┼či spitalul ├«n care lucreaz─â sunt primii care ar trebui s─â protesteze. Sunt primii care ar trebui s─â spun─â rom├ónilor c─â ├«nchiderea a 200 de spitale ├«nseamn─â condamnare la moarte pentru cei care fac un infarct sau sufer─â un ┼čoc anafilactic. Personalul medical ar trebui s─â spun─â tuturor ┼či, ├«n special guvernan┼úilor, c─â nu avem suficient de multe Ambulan┼úe pentru ca un bolnav care are nevoie de asisten┼ú─â medical─â de urgen┼ú─â s─â o poat─â primi ├«n timp util.
Tot medicii ar trebui s─â spun─â c─â cei de la Casa Na┼úional─â de S─ân─âtate, aceast─â banc─â a s─ân─ât─â┼úii, este ineficient─â ┼či produce numai blocaje ├«n sistem. Iar farmaci┼čtii ar trebui s─â spun─â ┼či ei acela┼či lucru. ┼×i s─â mai spun─â c─â pensionarii c─ârora Guvernul PDL le ia 15% din pensie vor muri pentru c─â pre┼úul medicamentelor este mult peste puterea lor de cump─ârare.
La fel ┼či profesorii, care ar trebui s─â spun─â ┼ú─ârii ├«ntregi c─â nu sunt doar ni┼čte cet─â┼úeni care fac medita┼úii dup─â program ci c─â sunt cei care asigur─â viitorul acestei ┼ú─âri. Profesorii, cei c─ârora Guvernul le-a redus salariul de la 1 ianuarie 2010 ┼či le ia ├«nc─â 25% din salariu deja ciun┼úit sunt cei care ar trebui s─â le spun─â elevilor, p─ârin┼úilor acestora, bunicilor c─â atunci c├ónd salariul ├«┼úi scade peste limita de suportabilitate nu ├«┼úi mai pas─â de calitatea muncii pe care o prestezi ┼či nu mai ai ├«n tine puterea de a fi m├óndru c─â educi viitoarele genera┼úii ale Rom├óniei pentru c─â te g├ónde┼čti, ├«nainte de toate, ce vei da de m├óncare propriului t─âu copil ┼či cu ce vei pl─âti ├«ntre┼úinerea.
Profesorii, toate cadrele didactice trebuie s─â fie unite ┼či s─â spun─â rom├ónilor c─â ei,la fel ca ┼či medicii acestei ┼ú─âri, nu sunt ÔÇťni┼čte bugetari care tr─âiesc pe spatele oamenilor de afaceriÔÇŁ ci sunt oameni care ┼či-au dedicat via┼úa studiului, salv─ârii vie┼úilor ┼či educ─ârii genera┼úiilor viitoare.
Iar func┼úionarii din administra┼úie, administra┼úie c─âreia i se va mai retrage 0,3% din PIB, conform acordului cu FMI, trebuie s─â spun─â c─â nu ÔÇťtaie frunz─â la c├óiniÔÇŁ, a┼ča cum crede Guvernul PDL. Func┼úionarii trebuie s─â spun─â rom├ónilor c─â ei sunt cei care scriu proiecte pentru atragerea de fonduri europene at├ót de necesare dezvolt─ârii comunit─â┼úilor locale. Administra┼úiile locale trebuie s─â spun─â c─â ele sunt al─âturi de oameni, cele care se g├óndesc la nevoile comunit─â┼úii, (…). ┼×i trebuie s─â mai spun─â administra┼úiile locale ├«nc─â ceva: c─â aparatul central al Guvernului PDL este stufos ┼či incompetent ┼či c─â le pune doar be┼úe ├«n roate primarilor care vor s─â fac─â ceva ├«n comunit─â┼úile lor.
Acesta este planul PDL de distrugere a Rom├óniei, acestea sunt metodele prin care vor aplica acest plan, iar strategia propagandistic─â, motiva┼úia este simpl─â: ÔÇťFacem ce a cerut FMI. Jeffrey Franks, ┼čeful misiunii FMI pentru Rom├ónia este vinovat! B─âsescu ┼či PDL v─â iube┼čte!ÔÇŁ.
├Änainte de a ├«ncheia, a┼č vrea s─â v─â mai spun ceva! Vreau s─â aud ┼či din partea PDL ┼či a clicii lor corupte r─âspuns la c├óteva ├«ntreb─âri care ar putea reprezenta solu┼úii de scoatere a Rom├óniei din criz─â cu sau f─âr─â sprijinul FMI.
Prima întrebare: de ce România nu a atras decât 7% din cele 30 miliarde de Euro pe care Uniunea Europeană i-a pus la dispoziţie în perioada 2007-2013? Oare 30 miliarde Euro gratis de la Uniunea Europeană nu reprezintă mai mult decât 20 miliarde Euro împrumutaţi de la FMI?
A doua ├«ntrebare: de ce Guvernul PDL nu a ├«nceput restructurarea administra┼úiei centrale de la 1 ianuarie 2010 ┼či de ce acum, la 15 mai 2010, nu le este prezentat─â rom├ónilor o strategie unitar─â prin care ┼či guvernan┼úii se sacrific─â pentru popor ┼či nu doar cer sacrificii de la popor?
A treia ├«ntrebare: de ce nu renun┼ú─â Guvernul PDL la fondurile alocate achizi┼úiilor publice? Achizi┼úionarea de laptopuri ┼či ma┼čini ├«n valoare de 120 milioane Euro, de la 1 ianuarie 2010 ┼či p├ón─â ├«n prezent este mai necesar─â dec├ót realizarea de autostr─âzi, dec├ót bran┼čarea str─âzilor, a cartierelor la gaz, ap─â curent─â sau canalizare? R─âspunsul ne-a fost dat de PDL! DA, clientela politic─â care roie┼čte la Bucure┼čti, ├«n jurul ministerelor ┼či Pre┼čedin┼úiei este mai important─â dec├ót nevoile cetatenilor.
├Än ├«ncheiere vreau s─â le spun rom├ónilor c─â acordul cu FMI este doar justificarea PDL pentru distrugerea Rom├óniei! Fac un apel la rom├óni ┼či le cer s─â nu se lase prad─â u┼čoar─â ├«n m├óna Guvernului otr─âvit al PDL.
Ciprian Nica. Luni, Mai 17, 2010

WikiLeaks.ro documente

Regimul Basescu pune in aplicare “Planul Illuminati”
Regimul B─âsescu pune in aplicare “Planul Illuminati”!
Printr-o persoana de maxima incredere am aflat ce a declarat un membru PD-L in urma unei sedinte cu usile inchise. Persoana in cauza este credincios si in urma acestui lucru a hotarat sa plece din partid.
S-a primit un mesaj de la E. Barosso cum ca in doi, trei ani populatia Romaniei trebuie sa scada cu 4 milioane. Pentru aceasta de la 1 ianuarie se va introduce in paine si produsele de panificatie saruri de plumb,
cadmiu si altele. Cele mai multe victime vor fi din randul pensionarilor.
Chiar daca pare incredibil eu imi fac datoria sa spun si altora!
Solutia este sa nu mai consumam din comert paine si sa folosim faina proprie sau de la taraniÔÇŽ.deocamdata!
Dumnezeu sa ne apere!
Sursa; Sursa
WikiLeaks.ro documente
Regimul Basescu pune in aplicare “Planul Illuminati” (II)
Regimul B─âsescu pune in aplicare “Planul Illuminati”! (II)
Intrucat articolul Regimul B─âsescu pune in aplicare “Planul Illuminati”! a provocat numeroase reactii ale cititorilor si foarte multe mailuri in care se cereau date suplimentare, anuntam cititorii ca in curand vom publica un material edificator in acest sens, prin care urmeaza sa dovedim in mod indubitabil cum regimul acesta pune intr-adevar in aplicare un plan care are ca scop reducerea populatiei prin diverse mijloace, – intre care si acesta aratat mai devreme, care este un rezultat al aderarii Romaniei la “Codex Alimentarius”….
Ramaneti alaturi de Wikileaks.ro, pentru a afla amanunte.

Nota: WikiLEaks Romania va prezinta aceste documente, fara sa-si asume in nici un fel vreo ideologie, partizanat politic. Raspunderea apartine autorilor articolelor, daca acestia au ales sa-si faca public numele.

WikiLeaks.ro documente
A inceput exterminarea….
Noul “Cod al Muncii” si sclavia moderna. Distrugerea poporului Roman
Noul “Cod al Muncii” si sclavia moderna. Distrugerea poporului rom├ón
Am primit pe mail urmatorul articol pe care vi-l prezentam in cele ce urmeaza. Cititi si materialele urmatoare, care au legatura cu cel prezentat aici:

FMI si Planul pentru distrugerea Romaniei
Un raport SRI privin “cumpararea” Romaniei de catre Israel
Datoria reala a Romaniei: 140 miliarde euro!
Avertisment: Genocid impotriva romanilor
Romania isi traieste ultimele momente ca Stat National
Uniunea Europeana a Regiunilor, planul Noii Ordini
Date oficiale: Guvernul Boc a distrus economia Romaniei
Date oficiale: Guvernul Boc a distrus economia României
Grupul de Investiga┼úii Politice (GIP) ┼či Institutul pentru Liber─â Ini┼úiativ─â (ILI), public─â o analiz─â a evolu┼úiei principalilor indicatori macroeconomici ├«n primele 20 de luni ale guvern─ârii Boc (ianuarie 2009 ÔÇô august 2010). Analiza se bazeaz─â exclusiv pe datele oficiale ale Institutului Na┼úional de Statistic─â, B─âncii Na┼úionale a Rom├óniei ┼či Ministerului de Finan┼úe.
Potrivit datelor oficiale:
– PIB-ul a sc─âzut cu 9,1% ├«n semestrul I 2010 fa╚Ť─â de semestrul I 2008.
– Produc┼úia de bunuri de folosin┼ú─â ├«ndelungat─â a sc─âzut cu 16,4%, ├«n perioada ianuarie 2009 ÔÇô august 2010 fa┼ú─â de 2008. Produc┼úia de bunuri de uz curent a sc─âzut cu 10,9%, iar produc┼úia de bunuri intermediare a sc─âzut cu 6,6%. Cifra de afaceri din industrie a sc─âzut cu 11,6%.

– Num─ârul salaria┼úilor s-a diminuat cu 515.300 de persoane din decembrie 2008 p├«n─â ├«n august 2010. Aproximativ 85% din aceast─â sc─âdere s-a ├«nregistrat ├«n activit─â┼úile ├«n care dominant este sectorul privat. Singura lun─â ├«n care num─ârul de salaria┼úi a crescut, datorit─â angaj─ârilor ├«n sectorul public, a fost ianuarie 2009, prima lun─â a guvern─ârii Boc.
– Rata ┼čomajului a crescut de la 4,4% la 7,4%, ├«n perioada decembrie 2008 ÔÇô august 2010.
– Raportul dintre num─ârul mediu al pensionarilor ┼či num─ârul mediu al salaria┼úilor era de 1,13 la 1 ├«n 2008 ┼či a ajuns la 1,33 la 1 ├«n 2010.
– Salariul mediu real a sc─âzut cu 7,2% din august 2008 p├«n─â ├«n august 2010. Cele mai mari sc─âderi ale puterii de cump─ârare s-au ├«nregistrat ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«nt (-32%), ├«n administra╚Ťia public─â ╚Öi ap─ârare (-28,5%) ╚Öi ├«n s─ân─âtate ╚Öi asisten╚Ť─â social─â (-24,9%). Salariul mediu real a crescut ├«n domeniile ├«n care activeaz─â ├«n principal regii autonome ┼či societ─â┼úi na┼úionale: ap─â ┼či salubritate (+19,7%) ┼či industrie energetic─â (+19,4%).
– Rata infla┼úiei a fost de 11,9%, ├«n perioada ianuarie 2009 ÔÇô octombrie 2010.
– Ponderea creditelor restante ├«n lei a crescut de la 2,2% la 9,4%, ├«n perioada decembrie 2008 ÔÇô septembrie 2010. Ponderea creditelor restante ├«n valut─â a crescut de la 0,9% la 6,4%.
– Deficitul bugetar a ajuns la 7,4% din PIB ├«n 2009, fa┼ú─â de 4,8%, c├«t era ├«n 2008. ├Än primele 8 luni din 2010, deficitul bugetar a atins deja 4,56% din PIB.
– Investi┼úiile publice au sc─âzut cu 28% ├«n perioada ianuarie ÔÇô septembrie 2010 fa┼ú─â de perioada similar─â a anului 2009. ├Än schimb, achizi┼úiile publice au crescut cu 1,3%.
1. Produsul intern brut- Faţă de semestrul I al anului 2008, în primul semestru din 2010, Produsul intern brut a scăzut în termeni reali cu 9,1% .
– Aceast─â sc─âdere a fost rezultatul influen┼úelor negative din toate sectoarele de activitate: servicii (-4%), construc┼úii (-1,5%), industrie (-1,2%) ┼či agricultur─â (-0,3%).

2. Produc┼úia industrial─â- ├Än perioada ianuarie 2009 ÔÇô august 2010, produc┼úia de bunuri intermediare a sc─âzut ├«n medie cu 6,6% fa╚Ť─â de media anului 2008. Produc┼úia de bunuri de folosin┼ú─â ├«ndelungat─â a sc─âzut cu 16,4%, produc┼úia de bunuri de uz curent a sc─âzut cu 10,9%, produc┼úia de bunuri de capital a crescut cu 0,6%, iar produc┼úia de bunuri energetice a crescut cu 1,3%.

2.1 Cifra de afaceri din industrie- ├Än perioada ianuarie 2009 ÔÇô august 2010, cifra de afaceri din industrie a fost ├«n medie cu 11,6% mai mic─â fa┼ú─â de media anului 2008. Pe marile categorii economice, cifra de afaceri din industrie: a sc─âzut cu 22,4% la produc┼úia bunurilor energetice, a sc─âzut cu 7,9% la produc┼úia bunurilor de uz curent, a sc─âzut cu 19,4% la produc┼úia bunurilor de folosin┼ú─â ├«ndelungat─â, a sc─âzut cu 20,1% la produc┼úia bunurilor intermediare ┼či a crescut cu 5,6% la produc┼úia bunurilor de capital.

3. Efectivul de salaria┼úi- ├Än perioada decembrie 2008 ÔÇô august 2010, efectivul salaria┼úilor din economie a sc─âzut cu 515.300 de persoane, de la 4.738.600 la 4.223.300.

– Aproximativ 85% din aceast─â sc─âdere s-a ├«nregistrat ├«n activit─â┼úile ├«n care dominant este sectorul privat, respectiv: industrie (o sc─âdere de 275.400 persoane), construc┼úii (o sc─âdere de 83.400 persoane) ┼či comer┼ú (o sc─âdere de 81.600 persoane).
– Ponderea salaria┼úilor din sectoarele publice ├«n totalul de salaria┼úi din economie a crescut de la 24,6% ├«n decembrie 2008 la 27% ├«n august 2010.
– ├Än perioada 31 decembrie 2008 ÔÇô 31 august 2010, efectivul salaria┼úilor din industrie a sc─âzut de la 1.488.800 de persoane la 1.213.400 de persoane, o sc─âdere de 18,5%.
– Ponderea salaria┼úilor din industrie ├«n totalul salaria┼úilor din economie a sc─âzut de la 31,4% ├«n decembrie 2008 la 28,7% ├«n august 2010.

– Din decembrie 2008 p├«n─â ├«n august 2010 s-au ├«nregistrat sc─âderi ale num─ârului de salaria┼úi ├«n fiecare lun─â. Exist─â o singur─â excep┼úie, luna ianuarie 2009, prima lun─â de la instalarea guvernului Boc, c├«nd s-a ├«nregistrat o cre┼čtere a efectivului de salaria┼úi cu 68.900 fa┼ú─â de decembrie 2008. 85,6% din aceast─â cre┼čtere (59.000 de persoane) s-a ├«nregistrat ├«n sectorul public.

4. ┼×omajul- ├Än perioada decembrie 2008 ÔÇô august 2010, num─ârul ┼čomerilor a crescut cu 272.400, de la 403.400 la 675.800. ├Än aceea┼či perioad─â, rata ┼čomajului a crescut cu 3% (de la 4,4% ├«n decembrie 2008 la 7,4% ├«n august 2010).

– Ponderea ┼čomerilor cu preg─âtire universitar─â ├«n totalul num─ârului de ┼čomeri a crescut de la 5,1% ├«n decembrie 2008 la 7,2% ├«n august 2010.
– (Num─ârul ┼čomerilor este ├«n realitate mai mare. Un num─âr semnificativ de ┼čomeri au ie┼čit din plat─â, iar luna august este v├«rful de sezon ├«n ceea ce prive┼čte ocuparea popula┼úiei).
5. Pensionarii- Raportul dintre num─ârul mediu al pensionarilor ┼či num─ârul salaria┼úilor era de 1,13 la 1 ├«n 2008, ajung├«nd la 1,33 la 1 ├«n trimestrul II din 2010.

6. C├«┼čtigurile salariale- Salariul mediu real (╚Ťin├«nd cont de evolu╚Ťia pre╚Ťurilor) a sc─âzut cu 7,2% din august 2008 p├«n─â ├«n august 2010. ├Än aceast─â perioad─â, cele mai mari sc─âderi ale puterii de cump─ârare s-au ├«nregistrat ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«nt (-32%), ├«n administra╚Ťie public─â ╚Öi ap─ârare (-28,5%) ╚Öi ├«n s─ân─âtate ╚Öi asisten╚Ť─â social─â (-24,9%). Salariul mediu real a crescut ├«n domeniile ├«n care activeaz─â ├«n principal regii autonome ┼či societ─â┼úi na┼úionale: ap─â ┼či salubritate (+19,7%) ┼či industrie energetic─â (+19,4%).

7. Rata infla┼úiei- ├Än perioada ianuarie 2009 ÔÇô octombrie 2010 rata infla┼úiei a fost de 11,9%, ├«nregistr├«ndu-se o medie lunar─â de 0,5%. Cea mai mare cre┼čtere lunar─â s-a ├«nregistrat ├«n iulie 2010 (2,58% fa┼ú─â de iunie 2010).

8. Comportamentul financiar al popula┼úiei- ├Än perioada decembrie 2008 ÔÇô septembrie 2010, ponderea creditelor restante ├«n totalul creditelor ├«n lei a crescut de la 2,2% la 9,4%. ├Än aceea┼či perioad─â, ponderea creditelor restante ├«n totalul creditelor ├«n valut─â a crescut de la 0.9% la 6,4%.
9. Execu┼úia bugetului consolidat- Deficitul bugetar ├«n 2008 a fost de 4,8% din PIB. ├Än 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4% din PIB. ├Än perioada ianuarie ÔÇô septembrie 2010 s-a ├«nregistrat deja un deficit bugetar de 4,56% din PIB, fiind estimat ca p├«n─â la finele acestui an deficitul s─â ajung─â la 6,8%.

– Comparativ cu perioada ianuarie ÔÇô septembrie 2009, ├«n perioada ianuarie ÔÇô septembrie 2010 s-a ├«nregistrat o sc─âdere a cheltuielilor de capital (investi┼úii publice) cu 4,3 miliarde lei (adic─â cu 28,6%) ┼či o cre┼čtere a cheltuielilor cu bunuri ┼či servicii (achizi┼úii publice) cu 0,3 miliarde lei (adic─â cu 1,3%).
Sursa
WikiLeaks.ro documente

FMI i-a condamnat pe romani la foame, pe baza unor date FALSE!
FMI i-a condamnat pe români la foame, pe baza unor date FALSE!
Datele referitoare la cre┼čterea num─ârului de bugetari pe baza c─ârora autorit─â┼úile rom├óne ┼či oficialii FMI au decis m─âsurile de restructurare s├«nt false
Grupul de Investiga┼úii Politice (GIP) public─â un document oficial al Ministerului de Finan┼úe ┼či o sintez─â a datelor Institutului Na┼úional de Statistic─â. Cele dou─â documente demonstreaz─â c─â datele referitoare la cre┼čterea num─ârului de bugetari oferite de PDL, de Jeffrey Franks, de PSD ┼či de Mugur Is─ârescu s├«nt false.

Exist─â dou─â tipuri de date referitoare la num─ârul de bugetari: unele de la Institutul Na┼úional de Statistic─â (INS), disponibile ├«ncep├«nd cu 1990, iar celelalte de la Ministerul de Finan┼úe, disponibile ├«ncep├«nd cu 2005. Datele de la INS nu pot fi comparate cu datele de la Ministerul de Finan┼úe, pentru c─â cele de la INS exclud categorii importante de bugetari, de exemplu cadrele militare ┼či personalul asimilat (MApN, MAI, SRI, SIE etc.)
PDL sus┼úine c─â, ├«n perioada 2007 ÔÇô 2008, num─ârul bugetarilor a crescut cu 300.000 (Adriean Videanu) sau cu 250.000 (Andreea Vass). ├Än realitate, potrivit Ministerului de Finan┼úe, din 30 aprilie 2007 (luna ├«n care PD a ie┼čit de la guvernare) p├«n─â ├«n 31 decembrie 2008, num─ârul total al posturilor ocupate ├«n sectorul bugetar a crescut cu doar 68.699 (de la 1.329.603 la 1.398.302). ├Än aceea┼či perioad─â, num─ârul posturilor din administra┼úia public─â central─â (inclusiv cadrele militare ┼či personalul asimilat) a crescut cu doar 14.082, de la 401.764 la 415.786.
Jeffrey Franks, ┼čeful misiunii FMI ├«n Rom├ónia, sus┼úine c─â, ├«ntre 2006 ┼či 2008, sectorul public din Rom├ónia a crescut cu 250.000 de angaja┼úi. ├Än realitate, potrivit Ministerului de Finan┼úe, din 31 decembrie 2005 p├«n─â ├«n 31 decembrie 2008, num─ârul posturilor ocupate ├«n sectorul bugetar a crescut cu 160.173 (de la 1.238.129 la 1.398.302), adic─â cu 89.827 mai pu┼úin fa┼ú─â de c├«t sus┼úine oficialul FMI.
PSD sus┼úine c─â num─ârul bugetarilor a crescut de la 900.000 ├«n 2004 la 1,4 milioane ├«n 2008, adic─â cu 500.000. ├Än realitate, PSD se folose┼čte de date de la INS pentru situa┼úia de la sf├«r┼čitul lui 2004 ┼či de date de la Ministerul de Finan┼úe pentru situa┼úia din 2008. Aceste date nu pot fi comparate ├«ntre ele, deoarece datele de la INS nu includ ├«ntre bugetari cadrele militare ┼či personalul asimilat.
Conform datelor INS, ├«n 31 decembrie 2004, num─ârul salaria┼úilor din sectorul bugetar era de 956.000. Potrivit INS, ├«n 31 decembrie 2008, num─ârul bugetarilor era de 1.029.000, adic─â o cre┼čtere cu 73.000, de aproape 7 ori mai mic─â dec├«t cea despre care vorbe┼čte PSD.
Guvernatorul BNR, Mugur Is─ârescu, sus┼úine c─â ├«n 1990 erau 800.000 de bugetari, ├«n timp ce acum s├«nt 1,4 milioane. ├Än realitate, Mugur Is─ârescu face acea┼či gre┼čeal─â pe care o face PSD, compar├«nd seturi de date de la INS pentru 1990 cu date de la Ministerul de Finan┼úe pentru situa┼úia din prezent.
Potrivit aceluia┼či INS, ├«n 31 decembrie 1990 erau 819.000 bugetari. Potrivit INS, num─ârul maxim de bugetari a fost atins ├«n 31 decembrie 2009, acesta fiind de 1.061.900, adic─â cu circa 350.000 mai mic fa┼ú─â de c├«t sus┼úine Mugur Is─ârescu.
Documentele care au stat la baza acestei analize sînt:
1. Datele furnizate de Ministerul de Finanţe
2. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică
WikiLeaks.ro documente
Falimentul Romaniei
Romania ar putea intra in incapacitate de plata
Raport Transparency International: Romania distrusa
Regimul Basescu criminal impotriva poporului român
Puterea si holocaustul impotriva romanilor
Experimentul “Romania” continua
Regimul Basescu pune in aplicare “Planul Illuminati”
Regimul Basescu pune in aplicare “Planul Illuminati” (II)
Contrabanda internationala de arme, Noua Ordine si Romania

Odata cu trecerea timpului, devin tot mai clare obiectivele urmarite de catre strainii care au luat puterea ├«n Rom├ónia, dupa lovitura de stat din decembrie 1989, respectiv: jefuirea uriasei Avutii Nationale; transformarea tarii ├«ntr-o colonie; Holocaustul ├«mpotriva Poporului Rom├ón, realizarea proiectului ÔÇ×Israel ├«n Rom├óniaÔÇŁ, prin ÔÇ×mutareaÔÇŁ acestui stat din Orientul Apropiat ├«ntr-una din provinciile istorice mostenite de rom├óni de la stramosii lor.
Pentru realizarea acestor obiective, pe baza unui plan ultra-secret si diabolic, s-a procedat astfel, dupa lovitura de stat din decembrie 1989:

1) ├Än functiile importante din conducerea Statului Rom├ón au fost numiti sau alesi (prin fraudarea alegerilor) nu rom├óni, ci alogeni, aproape toti din aceeasi etnie cu Silviu Brucan. S├«nt multi rom├óni care ├«nca nu stiu ca ├«n functia de presedinte al Rom├óniei s-au aflat numai alogeni. Guvernatorul Bancii Nationale a Rom├óniei este, de 21 de ani, alogenul Mugurel Constantin Isarescu. De ce? Este o ├«nt├«mplare, sau o strategie? De ce ├«n C.V.-urile presedintilor Ion Ilici Iliescu, Emil Constantinescu si Traian Basescu nu apar informatii despre identitatea si etnia parintilor, bunicilor si strabunicilor, dar nici a sotiilor ? Le este rusine, sau au ceva important de ascuns? Multi rom├óni nu stiu ca ├«n Guvernul Petre Roman au fost numiti numai ministri alogeni, de aceeasi etnie cu Silviu Brucan. Foarte multi rom├óni nu stiu ca, de 21 de ani, peste 60% dintre primii-ministri, ministrii, parlamentarii, conducatorii Serviciilor Secrete, liderii actualelor partide parlamentare s├«nt alogeni, cei mai multi din aceeasi etnie cu Silviu Brucan. ├Än Rom├ónia s├«nt circa 15% dintre cetateni care apartin minoritatilor etnice (1,5 milioane maghiari, cam tot atatia romi si altele), dar ├«n functiile de conducere ale Statului Rom├ón s├«nt ├«ntre 50 si 80 % alogeni. De ce si ├«n ce scop? Pe aceasta tema, genialul Mihai Eminescu scria ├«n ziarul ÔÇ×TimpulÔÇŁ, din 5 decembrie 1882, astfel: ÔÇ× Politica straina, ├«mpreuna cu strainii care ne guverneaza, tind la substituirea elementului rom├ón prin scursuri din toate unghiurile lumiiÔÇŁ.

2) Prin proiectele de legi elaborate de stap├«nii straini ai Rom├óniei si votate ├«n Parlament de catre senatorii si deputatii alogeni (cu nume neaos rom├ónesti), precum si de catre ÔÇ×cozile de toporÔÇť autohtone, a fost adoptat cadrul legal pentru jefuirea Avutiei Nationale, inclusiv prin concesionarea numeroaselor bogatii naturale ale Poporului Rom├ón. Asasinii politici, ├«mpreuna cu asasinii economici au aplicat regula: fa forme si fura fara frica! Au ├«nceput cu Constitutia si au continuat cu numeroase legi si ordonante.

3) Dupa adoptarea si aplicarea legilor privatizarii si fondului funciar, a legilor ├«mpotriva ├Änvatam├«ntului, Sanatatii, Culturii, Armatei, Bisericii, Cercetarii, Familiei, pensionarilor, bugetarilor, mamelor si copiilor, precum si dupa desfiintarea a peste 5 milioane locuri de munca si alungarea din tara a 4 milioane de rom├óni, Rom├ónia a fost transformata ├«ntr-o colonie. Dintr-o tara ├«n curs de dezvoltare si fara datorii externe, pe timp de pace si ├«n numai 21 de ani, Rom├ónia a fost transformata ├«ntr-o tara multilateral demolata si cu peste 150 miliarde euro datorie externa. Stap├«nii straini ai tarii noastre, ├«mpreuna cu papagalii politici de la Bucuresti, au dus si continua sa duca o politica diabolica de derom├ónizare a Rom├óniei! ├Än istoria Poporului Rom├ón, niciodata nu a existat o asemenea depopulare! De ce a fost pusa la cale si de ce continua depopularea Rom├óniei? Cui serveste? De ce si ├«n ce scop, ├«n ultimii 21 de ani, au venit ├«n Rom├ónia, au dob├«ndit cetatenia rom├óna si numeroase proprietati, peste 1 milion de evrei din Israel si din numeroase alte tari, acestia nefiind cuprinsi in statisticile de la recensaminte pentru a nu se face publica acesta operatiune? Pe baza unui plan strict secret, Poporul Rom├ón a fost deposedat si nu a fost despagubit pentru proprietatea sa de la sf├«rsitul anului 1989, iar prin numeroase acte normative aceasta proprietate a ├«ntregului popor, inclusiv pam├«ntul rom├ónesc, a trecut ├«n proprietatea strainilor, care detin deja peste 50% din proprietatile din Rom├ónia. Presedintele Israelului, domnul Shimon Peres, a declarat ca: ÔÇ×Rom├ónia a fost cumparata de evrei!ÔÇŁ. Poporul Rom├ón nu a fost informat despre aceasta realitate si nici un presedinte al Rom├óniei si nici un Guvern nu a prezentat vreodata care a fost situatia ├«n anul 1990 si care este structura proprietatii ├«n tara noastra. Nici un partid politic parlamentar, din Opozitie sau de la Putere, nu are voie sa abordeze aceasta problema ├«n Parlament sau sa introduca o Motiune simpla pe aceasta tema. De ce? Se pare ca raspund toate ├«n fata stap├«nilor din strainatate. Este evident ca exista o legatura ├«ntre secretul informatiilor privind structura proprietatilor din Rom├ónia si proiectul ÔÇ×Israel ├«n Rom├óniaÔÇŁ.

4) A fost pus la cale, pe în timp de pace, nu de razboi, un Holocaust împotriva Poporului Român! Se actioneaza pe baza unui program sinistru pentru exterminarea Poporului Român, singurul din lume care este otravit zilnic cu aditivi alimentari cancerigeni, de 21 de ani. Alungarea medicilor din tara si închiderea a 200 de spitale fac parte tot din Holocaustul împotriva românilor. Scaderea continua a salariilor reale si a pensiilor reale face parte din programul alogenilor, ce vizeaza continuarea genocidului în România. În acest sens, se produc numeroase scumpiri ale carburantilor, gazelor naturale, energiei electrice, alimentelor, medicamentelor si cresteri ale impozitelor si taxelor.

5) ├Än timpul regimului totalitar din Rom├ónia, p├«na ├«n anul 1989, Partidul Comunist controla si dirija tot. ├Än Rom├ónia post-decembrista, jocul de-a democratia si conducerile partidelor politice parlamentare s├«nt tinute sub control de catre stap├«nii straini, care le dirijeaza si le dau mutarile ├«n plic, at├«t la cei de la Putere, c├«t si la cei din Opozitie, care fac cu schimbul la guvernare, sub pretextul schimbarii. Unii dintre stap├«nii straini ai Rom├óniei s├«nt reprezentati public de komisarii de la Fondul Monetar International (F.M.I.), Banca Mondiala (B.M.) si Comisia Europeana. Majoritatea dintre ei au aceeasi etnie cu Silviu Brucan. Ei guverneaza de fapt Rom├ónia, pe care au ├«ndreptat-o programat ├«ntr-o directie gresita, spre dezastru pe toate planurile. Guvernele formale de la Bucuresti executa ordinele stap├«nilor straini ai Rom├óniei, transmise prin presedintii alogeni Iliescu, Constantinescu si Basescu, ÔÇ×alesiÔÇŁ de cetatenii rom├óni prin fraude electorale, ca apoi sa-i ÔÇ×ciuruiascaÔÇŁ. Poruncile ├«mpotriva Poporului Rom├ón date de F.M.I. si B.M. s├«nt tot mai multe si vizeaza Holocaustul ├«mpotriva rom├ónilor si sustinerea proiectului ÔÇ×Israel ├«n Rom├óniaÔÇŁ. Dupa ordinele care urmaresc ├«nchiderea a 3.000 de scoli rom├ónesti si a 200 de spitale, komisarii de la F.M.I. si B.M. au obligat Guvernul Boc V sa modifice urgent Codul Muncii si sa treaca prin Parlament, fara dezbateri si fara amendamente, textul primit ├«n plic. Premierul Boc a declarat ca noul Cod al Muncii ÔÇ×aduce numai efecte beneficeÔÇŁ, uit├«nd sa precizeze ca pentru stap├«nii de sclavi. Papagalii politici din Guvernul Boc V si cei care fac parte din P.D.L., U.D.M.R. si U.N.P.R., sustin ca, brusc, actualul Cod al Muncii ÔÇ×nu mai este european si nici flexibil.ÔÇŁ Pentru asemenea afirmatii stupide, nimeni nu are grija de ei si sa-i interneze la Spitalul nr. 9 din Bucuresti, ├«n pavilionul: ÔÇ×Oameni politiciÔÇŁ. Ca urmare, ├«n mod atipic si ├«mpotriva tuturor, adica a salariatilor, a sindicatelor si patronatelor, Guvernul Boc V ├«si angajeaza raspunderea ├«n Parlament pe aceasta lege ├«n ziua de 8 Martie a.c., ca sa le strice ziua femeilor si petrecerea barbatilor. Noul Cod al Muncii vrea, de fapt, sa prinda ├«n jug Poporul Rom├ón! El nu este inspirat si nu tine seama de prevederile din Codurile Muncii din Germania, Franta, Italia, Spania, U.S.A., Canada, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie, Polonia, Cehia, China, Argentina, Brazilia, Federatia Rusa, Suedia, Danemarca etc. ├Än nici una dintre aceste tari nu exista prevederi identice cu cele din Codul Sclaviei Moderne pe care vrea sa le impuna, ├«mpotriva tuturor, Regimul Basescu-Boc, sustinut de U.D.M.R. Liderii U.D.M.R. spera ca, prin Codul Sclaviei Moderne, angajatorii unguri din institutiile publice si din firmele private ├«i vor lasa fara locuri de munca pe rom├óni, alung├«ndu-i mai usor din Ardeal. Regimul Basescu-Isarescu-Boc, la comanda straina, a decis ca rom├ónii ├«n Rom├ónia dob├«ndesc, din anul 2011, statutul de sclavi, de unelte vorbitoare asa cum le-au denumit alogenii Marx, Engels si Lenin, din aceeasi etnie cu Silviu Brucan. Conform sondajelor, Guvernul Boc V s-a prabusit la circa 10% ├«n ├«ncrederea populatiei si se afla ├«n cadere libera. Un astfel de guvern, ├«n loc sa demisioneze, vrea sa-si asume raspunderea pe Codul Sclaviei Moderne, baz├«ndu-se pe spiritul de turma al parlamentarilor P.D.L., U.D.M.R., U.N.P.R. si deputatilor minoritatilor etnice, care accepta sa fie bagati si tinuti ├«n tarc pentru a nu vota la Motiunea de Cenzura a Uniunii Social Liberale (U.S.L.), sustinuta de sindicate, patronate si de salariatii nemultumiti, care protesteaza ├«n strada. Modificarile esentiale stabilite de F.M.I. si Banca Mondiala ├«n Codul Muncii urmaresc sa puna de acord Statutul angajatilor cu cel de colonie al Rom├óniei, unde salariatii sa devina sclavi la patronii straini. Pentru aceasta se desfinteaza contractele colective de munca, iar rom├ónii care vor sa munceasca ├«n Rom├ónia trebuie sa accepte statutul de sclavi. Stap├«nii alogeni de sclavi rom├óni, conform Codului Sclaviei Moderne, ├«i angajeaza c├ónd vor si ├«n ce conditii doresc, dar ├«i si pot da afara dupa bunul plac, iar ├«n locul lor vor aduce alti sclavi, din tarile sarace din Africa si Asia. Dupa ce ├«n anul 2010, F.M.I. si Regimul Basescu-Boc au lichidat peste 400.000 I.M.M.-uri si au desfiintat 700.000 locuri de munca, prin noul Cod al Sclaviei Moderne se urmareste sa fie dati afara din locurile lor de munca peste 2 milioane de angajati rom├óni, care vor fi obligati sa emigreze pentru a supravietui. si ├«n acest domeniu, genialul Mihai Eminescu avea dreptate c├«nd scria, ├«n ÔÇ×FederatiuneaÔÇŁ din 22 aprilie 1870, urmatoarele: ÔÇ×Legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede dec├«t din el ├«nsusi; conditiunea de viata a unei legi, garantia stabilitatii sale e ca ea sa fie un rezultat, o expresiune fidela a trebuintelor acelui poporÔÇŁ. Este clar ca Poporul Rom├ón nu a cerut, nu are nevoie si nu accepta un Cod al Sclaviei Moderne impus de F.M.I. si slugile lor de la Bucuresti, papagalii si pop├«ndaii cu ifose de mari politicieni. Este evident ca noul Cod al Sclaviei Moderne face parte din Holocaustul ├«mpotriva Poporului Rom├ón si este menit sa sustina proiectul ÔÇ×Israel ├«n Rom├óniaÔÇŁ. Pentru a reduce cu 170 numarul de parlamentari, presedintele Basescu a decretat Referendum National, odata cu alegerile prezidentiale de la sf├«rsitul anului 2009. Pentru a transforma peste 5 milioane de angajati rom├óni, ├«n Rom├ónia, din oameni liberi ├«n sclavi, presedintele Basescu nu vrea sa afle opinia Poporului Rom├ón prin Referendum National, ci sustine ordinul F.M.I. de angajare a raspunderii Guvernului Boc V pe Codul Sclaviei Moderne. Partidele politice din Opozitie, unite ├«n U.S.L., nu actioneaza pentru Referendum National pe tema modificarilor atipice din Codul Muncii. ├Än aceasta situatie, solutia practica o constituie greva generala, urmata de alegeri anticipate, prezidentiale si parlamentare. Rom├ónii s├«nt obligati de Regimul Basescu-Boc sa iasa ├«n strada pentru a scapa de statutul de sclavi si pentru a opri Holocaustul ├«mpotriva Poporului Rom├ón.

Recomandam de asemenea articolul:
Jeffrey Franks, Calaul Illuminati al Romaniei!

WikiLeaks.ro documente

De la 1 Aprilie Codex Alimentarius a pus stapanire pe Romania

De la 1 Aprilie Codex Alimentarius a pus stăpânire pe România!
Cititi si articolele:
Romanii sunt otraviti conform directivelor “Codex Alimentarius”
Cum se reduce populaţia României? Cu sare iodată!
Românii sunt otrăviţi cu hrană ce conţine bacterii fecale!
A inceput exterminarea….
Regimul Basescu pune in aplicare “Planul Illuminati”
Incepand cu 1 aprilie 2011, nu numai ca “Romania iese din recesiune”, asa cum a anuntat Emil Boc, dar intra in vigoare si directiva UE, care a fost aprobata si de Guvernul Romaniei, prin care produsele naturiste si suplimentele alimentare pot fi comercializate numai daca sunt omologate in mod special. masura este privita de opinia publica ca un prim pas esential spre implemetarea temutului Codex Alimentarius.
Despre acest Codex s-a tot scris. Acesta urmeaza sa elimine complet din alimentatie produsele naturiste, sa scoata de pe piata anumite componente nutritive, care sa fie inlocuite cu alimente modificate genetic, tratate cu hormoni, cu aditivi alimentari cancerigeni, iar intre toate acestea apare si interdictia de a fi folosite anumite ingrediente pe baza din plante, cunoscute tratamente naturiste de pana acum.
Aceasta este etapa prevazuta de Uniunea Europeana. In SUA, de pilda, ca un prim pas s-a ales ca sa fie introdus de catre Congres directiva ca gradinaritul particular sa fie interzis pe teritoriul Statelor Unite, iar companiile sa foloseasca seminte numai de la anumiti producatori, care sa fie modificate genetic.
Plantele care ies din semintele modificate produc seminte normale ( la fel cum puiul unui caine schiop nu se naste si el schiop). De aceea a fost interzis gradinaritul particular, ca sa nu se foloseasca semintele de la culturile respective, iar lotul de seminte este obligatoriu sa fie mereu inlocuit cuc ele modificate, cele ce produc culturi cancerigene.
Revenind la situatia tratamentelor naturisete, ce vor fi interzise clar in a doua etapa a Codexului. Deocamdata este permisa comercializarea numai pe baza ingredientelor omologate. Numai ca testele de laborator necesare omologarii, dupa cum ne declara producatorii, costa cam 100.000 de euro per ingredient. Deci daca se omologheaza un produs cu 5 ingrediente pe baza de plante, numai omologarea costa cam jumatate de milion de euro. Si asta la un singur produs.
Per total, zeci de firme vor fi bagate in faliment. E adevarat ca unele vindeau produse contrafacute. Vor rezista doar firmele mari cu vanzari forate mari, cele dependente de industriile pharma, care deja sunt acuzate ca vand produse care in realitate au efecte secundare adverse, fiind bazate pe mutatii genetice ale plantelor folosiete ca ingrediente.
sursa
WikiLeaks.ro documente
ALBANIA 2011 – greu de crezut, dar asa e !
Chiar daca stiati….. mai cititi o data!
“Puternicele si capitalistele State Unite ale Americii ar putea lua unele lectii economice de la mica tara balcanica Albania care, timp de decenii, s-a zvarcolit sub cruda dictatura stalinista.Astazi , Albania are cea mai promitatoare economie din Europa.
A fost singura economie din Europa care a crescut realmente”.
Este uluitor, nu? Sa afli asemenea lucruri despre Albania!
Dar nu cumva cel care si-a exprimat opiniile consemnate mai sus este un om dus cu capul? Vreun ziarist din gradina vreunui mogul? Care vrea sa dea bobarnace Americii si Europei Occidentale?Nu! Nu este vorba de un om dus cu capul. Ci de insusi Steve Forbes, editorul sef si proprietarul faimoasei publicatii cu acelasi nume, fondata in 1917 si care are sediul principal la New York .

Este publicatia de referinta pentru analizele economice si politice pe care le avanseaza societatii.

Iar primul ministru al Albaniei, Sali Berisha, a fost invitat in birourile Forbes pentru a prezenta cifre si informatii de alta natura privind miracolul numit Albania .

In 1992, venitul pe cap de locuitor era de doar 200 de dolari. Astazi el depaseste 3.500 de dolari.

Si este in plina ascensiune. Tara se schimba cu repeziciune. Cum Dumnezeu s-a intamplat aceasta minune in Albania ? Si de ce nu se intampla si in Romania ? De ce Albania a decolat si se inalta in ritm ametitor, in timp ce Romania , dupa zece ani de crestere, s-a prabusit? Unde este diferenta? Nu e deloc dificil sa observam diferenta.

In Albania exista o taxa unica de impozitare. De numai 10%. Si, atentie! Aceasta taxa de numai 10 la suta este atat pe veniturile personale, cat si pe cele din afaceri.

Si un singur impozit pe salarii. Care s-a micsorat de la 35 la 15 la suta.
In Romania , pentru un salariu de 1.000 de lei mai platesti, tu salariat si tu intreprindere, statului, inca 680 de lei. In Albania platesti doar 150 de lei.

Asta, evident, contribuie, pe de o parte, la cresterea consumului, pe de alta parte, la dinamizarea activitatilor economice, la largirea bazei de impozitare si, nu in ultimul rand, la eliminarea muncii la negru si la dimininuarea evaziunii fiscale.

In Albania TVA-ul este de 10 la suta.
In Romania TVA-ul este de 24 la suta, unul dintre cele mai mari din Europa. Mai ales daca tinem cont de faptul ca limita maxima admisa in Uniunea Europeana este de 25 la suta.

Statele care se duc cu TVA-ul in sus pierd bani la buget.
Statele care se duc cu TVA-ul in jos castiga bani la buget. Pare un paradox. Dar nu e.
De fapt, TVA-ul redus, ca si impozitele reduse pentru firme si salarii, largesc baza de impozitare.
Colectezi mai putin de la mai multi si, in final, bugetul de venituri al statului devine mai mare.
In Albania, sistemul judiciar este independent. Independenta este garantata.
In Romania, sistemul judiciar este dependent. Este subordonat presedintelui, primului ministru si ministrului Justitiei.

In Albania a intrat in vigoare o lege, acum patru ani, care obliga toate constructiile noi, inclusiv statiile de benzina, sa aiba incluse echipamente ce folosesc energii regenerabile: panouri solar-termale, panouri fotovoltaice, pompe de caldura, instalatii eoliene etc.

Si mai exista o diferenta. Guvernul, in Albania, a rezolvat definitiv problema proprietatii. Ceea ce a fost de restituit s-a restituit si o lege speciala garanteaza acum toate drepturile derivand din calitatea de proprietar.

Dar diferenta diferentelor este alta:

Albania nu a recurs la sprijinul FMI.
Si nici nu a implementat ideile contabililor acestei banci mondiale.
Un presedinte care a spus adevarul si care pentru asta a fost lichidat

Project 101010 Pill or Perception


Proiectul 101010 Pastila sau perceptie?

Surs─â: http://antiiluzii.blogspot.ro/2012/03/proiectu…

“Ultimul lucru pe care a┼č vrea s─â-l sugerez este c─â e normal s─â arunc─âm cu re┼úete ├«n st├ónga ┼či-n dreapta, f─âr─â a ├«n┼úelege, de fapt, natura problemei. Insomnia, de exemplu, este un simptom, nu o boal─â. La fel ca ┼či durerea. Nu are nici o logic─â s─â prescrii analgezice unui pacient, ├«nainte de a afla ce anume provoac─â durerea.”(Dr. Judith Owens Brown Research Center)

Project 10-10-10: Pill or Perception, ├«n regia lui Darren Manden ┼či Theresa Grainger, este un documentar provocator ┼či ├«n mod cert neconven┼úional, lansat ├«n toamna anului 2011, care redeschide controversa generat─â de concep┼úiile holistice aplicate ├«n medicina uman─â ┼či ├«n practica spiritual─â, desigur, relief├ónd, prin interviuri dinamice ┼či inspirate, corela┼úia dintre minte ┼či trup, resping├ónd teoria subversiv─â a predetermin─ârii genetice ┼či reiter├ónd, dac─â mai era nevoie, necesitatea stringent─â a abandon─ârii paradigmei chimico-farmaceutice actuale ├«n “tratarea” st─ârii de boal─â, ├«n favoarea unei educa┼úii timpurii privind efectele complexe ale mediului social ┼či ale percep┼úiilor noastre asupra mediului, ├«n men┼úinerea st─ârii de s─ân─âtate pe termen lung.

Printre personalit─â┼úile intervievate de realizatorii acestui excelent documentar neozeelandez ve┼úi avea pl─âcerea s─â redescoperi┼úi cuno┼čtin┼úe mai vechi ca dr. Bruce H. Lipton sau dr. Joe Dispenza, dar ┼či pe mul┼úi al┼úi profesioni┼čti ai domeniului, care dovedesc c─â au ceva concret de spus, contrar litaniilor propagandei medico-farmaceutice: Robin Kelly, Pat Armitstead, Daniel Astinotti , Dana Bilbe, John Francis, Theresa Grainger, Rob McIntyre, Richard Moat, Deborah Murtagh, Don Kaimi Pilipovich ┼či Camillia Temple.

Nu este greu de concluzionat, de c─âtre orice persoan─â cu un strop de bun─â credin┼ú─â, c─â medicina alopat─â actual─â reprezint─â un e┼čec total, dac─â ar fi s─â ne referim numai la boala canceroas─â ┼či la statisticile ├«ngrozitoare care sus┼úin c─â jum─âtate dintre femei ┼či dou─â treimi dintre b─ârba┼úi sunt afecta┼úi de ea.

Medicina alopat─â a devenit una dintre laturile inchizi┼úiei ┼čtiin┼úifice, fiindc─â refuz─â cu obstina┼úie s─â accepte solu┼úii alternative, de┼či chimizarea farmaceutic─â s-a dovedit a fi o inven┼úie criminal─â ┼či, mai ales, toate teoriile geneticii, care p─âreau s─â dea un lustru academic practicii medicale, s-au pr─âbu┼čit ├«n fa┼úa dovezilor tot mai concludente ale epigeneticii.
Termenul de epigenetic─â ├«i este adesea atribuit lui Conrad Waddington (1905-1975), care se pare c─â l-a inventat ├«nc─â din 1942 (cu mult ├«nainte ca Watson ┼či Crick s─â ├«nceap─â propagarea minciunilor determinismului genetic ┼či ale muta┼úiilor strict aleatoare), c├ónd a definit noua disciplin─â ca “acea latur─â a biologiei care studiaz─â interac┼úiunile cauzale dintre gene ┼či produsele lor, care dau fiin┼ú─â fenotipului”.
Mai grav este c─â izvoare ale epigeneticii apar ├«n literatura de specialitate ├«nc─â din secolul XIX (c├ónd un alt mincinos, Charles Darwin, impunea o alt─â ‘teorie’, ce a fost ├«ntre timp b─âtut─â ├«n cuie), de┼či originile ei conceptuale se spune c─â s-ar reg─âsi la Aristotel (384-322 ├«.e.n.), care credea ├«n epigenez─â: dezvoltarea formelor individuale organice din ceva “neformat”.


Care au fost, în principal, minciunile propagate, care au căpătat aproape consistenţa unor mituri medicale, imposibil de combătut ?

Potrivit lui Bruce Lipton acestea ar putea fi urm─âtoarele:

– Percep┼úia-Mit 1 ÔÇô Biologia este controlat─â de mecanica newtonian─â bazat─â pe materie.
Revizuire ÔÇô Biologia este controlat─â de for┼úele invizibile ale mecanicii cuantice.

– Percep┼úia-Mit 2 ÔÇô Genele controleaz─â via┼úa
Revizuire ÔÇô Noua ┼čtiin┼ú─â a epigeneticii reveleaz─â faptul c─â mediul controleaz─â genele.

– Percep┼úia-Mit 3 ÔÇô ÔÇťSupravie┼úuirea celui mai potrivitÔÇŁ conduce evolu┼úia.
Revizuire ÔÇô Cooperarea conduce evolu┼úia.

– Percep┼úia-Mit 4 ÔÇô Evolu┼úia este un proces ├«nt├ómpl─âtor.
Revizuire ÔÇô Organismele se dezvolt─â pentru a se conforma mediului.


Dr. J├Ârn Walter (Saarland, Germania) enun┼úa urm─âtorul paralelism, caracteristic epocii informatice:

“A┼č lua ├«n considerare schema unui computer ┼či a┼č afirma c─â hard-disk-ul este ADN-ul ┼či, atunci, programele ar fi similare epigenomului. Putem accesa anumite informa┼úii de pe hard-disk, folosind programele din computer. Dar exist─â, cu certitudine, anumite zone protejate de parole ┼či altele care pot fi accesate direct. A┼č putea spune c─â abia acum ├«ncepem s─â ├«n┼úelegem de ce exist─â aceste zone parolate ┼či de ce restul pot fi accesate f─âr─â restric┼úii.”

De ce reprezintă aceste teorii o ameninţare atât de puternică pentru comunitatea medicală convenţională ?

R─âspunsul este destul de simplu: noile teorii ne scot de sub monopolul medico-farmaceutic, demonstr├ónd efectele exclusiv nocive ale acestuia, din moment ce insist─â s─â r─âm├ónem ├«n acela┼či mediu social infestat, av├ónd drept singur─â speran┼ú─â de redresare a s─ân─ât─â┼úii noastre – ruinat─â de ingerarea produselor de sintez─â – acelea┼či otr─âvuri chimice, frumos ambalate, pe care legisla┼úia actual─â le protejeaz─â cu ferocitate, ├«n detrimentul solu┼úiilor naturiste sau a educ─ârii nutri┼úioniste, toate resursele fiind dirijate ├«n direc┼úia extirp─ârii simptomelor ┼či, ├«n nici un caz, a elimin─ârii cauzelor fundamentale.

De altfel, cred c─â orice om, care a p─â┼čit vreodat─â ├«ntr-un cabinet medical, a constatat c─â nu i s-a satisf─âcut niciodat─â o simpl─â curiozitate, privind cauzele reale ale st─ârii de boal─â, aproape orice medic evit├ónd cu ├«nc─âp─â┼ú├ónare subiectul, prefer├ónd s─â se axeze pe situa┼úia curent─â a pacientului sau, mai simplu spus, numai pe simptome.


Dincolo de pove┼čtile, aproape anecdotice, cu medici chirurgi care extirpau cu totul alte organe dec├ót cele bolnave sau care poate c─â efectuau o opera┼úie corect─â, dar omiteau s─â-┼či recupereze instrumentarul chirurgical din abdomenul pacientului, problema a devenit at├ót de grav─â ├«nc├ót este definit─â printr-un termen generic, provenit din limba greac─â, iatrogenez─â, ├«nsemn├ónd “provocat de medic” ┼či care se refer─â la orice boal─â sau agravare a st─ârii de s─ân─âtate a unui pacient provocat─â de ac┼úiunea sau comportamentul unui medic.

Iatrogeneza este o no┼úiune destul de complex─â, care nu se refer─â numai la un diagnostic eronat sau la o terapie incorect─â, ci ┼či la comportamentul moral al medicului, care poate afecta grav starea psihic─â a unui pacient.

Trebuie s─â recunoa┼čtem c─â profesia medical─â a fost “drapat─â” ├«ntr-o aur─â de respectabilitate aproape complet nemeritat─â, din moment ce medicii sunt educa┼úi ├«n facult─â┼úi ├«n spiritul lipsei totale a empatiei fa┼ú─â de pacient, iar mafia medical─â ├«┼či ├«ngroap─â erorile, simultan cu pacien┼úii, bucur├óndu-se de o imunitate legal─â aproape la fel de consistent─â ca cea a corpului judiciar.

├Än timp ce tot felul de seriale artistice, gen “ER” sau “Chicago Hope” sau “Grey’s Anatomy”, ne arunc─â ├«n fa┼ú─â imaginea medicului-erou, care pl├ónge ├«n pumni pe culoarele spitalelor, disperat de pierderea unui pacient, realitatea este cu totul alta, a unor medici complet indiferen┼úi, pentru care un pacient poate s─â zac─â ├«n patul din salon sau, la fel de bine, c├óteva etaje mai jos, ├«n sertarul de la morg─â.

Bruce Lipton avanseaz─â ├«n film cifra de 300.000 de oameni, care mor anual din cauza medicilor, referindu-se fire┼čte numai la SUA ┼či trebuie s─â recunoa┼čtem c─â este un adev─ârat “progres”, din moment ce ├«n 1999, un articol din The New Yorker al medicului Atul Gawande, “When Doctors Make Mistakes”, aprecia num─ârul victimelor satrapilor ├«n halate albe la numai 120.000 pe an.

Numai Dumnezeu poate ┼čti care este cifra real─â pe plan mondial, dar v─â rog s─â nu uita┼úi c─â, dac─â vorbim de sute de mii ├«ntr-o singur─â ┼úar─â, atunci este foarte posibil s─â avem milioane de victime la nivel global, provocate tocmai de cei c─ârora le ├«ncredin┼ú─âm, cu naivitate, s─ân─âtatea ┼či via┼úa noastr─â.

Poate v-ar ajuta s─â aprecia┼úi realitatea, faptul c─â un studiu publicat al satanicei Organiza┼úii Mondiale a S─ân─ât─â┼úii afirma c─â din circa 7 milioane de interven┼úii chirurgicale anuale, efectuate pe plan mondial, jum─âtate nu sunt absolut deloc necesare, fiind efectuate numai fiindc─â reprezint─â o surs─â de venit pentru medici sau companiile de asigur─âri sau fiindc─â a crescut, ├«ntre timp, num─ârul chirurgilor, care trebuie s─â-┼či exerseze talentele pe pielea noastr─â sau dincolo de ea.

Iatrogeneza este un fenomen complex, put├óndu-se diferen┼úia, ├«n afar─â de iatrogeneza clinic─â – c├ónd pacientului i se aplic─â “m─âsuri terapeutice” exagerate, ├«n baza unei temeri induse, fa┼ú─â de afec┼úiunea de care sufer─â – ┼či iatrogeneza social─â, prin care suntem transforma┼úi ├«n consumatori de servicii medicale, ├«n detrimentul capacit─â┼úii naturale de auto vindecare a organismului uman sau chiar iatrogeneza cultural─â, c├ónd suntem obliga┼úi s─â renun┼ú─âm, printr-o educa┼úie sistematic─â, la propriile noastre opinii, ├«n favoarea a┼ča-zisului profesionalism medical.

De ce sunt atât de multe decese ?

[b]O problemă atât de larg răspândită, ca iatrogeneza, are arareori o cauză unică, rapoartele statistice menţionând de regulă următoarele motivaţii:
[/b]
– sisteme sau proceduri opera┼úionale eronate;
– procesul de licen┼úiere medical─â acord─â o aten┼úie infim─â prevenirii erorilor medicale;
– eforturile de modificare a programelor de ├«nv─â┼ú─âm├ónt, ├«n sensul prevenirii, sunt blocate de organiza┼úiile medicale sau de furnizorii de asisten┼ú─â medical─â;
– absen┼úa motiva┼úiei financiare pentru a cre┼čte siguran┼úa ┼či calitatea serviciilor medicale oferite.

Cum s-ar putea traduce toate acestea ?

Realitatea este că viaţa umană nu are nici o valoare sau ceea ce este cel mai grav, în societatea capitalist-colonialistă, este faptul că viaţa umană este evaluată în bani.

Sincer vorbind nu ┼čtiu unde vom ajunge, fiindc─â practic nu exist─â nici un fel de m─âsuri ├«n acest sens, tragism revelat de o alt─â statistic─â a FDA, ob┼úinut─â prin intermediul sistemului de raportare al reac┼úiilor adverse la drogurile sau produsele biologice de uz “terapeutic”, care ar─âta c─â, din 2000 ┼či p├ón─â ├«n 2010, num─ârul de raport─âri a crescut de la 266.866 la o valoare aproape tripl─â, de 758.890 de cazuri.

Dac─â nu sunte┼úi convin┼či de influen┼úa psihicului uman asupra st─ârii de s─ân─âtate, v─â reamintesc un alt factor tratat ├«n der├ódere de comunitatea medical─â: stresul.

Vreme de zeci de ani, stresul a fost amintit de medici ca un factor “probabil” al bolii, f─âr─â a uita vreodat─â s─â men┼úioneze c─â nu exist─â, totu┼či, dovezi medicale ├«n favoarea acestei “ipoteze”, ├«n timp ce foloseau hormoni de stres (adrenalina) pentru a inhiba r─âspunsul imunitar al organismului ├«n opera┼úiile de transplant de organe, deci era mai mult dec├ót clar c─â o stare psihic─â de continu─â team─â, ├«ntre┼úinut─â de mediul social nesigur ┼či ├«n special de mass media, avea asupra organismului uman exact acela┼či efect: blocarea sistemului imunitar.

P├ón─â la urm─â nu ar trebui s─â fim foarte scandaliza┼úi, fiindc─â profesia medical─â se conformeaz─â manipul─ârii generalizate, prin promovarea unei false ┼čtiin┼úe, fiindc─â este mult mai lejer s─â men┼úii omenirea ├«ntr-o stare de sclavie medical─â, prin dependen┼úa de antibiotice, s─â spunem, de┼či foarte multe teorii, deloc noi, cum ar fi cea a endosimbiozei, amintit─â fugitiv ├«n film, pun bacteriile ┼či viru┼čii ├«ntr-un cadru complet diferit de imaginea care ne-a fost imprimat─â prin “educa┼úie” (propagand─â), de la Pasteur ├«ncoace.

Încă din anul 1905, botanistul rus Konstantin Mereschkovski avansa ideea originii bacteriene a mitocondriilor, care au fost, ulterior, încorporate în celule, prin endosimbioză.

V─â reamintesc c─â mitocondriile sunt organite celulare ├«nt├ólnite ├«n toate tipurile de celule, ce sunt denumite uneori “uzinele energetice ale celulei”, fiindc─â ele genereaz─â mare parte din rezervele de adenozintrifosfat, folosit ca surs─â de energie chimic─â.

Rolul lor ├«ns─â este extrem de complex, fiind implicate ├«n procesul comunic─ârii prin semnale la nivel celular, ├«n diferen┼úierea celulelor, dar ┼či ├«n dezvoltarea ciclic─â a celulelor, fiindc─â se pare c─â mitocondriile sunt cele care de┼úin “├«ntrerup─âtorul” vie┼úii celulare.

├Än acest sens, tot mai mul┼úi cercet─âtori sus┼úin c─â apari┼úia cancerului s-ar datora, de fapt, oxigen─ârii insuficiente a celulelor, fapt care le determin─â o muta┼úie, pentru a putea supravie┼úui ├«ntr-un mediu lipsit de oxigen, dar, simultan, astfel de celule blocheaz─â ceasul biologic aflat ├«n mitocondrii, uit├ónd s─â mai moar─â ┼či acumul├óndu-se ├«n tumori (celulele apeleaz─â la glicoliz─â care genereaz─â acid lactic, ce ajut─â celulele canceroase s─â p─âtrund─â prin ┼úesuturi, migr├ónd ┼či gener├ónd cancere secundare ├«n alte organe din corp).

Ca s─â nu mai vorbim de teoriile lui Royal Raymond Rife – inventatorul unui microscop care m─ârea de 60.000 de ori, f─âr─â a distruge mediul de cultur─â, a┼ča cum o face microscopul electronic – care sus┼úinea c─â bacteriile ┼či viru┼čii nu provin din exterior, ci se formeaz─â ├«n corpul uman prin ciclul somatidelor, ambele organisme nefiind cauza, ci efectul bolii.

├Än acela┼či sens, Naessens a observat, la microscop, 16 stadii diferite ale aceluia┼či a┼ča-zis microb, evolu┼úii similare fazei larvare a fluturelui, “viru┼čii” fiind, de fapt, o alt─â faz─â evolutiv─â a unor “bacterii”, ce apar┼úin ├«n mod natural organismului uman.

Poate c─â v─â ve┼úi ilumina iar─â┼či, dac─â v─â voi spune c─â majoritatea c─âr┼úilor ┼či studiilor, care contrazic teoria germenilor a lui Pasteur, au fost confiscate, ini┼úial, de trustul criminal de r─âzboi, I.G. Farben, care avea ca principal─â surs─â de finan┼úare banii familiei Rockefeller ┼či c─â nu este deloc ├«nt├ómpl─âtor faptul c─â aproape toate marile concerne chimice s-au transformat, imediat, ├«n concerne farmaceutice, cu venituri actuale mai mari dec├ót ale industriei petroliere sau de armament ┼či c─â mai vechea noastr─â cuno┼čtin┼ú─â, George H.W. Bush, actual fabricant de arme, a fost ┼či unul dintre directori concernului farmaceutic Eli Lilly, ├«ntre 1977 ┼či 1979, dup─â ce a p─âr─âsit CIA.

Celor curio┼či le recomand s─â caute ┼či s─â studieze teoriile lui Wilhelm Reich, Gaston Naessens, Antoine Bechamp sau G├╝nther Enderlein, care se ├«nscriu la capitolul “istoria pierdut─â a medicinei”, ce redefinesc, de exemplu, s├óngele, ca pe un “┼úesut fluid” ┼či introduc termenii de bioni ┼či microzime (sau somatide la Gaston), care demonstreaz─â, din plin, rolul vital al microorganismelor proprii ├«n procesele metabolice ale organismului uman.

Din acest punct de vedere, cred c─â ve┼úi interpreta cu totul diferit asaltul asasin al antibioticelor asupra organismelor umane, pe care caut─â s─â le v─âduveasc─â de prezen┼úa unor elemente indispensabile vie┼úii, al c─âror rol de semnalare a bolii a fost r─âst─âlm─âcit, fiind “revopsit” ├«n cel de declan┼čator al bolii ┼či, de parc─â nu era suficient, animalele care fac parte din dieta noastr─â sunt crescute, prin dopaj, cu acelea┼či antibiotice.

Auto-suficien┼úa “┼čtiin┼úei medicale contemporane” este cel mai mare inamic al s─ân─ât─â┼úii umane, fiindc─â nu se bazeaz─â niciodat─â pe cercet─âri obiective ┼či mai ales oneste, ci numai pe ├«ncremenirea ├«n paradigma chimic─â, ├«n baza c─âreia ├«ndr─âznesc, de exemplu, s─â numeasc─â somatidele, ce par a fi precursoarele ADN-ului uman, drept “artefacte, introduse accidental ├«n organism”, ├«ndep─ârt├óndu-ne tot mai mult de medicina holistic─â ┼či de imaginea real─â a complexei biologii umane, pentru a ne putea men┼úine ├«ntr-o stare de dependen┼ú─â cronic─â de “actul medical”, a c─ârui incompeten┼ú─â terapeutic─â ┼či eficien┼ú─â asasin─â nu mai poate fi negat─â de nici o statistic─â oficial─â.
Pentru a vedea filmul subtitrat v─â recomand urm─âtorul link: https://vimeo.com/39426119

The end of poverty ????+???


Sfarsitul saraciei ?

Surs─â: http://antiiluzii.blogspot.ro/2011/06/sfarsitu..

Invitat la peste 25 de festivaluri cinematografice, de la debutul s─âu din s─âpt─âm├óna criticii, a prestigiosului Festival de Film de la Cannes, din mai 2009, The End of Poverty, o coproduc┼úie Cinema Libre Studio ┼či Robert Schalkenbach Foundation, ├«n regia lui Philippe Diaz, este un documentar extraordinar, narat de cunoscutul actor Martin Sheen, care ridic─â ├«ndr─âzne┼ú “covorul lumii civilizate”, revel├ónd cronologic, prin adev─âruri ustur─âtoare, faptele murdare ce au condus la actuala stare economic─â mondial─â, dominat─â de inechitate ┼či de s─âr─âcie.
Filmat ├«n mahalalele Africii ┼či cartierele s─ârace ale Americii Latine, documentarul se bazeaz─â pe m─ârturiile a doi laurea┼úi Nobel, ├«n economie, Amartya Sen ┼či Joseph Stiglitz (ce se distan┼úeaz─â surprinz─âtor de “crezul” economic capitalist), ale unor celebri scriitori ca Susan George, Eric Toussaint, John Perkins, Chalmers Johnson, profesori universitari ca William Easterly ┼či Michael Watts, oficiali guvernamentali, ca vicepre┼čedintele Boliviei, Alvaro Garcia Linera ┼či lideri ai mi┼čc─ârilor sociale din Brazilia, Venezuela, Kenya ┼či Tanzania.

Ce afl─âm din film ?

Un truism dureros, poate, că sărăcia globală nu a apărut întâmplător, peste noapte.

├Äncet─â┼úenit─â ├«n ┼ú─ârile europene, dup─â sute de ani de nedrept─â┼úi ale unor societ─â┼úi sclavagiste sau feudale, a fost exportat─â ┼či legitimat─â ├«n ├«ntreaga lume, ├«ncep├ónd cam de la 1492, prin cuceriri militare, sclavie ┼či colonizare, ce au condus, ulterior, la confiscarea terenurilor ┼či a resurselor naturale ale ┼ú─ârilor ghinioniste, aflate ├«n calea pl─âgii numit─â intoleran┼ú─â cre┼čtin─â ┼či capitalism incipient, menit─â s─â mascheze prin idealuri religioase, l─âcomia neostoit─â a familiilor nobiliare, conduc─âtoare ale marilor puteri coloniale europene, c─ârora li se al─âtur─â ┼či noua minune masonic─â, statul conglomerat, SUA, ├«mpreun─â cu imperialii japonezi.

Actualmente, aceast─â stare de fapt persist─â, efectele ei agrav├óndu-se clip─â de clip─â, datorit─â datoriilor financiare statale injuste, politicilor “neoliberale” sau “neocapitaliste”, de comer┼ú ┼či impozitare sau, mult mai simplu spus, prin grija na┼úiunilor bogate, de a profita s├óngeros de ┼ú─ârile s─ârace, ├«n curs de dezvoltare, ale lumii a treia.

Putem oare elimina sărăcia, generatoare a unui genocid în fiecare minut, prin moartea implacabilă a 24.000 dintre săracii lumii, în cadrul actualului sistem economic ?

Mai gândiţi-vă !

S─â nu uit─âm, atunci c├ónd occidentalii ne cer s─â le respect─âm stilul ┼či standardul ridicat de via┼ú─â ┼či s─â ne ├«ncadr─âm ├«ntr-o ordine mondial─â deja constituit─â, c─â avem de-a face, de fapt, cu urma┼čii unor criminali ├«n mas─â, ce ┼či-au cl─âdit bun─âstarea prin t├ólh─ârii ┼či crime inimaginabile, ├«n ultimii 500 de ani de colonialism ┼či chiar dac─â sclavia a fost abolit─â, pe h├órtie, ├«n secolul trecut, a┼ča cum am demonstrat ┼či prin alte documentare postate pe blog, realitatea este c─â, ├«ntre 60 ┼či 80 de milioane de oameni din lume, dup─â estim─âri modeste a┼č spune eu, tr─âiesc ├«n condi┼úii sclavagiste, ├«n ┼ú─âri din care ┼či azi are loc un proces, pe care unul dintre spaniolii intervieva┼úi, ├«l denume┼čte cu eufemismul nevinovat “transfer de resurse”, ├«n locul realului “jaf nesim┼úit”.

├Ämi aduc aminte ┼čocul resim┼úit, copil fiind, c├ónd, prin romanele ├«ntunecate ale lui Charles Dickens, am intrat prima dat─â ├«n contact cu sistemul judiciar draconic al Angliei victoriene, aflat─â ├«n plin─â “revolu┼úie industrial─â” ┼či ├«n plin capitalism, care pedepsea cu moartea cel mai m─ârunt furt, fiindc─â dintotdeauna, jefuitorii criminali nu au admis concuren┼úa, sub nici o form─â.

Putem afirma c─â nimic nu s-a schimbat ├«n esen┼ú─â, ├«n lume, fiindc─â, ├«n vechile practici coloniale, vom recunoa┼čte cu u┼čurin┼ú─â tot ceea ce s-a ├«nt├ómplat la noi, ├«ncep├ónd din 1990.

Realitatea echivalen┼úei capitalism – colonialism, este mai evident─â ast─âzi ca oric├ónd, pentru un sistem care nu poate supravie┼úui dec├ót prin t├ólh─ârie, nu prin exploatarea echitabil─â a bog─â┼úiilor naturale ale lumii sau a muncii umane, neexist├ónd un sistem mai absurd individualist dec├ót capitalismul – a┼ča cum constata trist un mare g├ónditor ca Emil Cioran – care promoveaz─â izolarea, egoismul, ruperea de orice valori sociale comune – eradicarea propriet─â┼úii private, fiind concluzia la care ajung to┼úi g├ónditorii, ce ├«ncearc─â s─â descopere o solu┼úie pentru defectele societ─â┼úii capitaliste, ce condamn─â la dispari┼úie, cei peste 800 de milioane de malnutri┼úi ai lumii.


Fostul student ├«n filozofia artei ┼či politic─â de la Sorbona, Philippe Diaz, regizorul filmului, ├«┼či aminte┼čte:

“C├ónd am fost contactat, de un membru al consiliului de administra┼úie al Funda┼úiei Robert Schalkenbach, care m-a ├«ntrebat dac─â sunt interesat s─â facem un film despre s─âr─âcie, c├óteva ├«ntreb─âri mi-au r─âs─ârit in minte, prima fiind:

Ar putea fi, un film, despre ceva mai mult decât sărăcie, care să poată explica adevăratele ei cauze ?

Dup─â c├óteva luni de cercet─âri ┼či documentare ┼či c├óteva propuneri, funda┼úia a acceptat s─â-mi dea m├ón─â liber─â, pentru a face un film care s─â explice cauzele reale, istorice ┼či politice, ale s─âr─âciei lumii, f─âr─â nici un fel de limitare.

├Äntr-un final, ┼úelul filmului a devenit schimbarea obiectului dezbaterii, de la ‘s─âr─âcia e o ru┼čine’ la ‘s─âr─âcia exist─â dintr-un anume motiv’.”

Care ar fi putut fi acest motiv ?

├Än primul r├ónd manevrele politico-financiare, ale actualelor mari puteri ale lumii, prin care, datoriile locale ale fostelor puteri coloniale, au fost transferate ilegal, noilor guverne formate ├«n ┼ú─ârile ce ┼či-au c├ó┼čtigat independen┼úa politic─â, ├«n ultimele dou─â secole, ce au fost astfel obligate s─â pl─âteasc─â, fostelor metropole, datoriile angajate de acestea.

“Beneficiile” politicilor demente ale c─âm─âtarilor lumii, FMI ┼či Banca Mondial─â, au condus, ├«n scurt timp, din 1970 ┼či p├ón─â ├«n prezent, la triplarea num─ârului celor afecta┼úi de foamete, pe plan mondial.

├Än iulie 1944, profit├ónd de degringolada provocat─â de conflagra┼úia mondial─â, regizat─â tot de ei, 730 de delega┼úi ai na┼úiunilor aliate, semneaz─â odiosul Acord de la Bretton Woods, fix├ónd un set de reguli, institu┼úii ┼či proceduri, ce urmau s─â “regleze” sistemul monetar interna┼úional (graba cu care a fost organizat─â aceast─â conferin┼ú─â spun├ónd multe despre adev─âratul scop al WW II), planificatorii ├«nfiin┼ú├ónd Fondul Monetar Interna┼úional ┼či Banca Interna┼úional─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare, ca principale instrumente de lucru, ce au devenit opera┼úionale din 1945, dup─â ce, un num─âr suficient de ┼ú─âri, au ratificat acordul.

Chemat s─â garanteze solidaritatea monetar─â mondial─â, dar s─â ┼či r─âspund─â de disciplina financiar─â comun─â, FMI are ca func┼úie principal─â declarat─â “asigurarea convertibilit─â┼úii monedelor, stabilit─â┼úii schimburilor ┼či distribuirea de ajutoare, sub form─â de lichidit─â┼úi, diferitelor state membre”.

De┼či num─âr─â 140 de membri actualmente, ├«n structura FMI, SUA, are 23% din voturi, dispun de drept de veto ┼či de o majoritate de fapt, care le permit s─â nu supun─â la vot, dec├ót ceea ce vor s─â admit─â.

Banca Mondial─â – la origine, Banca Interna┼úional─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare – are ca principal─â ra┼úiune de a fi, ajutorarea reconstruc┼úiei ┼ú─ârilor membre ┼či favorizarea dezvolt─ârii lor economice, ac┼úiunea ei ├«nscriindu-se ├«ntr-o perspectiv─â pe termen mai lung dec├ót cel al FMI.

├Än realitate, ├«ns─â, scopul ei este identic: s─â asigure cu r─âbdarea ferm─â a unui p─âianjen financiar, trecerea economiilor na┼úionale la economia mondializat─â de pia┼ú─â “liber-schimbist─â”, dominat─â de Washington.

├Än 1960, pentru a “u┼čura munca” B─âncii Mondiale, s-au ├«nfiin┼úat dou─â organiza┼úii satelit, Asocia┼úia Interna┼úional─â de Dezvoltare ┼či Societatea Financiar─â Interna┼úional─â, denumiri ce acoper─â structuri nebuloase de furnizori de fonduri care, la ad─âpost de orice control democratic, fac legea ├«n nefericitele ┼ú─âri c─ârora le furnizeaz─â capital.

Cele dou─â componente de baz─â ale ideologiei americane – cea religioas─â ┼či cea economic─â – se reg─âsesc ├«n ortodoxia vehiculat─â de cele dou─â institu┼úii, materializ├ónd cetatea ideal─â mondial─â, ├«n care prin grija SUA, va fi asigurat accesul la putere al burgheziei comerciale de inspira┼úie “neoliberal─â”.

Mecanismele de alienare, bine probate ├«n timp, ale celor doi mon┼čtri financiari, se conformeaz─â, ├«n linii mari urm─âtoarei scheme:

1. C├ónd o ┼úar─â ├«n curs de dezvoltare este adus─â ├«n situa┼úia de a solicita un credit – printr-un mijloc necinstit sau altul – i se expediaz─â “exper┼úi” (a se citi asasini economici, dup─â defini┼úia unui ini┼úiat, John Perkins), ce reprezint─â interesele amorfelor institu┼úii creditoare.

2. Proiectele elaborate, de┼či variaz─â ├«n detalii, conform unor anumite constr├óngeri specifice, ofer─â o structur─â general─â identic─â, aceasta fiind condi┼úia obligatorie a accept─ârii lor.

“Planurile de ajustare structural─â” care rezult─â, stabilesc de la bun ├«nceput un anumit num─âr de etape prealabile, pentru un poten┼úial ├«mprumut:

a. liberalizarea preţurilor;
b. devalorizarea monedei naţionale;
c. blocarea, respectiv diminuarea salariilor;
d. reducerea, în consecinţă, a cheltuielilor publice, în vederea reducerii deficitului extern;
e. privatizarea marilor grupuri publice (b─ânci, com-
panii de transport, companii industriale ┼č.a.m.d.);
f. deschiderea graniţelor pentru concurenţa internaţională;
g. specializarea într-un număr limitat de producţii, pentru export.

Citite cum trebuie, toate aceste exigen┼úe ├«┼či dezv─âluie, din plin, caracterul neocolonialist, de dezvoltare a unei organiz─âri sociale bipolare accentuate, ce agraveaz─â consecin┼úele jafului mondial organizat de FMI ┼či BM, av├ónd pretutindeni efectele similare, c─ârora le ve┼úi fi martori ├«n documentar ┼či pe care le sim┼úi┼úi pe propria piele, ├«ntr-o ┼úar─â tr─âdat─â de un prim-ministru copy-paste, peste o na┼úiune de n─âuci, numai buni de condus spre dezastru.

P├ón─â ├«n 2008, noi rom├ónii, poate mai puteam dormi lini┼čti┼úi, ├«nc─â, dup─â 18 ani de ho┼úii economice, desf─â┼čurate de aceea┼či indivizi, sub diverse coloraturi politice ├«n┼čel─âtoare, dar dac─â nici aceast─â fals─â criz─â economic─â, ce ne-a lovit at├ót de grav ├«n ultimii patru ani, nu ne va face s─â realiz─âm c─â apar┼úinem unei comunit─â┼úi planetare extrem de mici, totu┼či, ale c─ârei tare ne afecteaz─â deopotriv─â pe to┼úi, c─â sistemul economic capitalist este o mare minciun─â, lipsit─â de orice viitor, pe termen scurt ┼či lung, atunci suntem condamna┼úi, ├«n grup, la nefiin┼ú─â.
50% din popula┼úia Rom├óniei este condamnat─â la moarte prin ├«nfometare, prohibirea asisten┼úei medicale pentru s─âraci. Privatizarea abuziv─â, mass-media privat─â, partidele politice au distrus via┼úa a peste 9 milioane de rom├óni afla┼úi la limita s─âr─âciei(┼čomeri,dezocupa┼úi,pensionari). O crud─â statistic─â confirmat─â ca urmare a recens─âm├óntul din 2011 transform─â o presupunere ├«ntr-un fapt dureros de concret:exterminarea rom├ónilor
->23.2 de milioane în 1989
->18.6 milioane în 2011(4.6 milioane dintre cetăţenii României au dispărut din inventar)
->16 milioane în 2025
->8 milioane în 2050!
Un genocid tacit favorizat de cei afla┼úi la conducerea Rom├óniei din 1989 p├ón─â ├«n prezent… Dac─â nu ai unde s─â lucrezi, nu ai bani ┼či te ├«mboln─âve┼čti… e┼čti condamnat la moarteÔÇŽSuntem peste 9 milioane de condamna┼úi la exterminare care ar trebui s─â ne recucerim dreptul la via┼ú─â… Dar p├ón─â ├«┼úi dai ultima suflare po┼úi ├«nc─â alegeÔÇŽ Mai bine s─â mori lupt├ónd dec├ót pl├óng├ónd!!!

Pentru a viziona documentarul subtitrat v─â recomand urm─âtorul link: http://www.trilulilu.ro/video-politica/sfarsit…
http://www.youtube.com/watch?v=pktOXJr1vOQ

The Awakening by Max Igan -Trezirea(eseu)


├Än secolul XXI, lumea se confrunt─â cu vremuri dificile. Oricum am alege s─â privim lucrurile sau oric├ót de pozitiv─â ar fi atitudinea pe care ar adopta-o, majoritatea oamenilor se simt totu┼či foarte nesiguri ├«n privin┼úa viitorului ┼či mul┼úi dintre cei care ┼čtiu aceste lucruri ┼či au alocat timp investig─ârii lor, consider─â situa┼úia ca fiind f─âr─â speran┼ú─â ┼či s-ar putea sim┼úi neputincio┼či ├«n fa┼úa Leviatanului noii ordini mondiale,care ne ├«nghite tot mai rapid civiliza┼úia.
Totu┼či, realitatea este c─â oamenii nu sunt deloc neputincio┼či ┼či, de fapt, adev─ârul este chiar cel opus, fiindc─â exist─â o cale, foarte simpl─â ┼či eficient─â, de a opri noua ordine mondial─â din drum.

Haideţi să fim cinstiţi !

Sistemul ├«n care tr─âim este corupt ┼či putred, ├«n esen┼ú─â.
Este total egoist ┼či este condus de psihopa┼úi ┼či criminali ┼či ┼čtim asta cu to┼úii. ┼×i ei nu p─â┼úesc nimic ┼či lumea continu─â s─â fie la fel de disfunc┼úional─â, pur ┼či simplu fiindc─â noi ├«i l─âs─âm s─â continue.
Deci nu vă mai conformaţi !
├Än┼úelege┼úi c─â modul de a produce o schimbare efectiv─â a lumii este de a nu v─â conforma sistemului. ┼×i mul┼úi ├«ntreab─â: “Ce ├«nseamn─â s─â nu te conformezi ?
├Änseamn─â c─â ar trebui s─â demisionez ┼či s─â-mi ard banii ?”
┼×i r─âspunsul la orice astfel de ├«ntreb─âri este c─â nu, desigur c─â nu. A nu te conforma ├«nseamn─â s─â faci ceea ce trebuie, ├«nseamn─â s─â te deconectezi de sistem, fiind responsabil pentru g├óndurile, ac┼úiunile ┼či inten┼úiile tale ┼či const─â, ├«n mare m─âsur─â, ├«n con┼čtientizarea adev─âratului t─âu poten┼úial.

Fă ceea ce e corect, în tot ce faci !

Con┼čtientizeaz─â-┼úi conexiunea cu al┼úii ┼či g├ónde┼čte mai degrab─â umanitar, dec├ót economic.
Nu-ţi baza viaţa pe colectarea de fleacuri inutile sau pe statutul social.
F─â ceea ce sim┼úi c─â e corect ! ┼×i, f─âc├ónd ceea ce e corect, ├«n┼úeleg├ónd c─â ceea ce faci este corect sau nu, nu este un proces de decizie, este ceva ce sim┼úi deja din inim─â, dac─â accep┼úi ┼či e┼čti cinstit cu tine ├«nsu┼úi.
Dac─â faci ceva, pentru care trebuie s─â te justifici printr-un dialog interior, sunt ┼čanse ca s─â faci ceva gre┼čit ┼či, pur ┼či simplu, ├«ncerci s─â te convingi singur. ┼×tii asta, fiindc─â o sim┼úi din inim─â ┼či trebuie doar s─â sim┼úi asta, pentru a afla.
├Än┼úelege cum func┼úioneaz─â energia, con┼čtientizeaz─â energia pe care o atragi ├«n tine ├«nsu┼úi ┼či modul cum se manifest─â acea energie prin tine ┼či cu ce tip de energie contribui, tu, la rezerva de energie pentru uzul altora.
Exact a┼ča func┼úioneaz─â !
Realizeaz─â-┼úi poten┼úialul, ca fiin┼ú─â uman─â, uit─â de restric┼úiile imaginare care ┼úi-au fost ridicate ├«n cale de sistemul academic ┼či de limit─ârile care ┼úi-au fost impuse de ┼čtiin┼ú─â ┼či ├«nv─â┼ú─âturi religioase, ┼či prive┼čte spectrul ├«n ├«ntregime ! Fiindc─â realitatea este c─â fiecare dintre aceste institu┼úii func┼úioneaz─â numai pentru a compartimenta cunoa┼čterea.
Fiecare exist─â numai ├«n scopul limit─ârii anvergurii ├«n┼úelegerii tale, bloc├óndu-te ├«ntr-o paradigm─â izolat─â ┼či restrictiv─â.
P├ón─â c├ónd oamenii nu ├«ncep s─â priveasc─â dincolo de astfel de limit─âri impuse, s─â-┼či deschid─â min┼úile ┼či s─â fac─â leg─âturile dintre religie ┼či ┼čtiin┼ú─â, nu vor reu┼či niciodat─â s─â se conecteze cu ei ├«n┼či┼či, cu aceast─â realitate ┼či cu Creatorul, pe care oamenii l-au numit Dumnezeu. Dar, pentru a face asta ┼či a dob├óndi o cunoa┼čtere real─â, este necesar─â at├ót acceptarea, c├ót ┼či responsabilitatea proprie, e necesar ca oamenii s─â ac┼úioneze ├«ntr-o manier─â pro-activ─â. Sunt mul┼úi oameni care vor considera c─â e dificil, cei care prefer─â ca altcineva s─â vin─â s─â-i salveze. ┼×i, totu┼či, ace┼čti oameni doresc imposibilul, fiindc─â ei doresc s─â fie condu┼či c─âtre izb─âvire ┼či utopie, f─âr─â a ├«n┼úelege real adev─ârata natur─â a lumii lor sau chiar persoanei lor. ┼×i asta se datoreaz─â, adeseori, limit─ârilor unui sistem de credin┼úe impuse. Pute┼úi discuta cu cei care ├«mbr─â┼úi┼čeaz─â religia, pute┼úi sta s─â discuta┼úi cu ei despre Dumnezeu ┼či Satana ┼či vor conversa cu tine cu ├«nfocare, fiindc─â aproape to┼úi cred ├«n asemenea lucruri, dar, o dat─â ce introduci lucruri cum ar fi ┼čtiin┼ú─â, legi galactice, numerologie sau astro-teologie ├«n ecua┼úie, mul┼úi vor amu┼úi, spun├ónd doar c─â e voia lui Dumnezeu ┼či se vor a┼čeza, ├«n a┼čteptarea Armagedonului.

┼×i unii vor ajunge p├ón─â acolo ├«nc├ót s─â afirme c─â exercitarea unei astfel de cunoa┼čteri superioare este demonic─â. ┼×i, totu┼či, la un nivel diferit, la fel se ├«nt├ómpl─â cu mul┼úi savan┼úi, fiindc─â ei ├«n┼úeleg mecanica tuturor lucrurilor, dar mul┼úi refuz─â s─â adauge spiritualitatea ├«n peisaj ┼či accept─â doar legile care pot fi aplicate la un nivel mecanic. Ambele abord─âri sunt inerent viciate, fiindc─â nici o parte nu va lua ├«n considerare argumentele celuilalt ┼či ambele tabere vor refuza s─â ┼úin─â cont, s─â permit─â sau m─âcar s─â accepte, adev─ârata natur─â a sentimentelor ┼či emo┼úiilor. ┼×i, totu┼či, sentimentul ┼či emo┼úii sunt cheia tuturor lucrurilor. Sentimentul ┼či emo┼úia constituie limbajul folosit pentru a crea ┼či modela realitatea. Sentimentul ┼či emo┼úia constituie adev─ârata natur─â a rug─âciunii ┼či este, de asemenea, limbajul prin care omul poate conversa cu Creatorul. Care este adev─ârata natur─â a acelei entit─â┼úi divine, pe care omul a numit-o Dumnezeu ? Creatorul este informa┼úia care st─â la baza tuturor lucrurilor, textura care penetreaz─â ├«ntreaga realitate. Creatorul este unic, o con┼čtiin┼ú─â singular─â, care este, ├«n esen┼ú─â, o dualitate, at├ót masculin─â c├ót ┼či feminin─â, Alfa ┼či Omega. De aceea, ├«n orice text religios, prin care Creatorul ne vorbe┼čte, El este men┼úionat la plural.
Aceasta este natura matricei divine ce conecteaz─â toate lucrurile, Con┼čtiin┼úa ale c─ârei exprim─âri suntem noi to┼úi. Deoarece auto-con┼čtientizarea ┼či realizarea conexiunii cu aceast─â con┼čtiin┼ú─â se trezesc ├«n fiecare persoan─â, religiile institu┼úionalizate caut─â s─â exteriorizeze aceast─â for┼ú─â ┼či sugereaz─â c─â Dumnezeu este ceva exterior omului, un binef─âc─âtor care se uit─â de sus la noi.
Multe a┼ča-zise religii New Age ├«ncearc─â s-o interiorizeze ┼či sugereaz─â c─â Dumnezeu e┼čti tu ├«nsu┼úi, Dumnezeu e ├«n interiorul t─âu, dar ambele abord─âri sunt eronate.
Orice fiin┼ú─â a Crea┼úiei, at├ót tu, c├ót ┼či eu ┼či orice alt─â persoan─â din aceast─â realitate, este un suflet viu ┼či etern, o expresie a lui Dumnezeu, a Con┼čtiin┼úei lui Alfa ┼či Omega, a┼ča cum fiecare suflet are o natur─â at├ót masculin─â c├ót ┼či feminin─â. Totu┼či, ├«n pofida acestui fapt, lumea, specia ┼či con┼čtiin┼úa noastr─â sunt ast─âzi frenetic dezbinate ┼či ne├«ncrez─âtoare, de┼či totul este o iluzie ┼či totul a fost creat deliberat… crea┼úia artificial─â a unei societ─â┼úi institu┼úionalizate. Asta se ├«nt├ómpl─â de foarte mult─â vreme ┼či a atins propor┼úii extreme ├«n ultimul secol. ├Än aceast─â perioad─â omul, ca specie, a fost ├«ndep─ârtat at├ót de mult de esen┼úa sa ┼či at├ót de mult de adev─ârata realitate, c─â ne-am pierdut, aproape ├«n ├«ntregime, caracterul uman.
Am fost instrui┼úi s─â fim total dependen┼úi de sistem, am fost jefui┼úi de liberul arbitru, de respectul de sine ┼či independen┼úa noastr─â.

Am fost instrui┼úi s─â credem tot ce ni se spune la televizor ┼či s─â credem c─â imaginea, statutul social ┼či colectarea de fleacuri inutile reprezint─â scopul vie┼úii.
Dar, cel mai important lucru, prin televiziune, mass media ┼či ingerarea de toxine inhibitoare cerebral, ca fluorul, am fost jefui┼úi de puterea de a g├óndi critic ┼či obiectiv ┼či, cel mai periculos dintre toate, prin intermediul acelora┼či intrigi, am fost jefui┼úi de capacitatea de a tr─âi. Numai acest ultim fapt a plasat omenirea ├«n cea mai vulnerabil─â pozi┼úie, din ├«ntreaga sa istorie cunoscut─â, fiindc─â, ├«n acest moment anume, suntem, aproape fiecare dintre noi, total dependen┼úi de un aparat corporatist corupt, pentru supravie┼úuirea noastr─â, un aparat care pune profitul mai presus de oameni. Nu are absolut deloc de-a face cu adev─ârata natur─â a omului ┼či cu pozi┼úia ┼či rela┼úia noastr─â cu P─âm├óntul sau cu fiecare alt om ┼či, totu┼či, depindem de el pentru hrana noastr─â, casele noastre, pentru informarea ┼či p├ón─â ┼či pentru distrac┼úia noastr─â. Ne spune ce s─â facem, unde s─â mergem, cum s─â ar─ât─âm, ce s─â m├ónc─âm, cum s─â ne ├«mbr─âc─âm ┼či s─â ne comport─âm ┼či ce anume s─â credem despre lume ┼či despre fiecare alt om ┼či noi ne supunem, ├«n timp ce lumea din jur este violat─â.
┼×i dac─â acest aparat corporatist ar e┼čua sau s-ar ├«nchide brusc, orice raft al vreunui supermagazin din lume ar fi aproape gol ┼či orice resurs─â, considerat─â implicit ca fiindu-ne zilnic la ├«ndem├ón─â, s-ar epuiza ├«n maxim trei zile.
┼×i ce ne facem ?
Fiindcă, dacă o persoană de la orice nivel al societăţii moderne ar fi lăsată, brusc, să se descurce singură, numai foarte puţini ar fi capabili să supravieţuiască.
Este extrem de important ca rasa uman─â s─â se trezeasc─â la aceast─â realitate ┼či la adev─ârata situa┼úie cu care se confrunt─â lumea, fiindc─â viitorul care permitem s─â fie creat ┼či care permitem, de asemenea, s─â ne ├«nrobeasc─â, literalmente, fiind complet dependen┼úi de el, nu va fi un viitor ├«n care va merita s─â tr─âim.
Ceea ce trebuie ├«ndreptat este ca oamenii s─â redevin─â fiin┼úe umane ┼či s─â reintre ├«n contact cu propriul lor umanism, s─â recapete controlul asupra propriei lor vie┼úi. ├Äncepe┼úi s─â v─â cultiva┼úi propriile alimente, s─â v─â asuma┼úi responsabilit─â┼úi ┼či s─â realiza┼úi ┼či s─â accepta┼úi conexiunea voastr─â cu ceilal┼úi.
Acum 120 de ani, o situa┼úie, similar─â cu cea ├«n care ne afl─âm acum, ar fi fost de neconceput. Deci, de ce este at├ót de r─âsp├óndit─â ast─âzi ? Este, fiindc─â a fost creat─â inten┼úionat ! Motivul este c─â suntem ├«n┼čela┼úi !
┼×i nu le spun asta oamenilor pentru a-i speria, ci o spun, pur ┼či simplu, fiindc─â este important s─â devin─â con┼čtien┼úi, deoarece este o situa┼úie care mai poate fi ├«ndreptat─â, ├«nc─â, o dat─â ce oamenii devin con┼čtien┼úi de adev─âr.
Acum sunt mul┼úi care aleg s─â blameze diverse grupuri pentru asta, cum ar fi c─â sionismul este de vin─â sau Grupul Bilderberg sau bancherii interna┼úionali ┼či sistemul monetar, care se afl─â la baza problemei ┼či, totu┼či, adev─ârul e c─â toate acestea sunt doar diverse mecanisme de control, care sunt toate interconectate.

Desigur c─â sistemul monetar este capul ┼čarpelui, care este folosit pentru a controla totul, inclusiv oamenii.
Dar, ├«ntr-un final, e vorba de un sistem unic ┼či toate aceste mecanisme sunt doar diferite foi ale acelea┼či cepe,niveluri diferite ale ierarhiei ┼či tentacule diferite ale acelea┼či caracati┼úe.
At├ót sionismul c├ót ┼či sistemul monetar ┼či orice alt─â organiza┼úie evident secret─â nu joac─â dec├ót un rol specific. Aceast─â conspira┼úie este foarte profund─â. Ajunge p├ón─â ├«n Egiptul antic ┼či chiar ├«nainte de el. Face┼úi un pas ├«napoi ┼či privi┼úi doar imaginea de ansamblu ! A┼ča cum am spus-o repetat ├«n alte filme, exist─â o linie de s├ónge care conduce acest P─âm├ónt. Este foarte veche ┼či a condus dintotdeauna P─âm├óntul. Cu aceast─â linie de s├ónge par s─â se fi aliat Illumina┼úi bavarezi, cu aproape 230 de ani ├«n urm─â.
Aceast─â clas─â conduc─âtoare e cunoscut─â, de mul┼úi, drept o sect─â solar─â ┼či pe drept motiv, deoarece ├«nc─â mai practic─â adorarea ritual─â a lui Amon Ra, ├«n lumea de azi. Face asta la vedere ┼či chiar a deturnat alte credin┼úe pentru a o face, f─âr─â ┼čtirea membrilor acestor religii. Un motiv, pentru a o face, este de a folosi ace┼čti oameni la canalizarea energiei necesare, pentru a controla aceast─â realitate. Exist─â mul┼úi oameni implica┼úi ├«n aceast─â linie de s├ónge, at├ót genetic c├ót ┼či ideologic ┼či tocmai e┼čaloanele superioare ale acestui antic cult solar se afl─â, ├«n concluzie, la v├órf ┼či guverneaz─â nava statal─â.
Este un adev─âr binecunoscut c─â avem, deja, un guvern mondial ce controleaz─â planeta, doar c─â st─â ascuns ├«n umbr─â ┼či conduce lumea prin metode secrete, trei din cele mai importante fiind controlul fluxului resurselor mondiale, manipularea rezervei monetare globale ┼či cea mai important─â, prin controlul fluxului informa┼úional. Dovezile arheologice ne arat─â, cu claritate, c─â au existat, cu adev─ârat, civiliza┼úii la fel de avansate ca a noastr─â ┼či care au posedat, poate, tehnologii pe care nu le-am descoperit, ├«nc─â ┼či care au existat pe aceast─â planet─â cu mult─â vreme ├«n urm─â. Dovezile arheologice ne arat─â, de asemenea, cu claritate, c─â, acum multe mii de ani, P─âm├óntul a suferit un fel de catastrof─â. De fapt, au fost mai multe.
Ultima, care a fost înregistrată la modul perceptibil, a fost potopul lui Noe, cel descris în biblie.
Potopul chiar a avut loc, fiind relatat de multe culturi, unele chiar mai vechi dec├ót biblia. Exist─â ├«n textele babiloniene, ├«n Epopeea lui Ghilgame┼č. Exist─â chiar ┼či ├«n legendele nativilor americani, ├«n culturile sud-americane ┼či chiar ┼či ├«n legendele aborigenilor australieni ┼či ├«n multe alte locuri. ┼×i asta nu este o coinciden┼ú─â. Potopul chiar s-a produs ! La momentul potopului sau chiar al unei catastrofe care l-a precedat, a existat ├«ntr-adev─âr o civiliza┼úie avansat─â pe acest P─âm├ónt ┼či, ├«n timpul unei asemenea catastrofe, tehnologia ei s-a pierdut, nu numai civiliza┼úia, ci ┼či tehnologia acesteia ┼či ├«nregistr─âri ┼čtiin┼úifice importante. A fost un proces laborios, pentru cei afla┼úi ├«n control, de a redob├óndi aceast─â tehnologie ┼či ni s-a permis s─â ne ├«nmul┼úim pentru a putea fi recuperat─â. Iar controlul resurselor terestre apar┼úine, din nou, celor care controleaz─â aceast─â lume.
S-au folosit de noi, pentru puterea de a atinge acest scop. Cei care apar┼úin acestui cult antic sunt gardienii cunoa┼čterii ascunse ┼či ace┼čti oameni ├«n┼úeleg, c─â, dac─â po┼úi controla emo┼úiile ┼či credin┼úele majorit─â┼úii popula┼úiei, po┼úi controla ├«ntreaga specie ┼či po┼úi crea, literalmente, orice realitate dore┼čti ┼či s-au folosit de energia noastr─â, pentru a crea lumea ├«n care locuim acum. Cheia rezolv─ârii acestei situa┼úii este de a ne ├«n┼úelege propriul poten┼úial ┼či de a ├«n┼úelege adev─ârata natur─â a energiei, vibra┼úiei ┼či frecven┼úei.
Tot ceea ce există în această realitate constă numai în diferite frecvenţe energetice.
Expresia fiec─ârei frecven┼úe care exist─â se manifest─â ├«n fiecare fiu ┼či fiic─â ┼či fiecare fiu ┼či fiic─â ce exist─â ├«n Crea┼úie, ├«nseamn─â Con┼čtiin┼ú─â. Creatorul este Con┼čtiin┼úa ┼či fiecare suflet, care este proiectat ├«n aceast─â realitate, este o manifestare a acelei Con┼čtiin┼úe. Con┼čtiin┼úa, ├«n toat─â Crea┼úia, este universal identic─â ┼či este pur─â Con┼čtiin┼ú─â Cristic─â. Con┼čtiin┼úa lui Cristos este cheia ! O dat─â ce vezi c─â aceast─â Con┼čtiin┼ú─â Cristic─â, mai degrab─â dec├ót doctrinele religiilor institu┼úionalizate, ├«nseamn─â totul, ├«n┼úelegi tot ce se petrece. Crea┼úia exist─â doar prin responsabilitatea iubitoare ┼či inten┼úia fiec─ârui suflet, din aceast─â proiec┼úie, fiecare manifestare a Con┼čtiin┼úei Creatorului. ┼×i asta n-are nimic de-a face cu religia institu┼úionalizat─â. Religia institu┼úionalizat─â a fost inventat─â de oameni, pentru a vi se ascunde adev─ârul ┼či Con┼čtiin┼úa Cristic─â ce se afl─â ├«n voi.

G├óndurile ┼či emo┼úiile voastre interne afecteaz─â literalmente lumea fizic─â din jurul vostru. Este extrem de important ca oamenii s─â ├«n┼úeleag─â, c─â sentimentele voastre ┼či efectele pe care le au asupra lumii din jurul vostru nu sunt ceva ce po┼úi opri sau porni dup─â dorin┼ú─â. Este un proces continuu, care are loc permanent.
├Än orice moment con┼čtient al vie┼úii, comunica┼úi cu c├ómpul energetic din jurul vostru ┼či, ├«n fiecare moment, chiar modela┼úi, literalmente, aceast─â realitate fizic─â, cu g├óndurile ┼či emo┼úiile voastre ┼či cu energia eliberat─â prin ele. Mul┼úi oameni consider─â o astfel de informa┼úie, cumva, incomod─â, fiindc─â prin ├«n┼úelegerea faptului c─â g├óndurile ┼či emo┼úiile voastre interne afecteaz─â, literalmente, lumea fizic─â ce v─â ├«nconjoar─â, apare o mare responsabilitate.
Cum vei accepta aceast─â responsabilitate ?
Cum vei alege acum s─â-┼úi tr─âie┼čti via┼úa, ├«n┼úeleg├ónd real ce gen de energii reintroduci ├«n matrice, pentru uzul altora ┼či cum, aceste energii, create de alegerile pe care le faci, modeleaz─â, literalmente, lumea fizic─â din jurul t─âu ? Iisus a fost o Con┼čtiin┼ú─â Cristic─â, manifestarea unei Fiin┼úe Tri-unitare. Tu e┼čti o Con┼čtiin┼ú─â Cristic─â, manifestarea unei Fiin┼úe Tri-unitare, un g├ónd ├«n mintea lui Dumnezeu, o manifestare a esen┼úei lui Alfa ┼či Omega. Diferen┼úa este c─â Iisus a ┼čtiut asta, ├«n timp ce majoritatea altor oameni n-au realizat asta, ├«nc─â. Orice persoan─â, care tr─âie┼čte ├«n aceast─â realitate tridimensional─â, tr─âie┼čte o existen┼ú─â complet iluzorie.
Ceea ce omul consider─â c─â e un eveniment obi┼čnuit al vie┼úii zilnice pe P─âm├ónt, nu are corespondent ├«n t─âr├ómurile superioare ale con┼čtiin┼úei. Orice persoan─â, ce locuie┼čte azi pe P─âm├ónt, este o Fiin┼ú─â Tri-unitar─â Cristic─â vie, supus─â unei iluzii mentale tridimensionale, a acestui plan material. Pe P─âm├ónt, fiecare dintre voi ave┼úi cinci sim┼úuri reduse externe ┼či 5 sim┼úuri superioare sau interne, pe care nu le pute┼úi accesa, de regul─â. De aceea, pute┼úi percepe o band─â foarte ├«ngust─â a acestei realit─â┼úi ┼či modul de a debloca aceste sim┼úuri superioare este de a ├«n┼úelege unica lege care guverneaz─â aceast─â realitate.
Exist─â numai o singur─â lege ┼či este legea iubirii absolute ┼či necondi┼úionate ┼či servirea Crea┼úiei, ├«n beneficiul Creatorului. Ceea ce face R─âul, ├«n practic─â, este opusul a ceea ce ar trebui s─â faci tu, ├«n principiu. Motivul e simplu ┼či rezultatul e lipsa armoniei. Ceea ce este perceput ca R─âu este, destul de simplu, lipsa armoniei ce ac┼úioneaz─â ├«n opozi┼úie cu legea unic─â. R─âul este o op┼úiune ┼či a┼ča-zisa B─ât─âlie a Armaghedonului, pe care o a┼čteapt─â cei cu convingeri religioase, de fapt, se afl─â deja ├«n desf─â┼čurare.
Este o b─ât─âlie a energiilor, ce s-a purtat ├«n t─âr├óm superior. Este o b─ât─âlie care s-a purtat la toate nivelurile, at├ót spiritual c├ót ┼či fizic ┼či chiar ┼či electromagnetic. Armele, care au fost folosite ├«n acest r─âzboi, sunt peste tot ├«n jurul vostru. Sunt toxinele alimentare, radia┼úia electromagnetic─â ┼či televiziunea. Este o b─ât─âlie a con┼čtiin┼úelor, care este purtat─â prin metode oculte ┼či are loc chiar acum. Ca rezultat al acestui r─âzboi, fie oamenii ├«┼či vor trezi ADN-ul, realiz├óndu-i adev─âratul poten┼úial ┼či schimb├ónd aceast─â realitate, ├«ntr-una care accept─â conexiunea sa cu to┼úi oamenii ┼či toate lucrurile ┼či cu Creatorul, fie lumea va sucomba ┼či va pierde, astfel, ┼či ultimul vestigiu al umanit─â┼úii sale. Ne afl─âm chiar acum pe marginea pr─âpastiei, ne leg─ân─âm pe pragul uneia sau alteia dintre aceste dou─â realit─â┼úi. ├Äntr-o parte se afl─â salvarea noastr─â ┼či de cealalt─â, uitarea, pe c├ónd alegerea se afl─â ├«n m├óinile noastre.
Priviţi în jur !
Aceast─â b─ât─âlie face ravagii de tare mul┼úi ani. Oamenii sunt men┼úinu┼úi neaten┼úi, inten┼úionat ┼či, ├«n mare majoritate, nici n-au remarcat ├«nc─â. Elibera┼úi-v─â deci din confuzie ┼či totul devine destul de evident ┼či u┼čor de remarcat.
Nu ne afl─âm la finalul zilelor ┼či nici m─âcar al orelor, ci ├«n ultimele minute ┼či alegerea a ceea ce va fi rezultatul final, tocmai cheia c├ó┼čtigului, se afl─â ├«n fiecare dintre voi. Tot ce v─â pot cere este s─â privi┼úi ├«n voi ├«n┼čiv─â, fiindc─â, atunci c├ónd prive┼čti destul de ad├ónc, afli c─â am spus adev─ârul.
Realizaţi-vă puterea interioară, acceptaţi-vă adevăratul potenţial, fiindcă adevărul vă va elibera !
Prieteni ai mei, încetaţi să vă mai plângeţi de sistem !
E vremea trezirii !
“Nu exist─â materie ca atare !
Toat─â materia ├«┼či are originea ┼či exist─â, numai ├«n virtutea unei for┼úe, care provoac─â vibra┼úia particulelor unui atom ┼či men┼úine, acest minuscul sistem solar al atomului, laolalt─â. Trebuie s─â presupunem, ├«n spatele acestei for┼úe, existen┼úa unei min┼úi con┼čtiente ┼či inteligente. Aceast─â minte este matricea ├«ntregii materii.” “Realitatea este doar o iluzie, de┼či e una persistent─â.”

PARTEA A II-A
CONVERSAŢII CU MATRICEA

Totul este energie ! Ceea ce percepi cu cele cinci sim┼úuri, ca fiind lumea solid─â din jurul t─âu, nu este, de fapt, nimic de acest gen. Sunt, pur ┼či simplu, diferite frecven┼úe energetice, ac┼úion├ónd ├«n armonie, pentru a forma ceea ce sim┼úurile noastre percep drept materie.
Realitatea, pe care o experiment─âm zilnic ┼či toat─â materia din ea, este, de fapt, o simfonie, o simfonie care const─â, ├«n ├«ntregime, din lumin─â ┼či sunet. ├Än cele din urm─â, nu exist─â nimic altceva ! Nu exist─â dec├ót aceste frecven┼úe diferite, vibra┼úionale, de lumin─â ┼či sunet. Acest fapt a fost exprimat, mai mult dec├ót elocvent, ├«n cartea “The four agreements”, ├«n care autorul, Don Miguel Ruiz, a scris: “Nu stelele sunt cele care creeaz─â lumina, ci mai degrab─â lumina creeaz─â stelele.” Universul ├«n care tr─âim este extrem de vast, are o natur─â fractal─â. ┼×i asta e mult mai semnificativ dec├ót ai putea ├«n┼úelege ini┼úial, fiindc─â progrese recente ├«n ┼čtiin┼ú─â ne indic─â faptul c─â acest ├«ntreg Univers exist─â, de fapt, ├«n centrul unei g─âuri negre. ┼×i realitatea exist─â “precum ├«n cer, a┼ča ┼či pe P─âm├ónt”. V-a┼úi uitat vreodat─â, cu adev─ârat, ├«n voi ├«n┼čiv─â ? Vi se pare semnificativ c─â fiecare dintre cei 100 trilioane de atomi – care constituie fiecare dintre cele 53 de trilioane de celule, care, la r├óndul lor, alc─âtuiesc corpul uman – este, el ├«nsu┼či, structurat ca un sistem solar ? Fiecare dintre ace┼čti atomi const─â din 99,999% spa┼úiu gol. ┼×i, totu┼či, ace┼čti atomi goi sunt cei care alc─âtuiesc aparenta lume material─â, at├ót din jurul vostru, c├ót ┼či din interiorul vostru, fiecare lume fiind un t─âr├óm al posibilit─â┼úilor infinite ┼či energiilor infinite. ┼×i, totu┼či, una dintre ele este con┼úinut─â de spa┼úiul finit al trupurilor voastre… “precum ├«n cer, a┼ča ┼či pe P─âm├ónt”. ├Än centrul fiec─ârui atom, ca ┼či ├«n centrul fiec─ârei celule ┼či ├«n centrul fiec─ârei fiin┼úe vii, se afl─â o energie, at├ót de puternic─â ┼či at├ót de misterioas─â, ├«nc├ót a r─âmas, p├ón─â de cur├ónd, ambigu─â ┼či nedefinit─â pentru ┼čtiin┼úa modern─â.
Ceea ce se afl─â ├«n interiorul acestei energii este con┼čtiin┼úa ┼či forma pe care o ia este aceea a unei g─âuri negre. Acest lucru este extrem de important, fiindc─â ceea ce ne sugereaz─â aceast─â cunoa┼čtere este c─â ├«n interiorul fiec─ârui atom din trupul vostru se afl─â, de asemenea, un alt astfel de Univers, aparent f─âr─â sf├ór┼čit.
┼×i, totu┼či, Universul ├«n care tr─âim exist─â, de asemenea, ├«n interiorul nucleului unui atom. Pentru a percepe cu adev─ârat conceptul ┼či semnifica┼úia lui, cineva trebuie s─â realizeze c─â tot ceea ce exist─â, de fapt, ├«n Crea┼úie, este con┼čtiin┼úa, o con┼čtiin┼ú─â compus─â din nimic altceva dec├ót energie pur─â. Totul este f─âcut din energie ┼či totul e f─âcut din con┼čtiin┼ú─â, fiindc─â energia, ├«ns─â┼či, este con┼čtient─â. Fiecare suflet, proiectat ├«n interiorul acestei realit─â┼úi, este, pur ┼či simplu, una dintre frecven┼úele acestei con┼čtiin┼úe ┼či o unic─â expresie a acelei frecven┼úe ┼či, ca atare, “precum ├«n cer, a┼ča ┼či pe P─âm├ónt”. ┼×i continu─â, astfel, la infinit !
Aceast─â informa┼úie nu e ceva nou. E cunoscut─â de veacuri ┼či a fost folosit─â ├«n toat─â istoria uman─â. A fost cunoscut─â ┼či folosit─â cu peste 10.000 de ani ├«n urm─â, ├«n timpul construirii piramidelor ┼či a altor monumente megalitice antice ┼či era cunoscut─â cu mult timp ├«naintea acelor vremuri. ├Äncep├ónd de atunci, umanitatea a suferit o mare uitare, dar chiar dac─â aceast─â uitare a avut loc, a devenit acum incontestabil de clar, c─â omenirea exist─â de extrem de mult─â vreme, cu mult ├«nainte de orice dat─â imaginabil─â a plant─ârii primei recolte sau ale ├«nceputurilor civiliza┼úiei curente. De fapt, este dincolo de orice ├«ndoial─â, c─â, de fapt, omenirea are zeci de mii, poate sute de mii ┼či, poate, milioane de ani vechime. Pentru mul┼úi oameni ar putea fi cumva cutremur─âtor, s─â ajung─â la concluzia c─â omul a tr─âit foarte bine pe planet─â, perioade at├ót de mari de timp, ├«nainte de ceea se pred─â sau se crede ├«n cultura noastr─â. Totu┼či, dovezile sugereaz─â, cu claritate, c─â exact acesta este adev─ârul. Aceste dovezi ne demonstreaz─â, c─â adev─ârul este c─â ├«ntregul curs al istoriei umane este incredibil de diferit, fa┼ú─â de ceea ce ni s-a sugerat ┼či ceea ne ni s-a prezentat, adesea, drept realitate, ├«n bibliotecile noastre moderne ┼či c─âr┼úile noastre de istorie. ┼×i se datoreaz─â, ├«n mare m─âsur─â, suprim─ârii adev─ârului cu privire la aceste aspecte, c─â ne trezim, ast─âzi, tr─âind ├«n societ─â┼úi care sunt dezbinate ┼či, din toate punctele de vedere, nefunc┼úionale, societ─â┼úi care sunt, de fapt, ├«n ├«ntregime iluzorii.
├Än orice investiga┼úie corect─â, putem descoperi, cu adev─ârat, c─â tot ce am fost ├«nv─â┼úa┼úi de sistemele noastre educa┼úionale ┼či religioase este eronat ┼či acest lucru este cel mai valabil ├«n privin┼úa importan┼úei noastre ca indivizi. Prin intermediul unor asemenea institu┼úii, am fost ├«nv─â┼úa┼úi c─â suntem doar oameni m─ârun┼úi, nesemnificativi ├«n schema suprem─â a lucrurilor. Dar e o minciun─â !
Fiecare ┼úinem ├«n m├óini, literalmente, cheia ├«ntregului Univers, dac─â am analiza asta cu aten┼úie, fiindc─â realitatea este c─â nu suntem simpli spectatori, aici ┼či c─â, ├«n realitate, omenirea ┼či experien┼úa global─â ├«n care suntem implica┼úi chiar acum, pe acest P─âm├ónt, reprezint─â evenimentul principal.
Omenirea este vectorul, leg─âtura ├«ntre sus ┼či jos ┼či fiecare dintre noi particip─âm, aici, la Crea┼úie, ├«n acest moment special, ├«ntr-un anumit scop. Acel scop este de a crea aceast─â realitate, de a percepe experien┼úa ┼či de a aduna cuno┼čtin┼úe. Instrumentele care ne-au fost furnizate, pentru a ├«ndeplini aceast─â sarcin─â,
sunt g├óndurile, sentimentele ┼či emo┼úiile noastre, ├«n timp ce instrumentul cel mai puternic dintre toate este liberul nostru arbitru. ├Än perceperea ┼či interac┼úiunea noastr─â cu aceast─â realitate, acest liber arbitru este cheia pe care o c─âutam, este cu adev─ârat cel mai important lucru dintre toate. Acest liber arbitru este cel care ne ofer─â libertatea de alegere ┼či aceast─â libertate de alegere este cea care controleaz─â starea con┼čtiin┼úei noastre. Fie c─â realiz─âm sau nu asta, aceast─â libertate de alegere e cea care decide pe ce gen de energie alegem noi, ca indivizi, s─â ne centr─âm ┼či exact din acest centru ales, fiecare dintre noi percepem realitatea noastr─â individual─â. Aceste percep┼úii individuale sunt cele care, la r├óndul lor, creeaz─â ceea ce este perceput de con┼čtiin┼úa colectiv─â, din care facem parte cu to┼úii. Alegerea ┼či deciziile con┼čtiin┼úei colective, liberul arbitru al oamenilor, creeaz─â, literalmente, lumea pe care o experiment─âm zilnic.
Exist─â multe domenii ale ┼čtiin┼úei, acum, care simt nevoia, de asemenea, de a accepta aceast─â perspectiv─â.
├Äntr-adev─âr, mul┼úi savan┼úi pricep, ├«ntr-un final, c─â numai prin acceptarea acestei cunoa┼čteri spirituale ┼či aplicarea ei, ulterioar─â, ├«n ┼čtiin┼ú─â, vor fi descoperite, vreodat─â, r─âspunsurile reale.
De exemplu: ┼čtiin┼úa oficial─â declar─â acum, deschis, c─â nu exist─â con┼čtiin┼ú─â localizat─â corporal ┼či acest lucru este, de asemenea, extrem de important, pentru c─â ├«nseamn─â c─â ceea ce vezi, c├ónd prive┼čti ├«n oglind─â, nu e┼čti, de fapt, tu, ci este numai f─âptura aleas─â de tine ca instrument, pentru a crea ┼či experimenta realitatea aleas─â de tine. Fiindc─â adev─ârul este c─â lumea ├«n care tr─âie┼čti este, pur ┼či simplu, iluzorie. Nu este nimic mai mult dec├ót o interpretare a credin┼úelor tale, a percep┼úiilor ┼či inten┼úiilor tale, o crea┼úie a nivelului t─âu de ├«n┼úelegere ┼či a condi┼úion─ârii tale. ┼×i aceste lucruri sunt cele care te fac s─â crezi, c─â ceea ce vezi ├«n oglind─â este cine e┼čti ┼či ceea ce e┼čti ┼či controleaz─â ceea ce crezi, c─â po┼úi sau nu po┼úi realiza. De asemenea, te conving c─â ceea ce percepi ┼či experimentezi ca lumea solid─â din jurul t─âu, este ceva real, chiar dac─â nu este dec├ót o iluzie cu care te confrun┼úi. Ceea ce este necesar, pentru a ├«n┼úelege adev─ârata ta natur─â ┼či puterea pe care o de┼úii, la nivel personal, este de a ├«n┼úelege natura energiei ┼či de a con┼čtientiza pe ce tip de energie e┼čti centrat.
Tot ceea ce exist─â este doar energie, ├«n diferite forme ale percep┼úiei. Totul este energie ! ┼×i aceast─â energie creeaz─â aceast─â realitate. Ceea ce percepi ├«n jurul t─âu ca vid ┼či spa┼úiu gol este adev─ârata textur─â a Universului, fiindc─â ceea ce percepi ca lumea solid─â din jur, lucrurile pe care le percepi ca fiind materiale, sunt, ├«n realitate, simple diviziuni ale spa┼úiului.
Spaţiul este singurul lucru adevărat !
Ceea ce aranjeaz─â substan┼úa acestui spa┼úiu, ├«n materie perceptibil─â, este con┼čtiin┼úa. C├ómpul energetic con┼čtient din jurul t─âu a fost denumit diferit, de mul┼úi oameni. A fost denumit Matricea, mintea lui Dumnezeu, natura sau, pur ┼či simplu, “c├ómpul”. Este textura intangibil─â ce conecteaz─â toate lucrurile ┼či le leag─â ├«ntr-o realitate unic─â. La acest c├ómp este conectat fiecare dintre voi ┼či cu el interac┼úiona┼úi pentru a crea ┼či modela realitatea, ├«n fiecare moment, al fiec─ârei zile. Acest lucru se realizeaz─â prin percep┼úiile tale ┼či prin interac┼úiunile dintre g├óndurile, sentimentele ┼či emo┼úiile tale, fiindc─â aceste lucruri ce se produc ├«n interiorul t─âu constituie, literalmente, un limbaj ┼či acest limbaj, de┼či nu este vorbit, este foarte real. Importan┼úa ├«n┼úelegerii acestui limbaj a fost cunoscut─â ├«nc─â din antichitate. Multe societ─â┼úi, din trecut, ┼či-au bazat, ├«ntreaga lor civiliza┼úie, pe ob┼úinerea acestei cunoa┼čteri ┼či, numai din acest motiv, au fost create multe dintre structurile lor antice. Multe dintre aceste ruine antice nu erau simple temple, ci locuri ale cunoa┼čterii. Cheia ├«n┼úelegerii unor asemenea locuri este de a ├«n┼úelege cum func┼úioneaz─â energia ┼či modul cum diferite energii sunt afectate de diferite tipuri de geometrii. O structur─â ar fi construit─â potrivit unor anumite principii geometrice sacre, pentru a crea anumite frecven┼úe ├«ntr-un individ. Cl─âdirea, ├«n sine, ar genera apoi un anumit tip de c├ómp energetic, care ar fi perceput de oricine intr─â ├«n ea, ca un sentiment sau emo┼úie interioar─â, tangibil─â. Pere┼úii ┼či tavanele acestor locuri ar fi apoi decorate cu informa┼úii, sub forma hieroglifelor, textelor ┼či referin┼úe zodiacale, care unui profan i-ar spune doar unele pove┼čti interesante,
dar ini┼úiatului i-ar explica energia ┼či sentimentul generat de acea structur─â, adev─ârata natur─â a acelei energii ┼či cum ar putea fi ├«n┼úeleas─â, captat─â ┼či explicat─â. Fiecare dintre aceste structuri serveau, ├«n esen┼ú─â, ca o carte, permi┼ú├ónd studentului s─â ├«n┼úeleag─â ┼či s─â vorbeasc─â limbajul sentimentului ┼či al emo┼úiei.
Acest limbaj este folosit, ├«nc─â ┼či ├«nc─â este vorbit de oameni, din lumea modern─â actual─â.
De fapt, este vorbit în fiecare moment al fiecărei zile, de orice fiinţă umană de pe Pământ, dar majoritatea nu cunosc, deloc, că fac acest lucru. Este limbajul electromagnetismului, vorbit prin câmpul energetic înconjurător, de cristalul lichid oscilant care-ţi energizează trupul. Este limbajul inimii !
Exist─â, totu┼či, anumite for┼úe ├«n aceast─â lume, care au lucrat pentru a se asigura c─â o asemenea informa┼úie este ascuns─â publicului. ┼×i asta e valabil, ├«n special, ├«n societ─â┼úile noastre moderne, ├«n care puterile existente au ├«ncercat, cu migal─â, s─â p─âstreze o asemenea cunoa┼čtere bine ascuns─â. Aceste for┼úe au prins, cu succes, ├«n capcan─â con┼čtiin┼úa colectiv─â a omenirii, ├«ntr-un strat minuscul al unei realit─â┼úi fractale ┼či infinite ┼či acest lucru s-a realizat prin manipulare mental─â. Au fost folosite metode, care au reu┼čit, cu succes, s─â deta┼čeze complet fiin┼úele umane de sentimentul puterii lor ┼či al realit─â┼úii.
┼×i acest proces se desf─â┼čoar─â de foarte mult─â vreme. A fost realizat prin suprimarea cunoa┼čterii adev─ârate ┼či prin folosirea unor asemenea ma┼čina┼úiuni precum religia, patriotismul, rasa, averea, clasa social─â ┼či orice alt─â form─â disponibil─â de separatism, pentru a crea diferite curente de g├óndire printre oameni, orice, pentru a face oamenii s─â se simt─â separa┼úi unii de al┼úii ┼či de planeta pe care tr─âiesc. ┼×i principalul instrument folosit pentru atingerea acestor scopuri este frica. Situa┼úia cu care ne confrunt─âm, ├«n lumea actual─â, a fost creat─â inten┼úionat ┼či a devenit ceea ce noi percepem drept realitate, pur ┼či simplu fiindc─â majoritatea oamenilor nu cunosc adev─ârata natur─â a realit─â┼úii ┼či nu ├«n┼úeleg, cu adev─ârat, modul cum este condus─â, de fapt, aceast─â lume.
Asta continu─â ┼či ast─âzi, datorit─â faptului c─â unica informa┼úie, primit─â de majoritatea oamenilor, provine din ziare sau televiziune ┼či trebuie clarificat pentru toat─â lumea, c─â mass media oficial─â nu va informa niciodat─â oamenii cu adev─ârul, ├«n orice privin┼ú─â.
Pur ┼či simplu nu acesta este scopul mass media ! Mass media oficial─â are pu┼úin sau nimic de-a face cu informarea oamenilor ┼či are totul de-a face cu controlul fluxului informa┼úional ┼či modelarea g├óndurilor, credin┼úelor ┼či opiniei popula┼úiei. Aceste institu┼úii, pur ┼či simplu, prezint─â teorii ┼či propagand─â drept fapte ┼či promoveaz─â ridiculizarea oric─ârei
persoane care se ├«ndoie┼čte de ele.
Este un sistem foarte inteligent construit, dar o dat─â ce v-a┼úi dat seama cum s─â privi┼úi prin cea┼úa propagandei, adev─ârul devine dureros de evident. ┼×i, totu┼či, mul┼úi oameni nu reu┼česc s─â vad─â prin cea┼ú─â, a┼ča c─â, acum, avem ├«ntreaga ras─â uman─â confrunt├óndu-se cu cea mai precar─â situa┼úie posibil─â. Primul pas, ├«n remedierea acestei situa┼úii, primul pas, ├«n recuperarea cunoa┼čterii despre realitate ┼či a conexiunii reale cu ea, este de a ne elibera, noi ├«n┼čine, de mecanismul de control al lumii fizice ┼či modalitatea de a o face este ca fiecare individ de pe aceast─â planet─â s─â ia atitudine ┼či s─â-┼či revendice drepturile natale.
Credeţi că tot ce se întâmplă, în lumea de astăzi, este normal ?
Crede┼úi c─â drumul pe care p─â┼če┼čte, ├«n prezent, omenirea este, pur ┼či simplu, un progres natural ?
Credeţi că războiul împotriva terorii este real ?
Deschide┼úi-v─â mintea ┼či ochii, remarca┼úi invaziile ilegale, continue, remarca┼úi eliminarea continu─â a drepturilor voastre, remarca┼úi legisla┼úia antiumanitar─â promulgat─â de guvernele noastre ┼či ├«n┼úelege┼úi c─â aceast─â situa┼úie, pur ┼či simplu, nu poate continua, f─âr─â acceptarea ┼či supunerea pasiv─â a oamenilor.
Deci nu v─â mai pl├ónge┼úi, fiindc─â u┼ča ├«nchisorii este ├«nchis─â, acum.
Guvernul ┼či poli┼úia, pe care i-am angajat ca s─â ne protejeze, s-au ab─âtut vizibil de la calea normal─â.
Poliţia nu mai acţionează în calitate de ofiţeri ai păcii.
Acum sunt, pur ┼či simplu, huligani angaja┼úi de guverne, care au ├«ncetat, de mult─â vreme, s─â mai ac┼úioneze ├«n interesul oamenilor. ┼×i faptul c─â, ├«n vremurile actuale, mul┼úi ofi┼úeri de poli┼úie ┼či, de asemenea, mul┼úi solda┼úi sunt, de fapt, suficient de sp─âla┼úi pe creier, ca s─â impun─â, necondi┼úionat, orice act legislativ corupt, ce le este ├«nm├ónat, ├«n loc s─â-i aresteze pe criminalii care dau ordinele, indic─â un mare pericol la adresa oamenilor. De aceea este at├ót de important─â con┼čtientizarea public─â, asupra problemelor reale cu care se confrunt─â omenirea, fiindc─â, sensibiliz├ónd opinia public─â, putem schimba destul de u┼čor lucrurile ┼či putem crea o societate pa┼čnic─â ┼či ├«mputernicit─â.
Este, de asemenea, la fel de important ca poli┼úia s─â se trezeasc─â ┼či s─â ├«nceap─â, de fapt, s─â-┼či fac─â datoria de a proteja cet─â┼úenii, ├«n loc s─â apere o elit─â corupt─â ┼či s─â submineze siguran┼úa propriei na┼úiuni, adic─â ceea ce fac la momentul actual.
Din nefericire pentru oameni, majoritatea ofi┼úerilor de poli┼úie actuali au uitat c─â ┼či ei sunt oameni ┼či c─â puterea perceput─â, a acestor indivizi, const─â ├«n uniform─â ┼či nu ├«n pionul care o poart─â. Ace┼čti ofi┼úeri de poli┼úie ├«┼či elimin─â ┼či propriile drepturi ┼či, ├«ntr-un final, e datoria poporului de stopa aceast─â situa┼úie.
Cineva nu poate blama numai liderii marionet─â ┼či nici m─âcar pe bancherii criminali care-i controleaz─â, fiindc─â, p├ón─â la urm─â, totul se ├«nt├ómpl─â pur ┼či simplu, fiindc─â oamenii permit asta.
Este vorba numai de liberul arbitru, este vorba numai dac─â voi permite┼úi s─â continue aceast─â situa┼úie sau dac─â v─â ve┼úi scutura de apatia indus─â de televiziune, r─âsp├óndi┼úi vorba ┼či lua┼úi atitudine ┼či spune┼úi nu.
Ceea ce experiment─âm ├«n aceast─â realitate este liberul arbitru, a┼ča c─â elibera┼úi-v─â de fric─â, pentru c─â a venit vremea ca oamenii s─â ├«n┼úeleag─â puterea real─â pe care o au.
├Äntoarce spatele televizorului, scutur─â-te de mentalitatea fricii ┼či ia atitudine ┼či spune nu !
├Äncepe s─â ├«n┼úelegi c─â nu suntem numere, nu suntem consumatori, suntem oameni suverani, iar guvernele sunt servitorii no┼čtri ale┼či.
├Än┼úelege care le este pozi┼úia real─â ├«n ierarhie: guvernele slujesc popoarele ┼či popoarele nu servesc guvernele. ┼×i prin con┼čtientizarea public─â a dilemei reale cu care se confrunt─â omenirea, putem corecta situa┼úia, destul de pa┼čnic ┼či de u┼čor.
Cineva s-ar putea opri s─â se minuneze:
Cum de am permis să se ajungă atât de departe ?
Cum de-am lăsat, oare, lumea, să ajungă în situaţia de acum ?
Întreg sistemul este corupt !
Este corupt din orice punct de vedere: r─âzboaie sunt pornite inten┼úionat, na┼úiuni ├«ntregi sunt decimate, de dragul intereselor corporatiste, m├óncarea ne este otr─âvit─â cu toxine, rezerva de ap─â ne este umplut─â cu de┼čeuri toxice, sub pretextul p─âstr─ârii s─ân─ât─â┼úii danturii noastre, ┼ú─âri ├«ntregi sunt ├«ngenuncheate de dragul profitului, ├«n timp ce majoritatea oamenilor nu reu┼česc s─â admit─â c─â exist─â o problem─â. Oamenii ├«┼či petrec vie┼úile colect├ónd fleacuri inutile sau ├«n autoperfec┼úionare, ├«n timp ce ignor─â tot ceea ce se petrece ├«n jurul lor, crez├ónd c─â lumea este a┼ča cum este descris─â la televizor sau cum arat─â ├«n reviste. Mul┼úi se concentreaz─â pe dezbinarea dintre oameni ┼či pe ceea ce percep ca fiind diferit, la al┼úii ┼či la ei ├«n┼či┼či, mai degrab─â dec├ót pe asem─ân─âri, pe esen┼úa profund─â a fiec─âruia dintre noi, esen┼úa care ne conecteaz─â reciproc, esen┼úa care ne face s─â fim cu to┼úii la fel. ┼×i oamenii se a┼čteapt─â s─â se ridice la o con┼čtiin┼ú─â superioar─â sau s─â fie purta┼úi spre salvare de un ÔÇ×m├óntuitorÔÇŁ, f─âr─â ca s─â trebuiasc─â s─â-┼či asume responsabilit─â┼úi pentru ei ├«n┼či┼či ┼či tot nu reu┼česc s─â vad─â c─â exist─â o problem─â.
Oamenii ├«┼či bat joc de ideea c─â fluorul este o neurotoxin─â ┼či, totu┼či, lumea este sf├ó┼čiat─â ┼či depopulat─â ├«n jurul lor, corup┼úia guvernamental─â e ├«n floare, tot sistemul este putred ├«n esen┼ú─â.
┼×i, totu┼či, nimeni nu vede c─â exist─â o problem─â !
┼×i, acum, cu introducerea alimentelor modificate genetic ┼či patent─ârii semin┼úelor, suntem martorii unei situa┼úii, care are poten┼úialul de a distruge ├«ntreg lan┼úul alimentar de pe aceast─â planet─â.
┼×i toate acestea se ├«nt├ómpl─â, pur ┼či simplu, fiindc─â noi, oamenii, permitem s─â se ├«nt├ómple.
Cineva s-ar putea ├«ntreba: Oare ├«n al cui interes este distrugerea ├«ntreg lan┼úului alimentar ? De ce este, oare, P─âm├óntul exploatat minier la maxim ? ┼×i de ce, oare, are loc o depopulare at├ót de masiv─â ? Cineva s-ar putea chiar ├«ntreba: Cine ne conduce, oare, cu adev─ârat ?
Exist─â, desigur, aceia care nu vor ca noi s─â vorbim !
Pentru prima dat─â ├«n istoria uman─â, pentru prima dat─â ├«n ├«ntreaga istorie uman─â, aproape ├«ntreaga omenire este con┼čtient─â politic. ┼×i aceste puteri majore, vechi ┼či noi, se confrunt─â, totu┼či, cu o alt─â nou─â realitate, ├«n anumite privin┼úe, f─âr─â precedent. ┼×i este aceea a letalit─â┼úii, letalitatea propriei lor puteri, care e mai mare ca oric├ónd. Capacitatea lor de a impune controlul, asupra maselor populare trezite politic, ale lumii, este la nivelul minim istoric. Am spus-o c├óndva, destul de franc ┼či am fost flatat c─â ministrul de
externe britanic a repetat asta ┼či anume, mai ales ├«n vremurile str─âvechi, era mai u┼čor s─â controlezi un milion de oameni, literalmente, era mai u┼čor s─â controlezi un milion de oameni, dec├ót s─â extermini, fizic, un milion de oameni.
Ast─âzi este infinit mai u┼čor s─â omori un milion de oameni, dec├ót s─â controlezi un milion de oameni.
E mai u┼čor s─â omori, dec├ót s─â controlezi.

PARTEA A III A
EVOLU┼óIA CON┼×TIENT─é

Omenirea se confrunt─â, ├«ntr-adev─âr, cu vremuri dificile. Nu exist─â nici un fel de dubii ├«n aceast─â privin┼ú─â. Sunt peste tot ├«n jurul nostru: r─âzboaie, terorism, foamete, molime, corup┼úie, persoane f─âr─â ad─âpost, finalul schemei bancare piramidale a b─âncilor centrale, ce se manifest─â, actualmente, ├«n forma crizei financiare globale, schimbarea climatic─â, despre care mass media ├«ncearc─â s─â ne conving─â c─â e produs─â de om, ├«n ciuda a numeroase dovezi ┼čtiin┼úifice contrarii ┼či mai sunt multe alte lucruri ├«n afara acestora.
Chiar ┼či ├«n acest eseu am men┼úionat unele dintre provoc─ârile cu care ne confrunt─âm, chiar din partea guvernelor ┼či for┼úelor de poli┼úie, pe care le-am angajat s─â ne protejeze… dac─â permitem asta,┼či care, folosindu-se de mass media, aflat─â sub control, au lucrat, ├«ncet, pentru a convinge oamenii c─â ele ne sunt st─âp├óne, c├ónd ne sunt, de fapt, slujitorii. ┼×i, totu┼či, ├«n pofida tuturor problemelor cu care ne confrunt─âm, fiecare investiga┼úie reveleaz─â c─â toate aceste probleme au o cauz─â comun─â… ┼či c─â aceast─â cauz─â poate fi eliminat─â foarte u┼čor. Tot ce e necesar, pentru a o face, este con┼čtientizarea public─â a situa┼úiei reale cu care se confrunt─â omenirea. De fapt, c├ónd cineva se debaraseaz─â de fric─â, face un pas ├«napoi ┼či analizeaz─â suficient de profund, poate observa c─â toate aceste provoc─âri ofer─â, de fapt, omenirii ocazia cea mai minunat─â, probabil cea mai m─ârea┼ú─â care ne-a fost oferit─â vreodat─â.
├Äntr-adev─âr, asemenea provoc─âri, ca cele cu care ne confrunt─âm actualmente, ar putea fi v─âzute chiar ca un fel de binecuv├óntare, dac─â nu pentru provoc─ârile ├«n sine, atunci pentru ocazia avut─â, acum, pe care nu am mai avut-o niciodat─â, anterior. ┼×i chiar ne este ├«nm├ónat─â pe o tav─â de argint !
Ceea ce ni s-a furnizat, acum, este ┼čansa de a ├«mbr─â┼úi┼ča puterea pe care o avem cu to┼úii, op┼úiunea de a ne ├«ndep─ârta de fric─â ┼či de a unifica familia uman─â.
O oportunitate, pentru rasa uman─â, de a ├«n┼úelege conexiunile reciproce dintre noi ┼či de a accepta unitatea de con┼čtiin┼ú─â. Desigur, c─â este extrem de important s─â ne eliber─âm din lan┼úurile corporatiste ale acestei societ─â┼úi. Este important ca problemele sociale ┼či politice, r─âzboaiele false ┼či inventate, pierderea drepturilor ┼či atitudinea guvernelor ┼či for┼úelor noastre de poli┼úie corupte, s─â fie rezolvate, dar ceea ce este ┼či mai important, este de a fi rezolvate la modul corect. Acea modalitate nu e prin violen┼ú─â ┼či revolu┼úie, nu este prin concentrarea de furie ┼či ur─â.
Cei aflaţi la putere doresc revoluţii violente, vor să polarizeze energii de genul celor produse de asemenea conflagraţii.
Dar nu trebuie s─â facem asta, fiindc─â cea mai eficient─â cale de a le rezolva pe toate este printr-o rebeliune pa┼čnic─â, a nesupunerii fa┼ú─â de sistem ┼či prin respectarea legii unice, de a apela la inim─â ┼či de a face ceea ce este corect.
Mul┼úi oameni se trezesc, acum ┼či cu c├ót se trezesc mai mul┼úi oameni, c├ómpul este ├«nc─ârcat, cu at├ót mai mult, cu energiile lor ┼či astfel c├ómpul se schimb─â ┼či continu─â s─â trezeasc─â mai mul┼úi, la r├óndul lui, pe m─âsur─â ce absorb noua energie, ├«n ei ├«n┼či┼či.
┼×i continu─â astfel, la modul exponen┼úial. Cei afla┼úi la putere ┼čtiu asta, ei ┼čtiu despre schimbarea c├ómpului.
┼×tiu c─â avem aceast─â ocazie de a comuta pe energia inimii. Pot sim┼úi c├ót de precar le este controlul asupra acestei lumi, acum ┼či cu c├ót─â u┼čurin┼ú─â le poate sc─âpa din m├óini acest control.
Acesta este motivul principal al instabilit─â┼úii curente globale ┼či al tensiunii politice. Virusul recombinat al gripei porcine H1N – ┼či programul corespunz─âtor de vaccinare – este o ultim─â ├«ncercare murdar─â ┼či flagrant─â de depopulare. ┼×i exist─â un motiv, pentru care toate acestea au c─âzut asupra noastr─â, simultan.
Acel motiv este de a manipula con┼čtiin┼úa, prin folosirea energiei polarizate, prin crearea unei atmosfere pline de tensiuni, de ne├«ncredere, de furie ┼či de fric─â.
P─âm├óntul ajunge la finalul unui ciclu foarte lung, frecven┼úa planetei este ├«n cre┼čtere ┼či, o dat─â cu ea, frecven┼úa tuturor celor afla┼úi pe acest P─âm├ónt. Frecven┼úa armonic─â a planetei, cunoscut─â ├«n cercurile ┼čtiin┼úifice ca frecven┼úa de rezonan┼ú─â Schumann, cre┼čte periodic, cu ra┼úii previzibile, descrise de ┼čirul de numere Fibonacci(1,1,2,3,5,8,13,21,34ÔÇŽ). Ultima dat─â, c├ónd s-a ├«nt├ómplat acest lucru, a fost acum aproape 13.000 de ani ┼či, acum, se ├«nt├ómpl─â din nou. Cre┼čterea actual─â de frecven┼ú─â a ├«nceput ├«n 1986, dup─â calendarul nostru ┼či asta reprezint─â o perioad─â foarte semnificativ─â ┼či extrem de important─â, at├ót pentru aceast─â planet─â, c├ót ┼či pentru toate formele de via┼ú─â de pe ea. Evolu┼úia este un proces real, dar nu se ├«nt├ómpl─â a┼ča cum s-a descris ├«n modelul darwinian, fiindc─â speciile nu se transform─â, pur ┼či simplu, ├«n alte specii, a┼ča cum a teoretizat Darwin. Adev─ârata evolu┼úie este evolu┼úia con┼čtiin┼úei.
O astfel de evolu┼úie este numai un proces treptat, ├«n timp ce cunoa┼čterea este dob├óndit─â ├«n timpul fiec─ârui ciclu, dar schimb─ârile evolutive produse, ├«ntr-un final, de fiecare ciclu, apar pe m─âsura cre┼čterii frecven┼úei de rezonan┼ú─â ┼či timpul se accelereaz─â la finalul fiec─ârui ciclu. ├Än asemenea perioade evolu┼úia se produce foarte rapid. Tr─âim, actualmente, exact ├«ntr-o asemenea perioad─â. P─âm├óntul este o fiin┼ú─â vie con┼čtient─â, complet con┼čtient─â de sine ├«ns─â┼či. El evolueaz─â ┼či rasa uman─â evolueaz─â ├«mpreun─â cu el. ┼×i nu este un fenomen localizat numai pe acest P─âm├ónt sau ├«n sistemul solar sau chiar ├«n aceast─â galaxie. Este un fenomen universal, fiindc─â la fel este ┼či energia ce formeaz─â Universul.
Con┼čtiin┼úa, ├«ns─â┼či, este cea care se afl─â ├«n evolu┼úie. Con┼čtiin┼úa este pe punctul de a crea o realitate complet nou─â ┼či rasa uman─â este vectorul purt─âtor, portalul dintre cer ┼či P─âm├ónt.
Fiin┼úa uman─â ┼či celelalte fiin┼úe care au atins un nivel evoluat de con┼čtiin┼ú─â din univers sunt ├«ns─â┼či mintea lui Dumnezeu, ┼či alegerea rezultatului posibil al acestor schimb─âri se afl─â la latitudinea fiec─âruia dintre noi, se afl─â la latitudinea mea ┼či se afl─â la latitudinea voastr─â.
Este o problem─â de energie, un joc al liberului arbitru, o problema de op┼úiune, ├«ntre iubire ┼či fric─â.
Cum mult timp ├«n urm─â, au existat anumite for┼úe, ce au preluat controlul P─âm├óntului ┼či au muncit, din greu, pentru ca s─â nu cedeze niciodat─â acest control.
Aceste for┼úe opereaz─â prin intermediul liniilor de s├ónge conduc─âtoare ┼či al sistemului monetar ┼či conduc lumea de azi prin intermediul metodei lor favorite: manipularea energiei, prin propagarea ne├«nfr├ónat─â ┼či neobosit─â a fricii.
Aceste fac┼úiuni conduc─âtoare ┼čtiu totul despre marile cicluri, la care este supus─â aceast─â planet─â, ┼čtiu absolut totul despre geometria sacr─â ┼či c├ómpurile energetice.
Ei ┼čtiu c─â aceast─â con┼čtiin┼ú─â este pe cale s─â evolueze ┼či ├«ncearc─â s─â controleze acea evolu┼úie.
Ei ┼čtiu c─â ├«ntreaga omenire este, de fapt, o singur─â con┼čtiin┼ú─â ┼či ┼čtiu c─â, dac─â pot crea c├ót mai mult─â fric─â posibil─â ├«n lume, atunci aceea va fi realitatea, ce va fi creat─â prin aceast─â schimbare.
Acesta e motivul pentru care no┼úiuni precum finalul calendarului maya┼č, care ar semnifica o “apocalips─â”, sunt promovate at├ót de intens de mass media ┼či Hollywood.
Mass media ┼či Hollywood sunt instrumentele folosite de elit─â, pentru a influen┼úa ┼či controla min┼úile ┼či con┼čtiin┼úa oamenilor.
Hollywood ├«┼či ┼úese vraja, amestec├ónd adev─âruri cu minciuni, pentru a crea o viziune distorsionat─â asupra realit─â┼úii ┼či viziuni ├«nfrico┼č─âtoare ale viitorului.
Hollywood a fost folosit, întotdeauna, în acest scop, pentru a influenţa credinţele oamenilor.
De fapt, Hollywood a fost folosit, ├«n acela┼či scop, ├«ntr-o perioad─â foarte lung─â de timp.
Ceva ce s-ar putea s─â nu ┼čti┼úi, este c─â ├«n trecutul de mult uitat, un asemenea control asupra con┼čtiin┼úei umane era de competen┼úa druizilor.
Aceast─â sect─â ar fi influen┼úat oamenii prin ritualuri ┼či manipularea c├ómpurilor energetice.
Asta se realiza prin intermediul unor ceremonii, care ar fi considerate vr─âjitorii ┼či ar fi ridiculizate de societatea modern─â.
Folosirea unor baghete magice, făcute dintr-un lemn special, despre care se credea că deţine anumite proprietăţi spirituale, s-a făcut întotdeauna, din plin, în aceste ritualuri druidice.
Lemnul din care erau confecţionate aceste baghete provenea invariabil dintr-un arbore sfânt.
În decursul istoriei umane, oriunde a fost folosit controlul mental în masă, cineva va găsi mereu referinţe la lemnul sfânt (holly wood).
Schimbările se produc, într-adevăr, pe acest Pământ.
Nu exist─â nici o cale de a evita aceste schimb─âri: sunt inevitabile.
├Äntr-adev─âr, sunt deja la u┼ča noastr─â, dar nu avem de ce s─â ne temem de aceste schimb─âri, ci trebuie s─â fie ├«nt├ómpinate ca un nou ├«nceput, oric├ót de violente ┼či dureroase ar putea p─ârea, ini┼úial.
O asemenea violen┼ú─â ┼či durere nu este diferit─â de durerea resim┼úit─â la na┼čtere, fiindc─â aceasta este calea prin care o nou─â via┼ú─â apare ├«ntotdeauna.
Este u┼čor s─â promovezi o atmosfer─â de team─â, ├«n privin┼úa schimb─ârilor curente, este u┼čor s─â exploatezi frica de necunoscut a oamenilor, mai ales dac─â, asemenea schimb─âri, ar putea p─ârea ini┼úial ca prefaceri violente.
┼×i Hollywood ├«┼či face foarte bine treaba.
Dar este important să nu vedeţi lucrurile dintr-o perspectivă terifiantă, fiindcă modul de a face faţă acestor schimbări este de a rămâne centraţi pe inimile voastre.
Cei care r─âm├ón centra┼úi ├«n inimi ┼či care men┼úin o conexiune puternic─â cu inima P─âm├óntului, vor supravie┼úui, cu u┼čurin┼ú─â, celor ce vor veni, pentru a experimenta o nou─â via┼ú─â, ├«ntr-o lume foarte nou─â ┼či foarte diferit─â.
Universul ├«n care tr─âim a fost, ├«ntr-adev─âr, creat de o minte inteligent─â ┼či con┼čtient─â ┼či la baza a tot ce exist─â ├«n Crea┼úie se afl─â geometria ┼či matematica.
Totul urmeaz─â calea geometriei sacre ┼či nu exist─â nici o excep┼úie de la aceast─â regul─â, nic─âieri ├«n cadrul Crea┼úiei.
Exist─â ├«n statisticile orbitale ale sistemului nostru solar, exist─â ├«n lumea vie a plantelor, ├«n natur─â ┼či exist─â chiar ┼či ├«n trupul t─âu.
Există, literalmente, peste tot, în întreaga Creaţie.
Evolu┼úia, care este pe cale s─â se produc─â, este a┼čteptat─â de foarte mult─â vreme, fiindc─â respect─â itera┼úiile matematice, previzibile, conturate de ┼čirul lui Fibonacci, la fel ca orice altceva din natur─â.
Metoda folosit─â, ├«n crearea acestei secven┼úe numerice, de┼úine, de asemenea, indicii importante pentru rasa uman─â, privind modul cum trebuie f─âcut fa┼ú─â acestor schimb─âri, fiindc─â ┼čirul lui Fibonacci se ob┼úine prin combinarea prezentului cu trecutul, astfel ├«nc├ót viitorul s─â se reveleze singur.
De aceea este at├ót de important, pentru omul modern, s─â adopte, acum, vechile c─âi ┼či s─â ├«nve┼úe cuno┼čtin┼úele str─âmo┼čilor s─âi.
Aceste informa┼úii sunt bine cunoscute ├«n tradi┼úiile ┼čamanice ale tuturor culturilor, de pe toate continentele.
Pentru cei care nu ├«nva┼ú─â vechile c─âi, viitorul va fi straniu ┼či imprevizibil.
├Än acest film, am ├«ncercat s─â v─â explic adev─ârata structur─â a acestei realit─â┼úi, natura energiei ┼či c─â lumina ┼či sunetul creeaz─â acest ├«ntreg Univers ┼či pe oricine ┼či orice se afl─â ├«n el.
Am ├«ncercat s─â v─â demonstrez c─â aceast─â cunoa┼čtere este sus┼úinut─â at├ót de tradi┼úiile antice, c├ót ┼či de ┼čtiin┼úa modern─â. V─â voi repeta, acum, c─â tot ce exist─â, de fapt, ├«n aceasta sau ├«n orice alt─â realitate, este energie pur─â, con┼čtient─â.
Numai asta exist─â cu adev─ârat ┼či textura din care este f─âcut─â aceast─â energie este iubirea pur─â ┼či necondi┼úionat─â. V─â aduc acest mesaj, acum, fiindc─â este important ca s─â-l primi┼úi.
P─âm├óntul ┼či tot ce tr─âie┼čte pe el sunt pe cale s─â sufere schimb─âri foarte semnificative, dar nu ave┼úi de ce s─â v─â teme┼úi de aceste schimb─âri, fiindc─â, o dat─â ce a┼úi dob├óndit ├«n┼úelegerea clar─â a naturii acestei realit─â┼úi, o dat─â ce a┼úi dob├óndit cuno┼čtin┼úe, despre modul cum func┼úioneaz─â, cu adev─ârat, structura real─â a Universului, o dat─â ce a┼úi realizat conexiunea voastr─â cu to┼úi ceilal┼úi oameni ┼či cu toate lucrurile, o dat─â ce a┼úi privit ├«n inima voastr─â ┼či a┼úi urmat calea legii universale unice, ce ar mai fi de temut ?
Ce ar mai fi de urât ?
Ce ar mai fi de judecat ?
├Än┼úelege┼úi c─â via┼úa pe care o experiment─âm, ├«n aceast─â realitate, este un joc al liberului arbitru, care este jucat de o con┼čtiin┼ú─â unic─â, din care noi suntem simple frecven┼úe.
Acordaţi-vă cu acel spaţiu din spatele ochilor !
Realiza┼úi c─â, pentru a face fa┼ú─â situa┼úiei, cu care ne confrunt─âm ├«n lumea de azi ┼či pentru face fa┼ú─â schimb─ârilor care vin, tot ce trebuie f─âcut, cu adev─ârat, este s─â v─â baza┼úi pe inima voastr─â, s─â realiza┼úi c─â tot ce exist─â, de fapt, ├«n aceast─â realitate, este energie, constituit─â din nimic altceva dec├ót iubire pur─â, necondi┼úionat─â. Accepta┼úi-o, deveni┼úi una cu ea, fiindc─â din asta sunte┼úi constitui┼úi !
V─â iubesc pe to┼úi ! In Lak’ech !
Traducere Marian Matei http://antiiluzii.blogspot.com/
The Awakening, ├«n versiune final─â, este un documentar realizat de produc─âtorul australian independent cunoscut sub pseudonimul Max Igan, un adev─ârat semnal de alarm─â, a┼ča cum sugereaz─â ┼či numele, care abordeaz─â foarte inspirat, ├«ntr-o viziune unitar─â, gama complet─â de probleme – ┼či solu┼úiile aferente – cu care se confrunt─â actual omenirea, privite prin perspectiva unei adev─ârate spiritualit─â┼úi, ce se disociaz─â clar de religia institu┼úionalizat─â sau de abera┼úiile “spirituale” ale mi┼čc─ârii New Age.

Sfarsitul democratiei


1. Puterea a trecut în alte mâini

Adev─âra┼úii st─âp├óni ai lumii nu mai sunt guvernele ┼ú─ârilor, ci conduc─âtorii grupurilor multina┼úionale financiare sau industriale ┼či ai unor institu┼úii interna┼úionale ÔÇ×opaceÔÇŁ (FMI, Banca Mondial─â, OCDE, OMC, b─âncile centrale).
Prin urmare, cei care conduc lumea nu sunt ale┼či ├«n mod democratic, ├«n ciuda impactului deciziilor lor asupra vie┼úii popula┼úiei.

Puterea acestor organizaţii se exercită la o dimensiune planetară, în timp ce puterea statelor e limitată la o dimensiune naţională.
De altfel ponderea societ─â┼úilor multina┼úionale ├«n fluxurile financiare a dep─â┼čit-o de mult pe cea a statelor.

La dimensiune transna┼úional─â, mai bogate dec├ót statele ┼či reprezint├ónd principalele surse de finan┼úare ale partidelor politice de orice orientare ├«n majoritatea ┼ú─ârilor, aceste organiza┼úii se situeaz─â de fapt mai presus de legi ┼či de puterea politic─â, mai presus de democra┼úie.

Iată lista cifrelor de afaceri ale unor organizaţii multinaţionale, comparate cu PIB-ul statelor.
Ea spune multe despre puterea planetară pe care aceste societăţi sunt în curs s-o capete. O putere tot mai mare, datorată accelerării fuziunii între organizaţiile multinaţionale.

Cifre de afaceri sau PIB, în miliarde de dolari

General Motors 178,2
Danemarca 161,1
Tailanda 157,3
Ford 153,5
Norvegia 153,4
Mitsui & Co 142,8
Polonia 135,7
Africa de Sud 129,1
Mitsubishi 129
Royal Dutch Shell 128,1
Itoshu 126,7
Arabia Saudita 125,3
Exxon (Esso) 122,4
Wall Mart 119,3
Ford 100,1
Grecia 119,1
Finlanda 116,2
Marubeni 11,2
Sumimoto 109,3
Malaezia 97,5
Portugalia 97,4
Singapore 96,3
Singapore 96,3
Toyota 95,2
Israel 92
General Electric 90,8
Filipine 83,1
IBM 78,5
NTT 77
Axa ÔÇô UAP 76,9
Egipt 75,2
Chile 74,3
Irlanda 72
Daimler-Benz 71,
British Petroleum 71,2
Venezuela 67,3
Groupe Volkswagen 65,3
Noua Zeelanda 65
Unilever 43,7
Pachistan 41,9
Nestle 38,4
Sony 34,4
Egipt 33,5
Nigeria 29,6

Ansamblul celor mai mari 5 firme din lume 526,1
Orientul Apropiat si Africa de Nord 454,5
Asia de Sud 297,4
Africa Sub-Sahariana 269,9

Cifrele dateaz─â din 1999
Surse: Banca Mondială (World Development Rapport 1998-1999), Forbes, The Nation, Institutul de Cercetare al Naţiunilor Unite pentru dezvoltare socială (Statele Disarray, Geneva, 1995), Le Courier National, Le Monde Diplomatique.

2. Iluzia democraţiei

Democraţia a încetat deja să mai fie o realitate.
Responsabilii organiza┼úiilor care exercit─â puterea real─â nu sunt ale┼či ├«n mod
democratic ┼či publicul nu e informat ├«n ceea ce prive┼čte deciziile lor.
Raza de acţiune a statelor este din ce în ce mai redusă datorită existenţei unor acorduri economice internaţionale în privinţa cărora care cetăţenii n-au fost nici consultaţi, nici informaţi.
Toate aceste tratate elaborate ├«n ultimii cinci ani (GATT, OMC, AMI, NTM, NAFTA) vizeaz─â un scop unic: transferul puterii statelor c─âtre organiza┼úii non-alese, cu ajutorul unui proces numit ÔÇťglobalizareÔÇŁ.
Suspendarea proclamat─â ┼či explicit─â a democra┼úiei n-ar fi exclus s─â provoace o revolu┼úie. Acesta e motivul pentru care s-a decis men┼úinerea unei democra┼úii de fa┼úad─â ┼či o deplasare a puterii reale c─âtre alte focare de putere.
Cetăţenii continuă să voteze, dar votul lor a fost golit de orice conţinut.
Ei voteaz─â pentru alegerea unor responsabili care nu mai de┼úin practic adev─ârata putere. Tot astfel, deoarece nu mai este nimic de hot─âr├ót, programele politice de ÔÇťdreaptaÔÇŁ ┼či de ÔÇťst├óngaÔÇŁ au ajuns s─â se asemene at├ót de mult ├«n toate ┼ú─ârile occidentale.
Pentru a rezuma, nu putem alege felul de m├óncare, dar putem alege sosul. M├óncarea pe care suntem for┼úa┼úi s-o consum─âm se nume┼čte ÔÇťnoul sclavagismÔÇŁ, asezonat cu sos picant ÔÇô de dreapta ÔÇô sau dulce acri┼čor ÔÇô de st├ónga.

3. Dispariţia informaţiei

De la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90 informa┼úia a disp─ârut ├«n mod progresiv din media destinat─â marelui public.

Ca ┼či alegerile, jurnalele televizate continu─â s─â existe, dar ele au fost golite de con┼úinut.
Un jurnal televizat con┼úine maxim 2-3 minute de informa┼úie real─â. Restul este constituit din subiecte ÔÇťde revist─âÔÇŁ, din reportaje anecdotice, din fapte diverse, din mici b├órfe ┼či reality-show-uri.
Analizele jurnali┼čtilor specializa┼úi ca ┼či emisiunile de dezbatere a informa┼úiilor au fost aproape ├«n totalitate eliminate.
Informaţia se reduce de acum doar la anumite segmente din presa scrisă, citită de către o minoritate de persoane.
Dispari┼úia informa┼úiei este semnul clar c─â regimul nostru politic ┼či-a schimbat deja natura.

4. Strategii ┼či obiective pentru controlul lumii

Responsabilii puterii economice provin aproape ├«n totalitate din acelea┼či cercuri, din acelea┼či medii sociale. Ei se cunosc ├«ntre ei, se ├«nt├ólnesc, ├«mp─ârt─â┼česc acelea┼či idei ┼či acelea┼či interese.
Deci ├«n mod natural ei to┼úi ├«mp─ârt─â┼česc aceea┼či viziune a ceea ce ar trebui s─â fie lumea viitoare ideal─â (pentru ei).
├Än consecin┼ú─â este firesc ca ei s─â cad─â de acord ├«n privin┼úa unei strategii ┼či s─â-┼či sincronizeze respectivele ac┼úiuni c─âtre obiective comune, induc├ónd situa┼úii economice favorabile realiz─ârii obiectivelor lor. Iat─â c├óteva elemente ale strategiei lor:
ÔÇó Sl─âbirea statelor ┼či a puterii politice. Destabilizare. Privatizarea serviciilor publice.
ÔÇó Dezangajarea total─â a statelor din economie, incluz├ónd aici sectoarele educa┼úiei, cercet─ârii, ┼či la un moment dat al poli┼úiei ┼či al armatei, destinate s─â devin─â sectoare exploatabile de c─âtre ├«ntreprinderi private.
ÔÇó ├Ändatorarea statelor cu ajutorul corup┼úiei, a lucr─ârilor publice inutile, a subven┼úiilor date ├«ntreprinderilor f─âr─â justificare, sau a dispenselor militare.
C├ónd se acumuleaz─â un munte de datorii, guvernele sunt constr├ónse la privatizare ┼či la desfiin┼úarea serviciilor publice. Cu c├ót un guvern este mai mult sub controlul ÔÇťSt─âp├ónilor lumiiÔÇŁ, cu at├ót mai mult el trebuie s─â m─âreasc─â datoria ┼ú─ârii sale.
ÔÇó S─âr─âcirea angaja┼úilor ┼či men┼úinerea unui nivel de ┼čomaj ridicat, ├«ntre┼úinut prin dislocarea ┼či mondializarea pie┼úei muncii. Aceasta m─âre┼čte presiunea economic─â asupra salaria┼úilor, care sunt atunci gata s─â accepte orice salariu ┼či orice condi┼úii de munc─â.
ÔÇó Reducerea ajutoarelor sociale, pentru a cre┼čte motiva┼úia ┼čomerilor de a accepta orice munc─â pentru orice salariu. Ajutoare sociale prea ridicate ├«mpiedic─â ┼čomajul s─â fac─â presiune ├«n mod efectiv asupra pie┼úii muncii.
├Ämpiedicarea cre┼čterii revendic─ârilor salariale ├«n Lumea a Treia, men┼úin├ónd aici regimuri totalitare sau corupte. Dac─â lucr─âtorii din Lumea a Treia ar fi mai bine pl─âti┼úi, acest lucru ar contraveni principiului ├«nsu┼či al disloc─ârii ┼či al p├órghiei pe care ei ├«l exercit─â asupra pie┼úei muncii ┼či al societ─â┼úii ├«n Occident. Acesta este deci o cheie strategic─â esen┼úial─â care trebuie p─âstrat─â cu orice pre┼ú. Faimoasa ÔÇťcriz─â asiatic─âÔÇŁ din 1998 a fost declan┼čat─â cu scopul de a p─âstra aceast─â cheie.

5. Artibutele puterii

Organiza┼úiile multina┼úionale private se doteaz─â ├«n mod progresiv cu toate atributele puterii statelor: armate (1), re┼úele de comunica┼úii, satelite (2), servicii de informa┼úii, fi┼čiere ale indivizilor (3), institu┼úii judiciare (stabilite de OMC ┼či AMI, acord conform c─âruia o astfel de organiza┼úie multina┼úional─â va putea s─â t├órasc─â un stat ├«n fa┼úa unei cur┼úi de justi┼úie interna┼úionale speciale).
Etapa urm─âtoare ÔÇô ┼či ultima ÔÇô pentru aceste organiza┼úii ar fi s─â ob┼úin─â puterea poli┼úieneasc─â ┼či militar─â care corespunde noii lor puteri, cre├ónd propriile lor for┼úe armate, deoarece armatele ┼či poli┼úiile na┼úionale nu sunt adaptate pentru ap─ârarea intereselor acestor organiza┼úii ├«n lume.
La un moment dat, armatelor li se va solicita s─â devin─â ├«ntreprinderi private, prestatoare de servicii, lucr├ónd pe baz─â de contract cu statul, ca ┼či cu orice alt client privat capabil s─â le pl─âteasc─â serviciile. Dar, ├«n etapa ultim─â a planului, aceste armate particulare vor servi intereselor marilor organiza┼úii multina┼úionale ┼či vor ataca statele care nu se vor plia pe regulile noii ordini economice.
Deocamdată acest rol este asumat de armata Statelor Unite, ţara cea mai bine controlată de societăţile multinaţionale.

Note:
1 ÔÇô Armate particulare
Armatele particulare exist─â deja ├«n Statele Unite. Este vorba de societ─â┼úile DynCorp, CACI ┼či MPRI, prototipuri ale viitoarelor armate particulare.
DynCorp a ac┼úionat ├«n numeroase regiuni unde Statele Unite doreau s─â intervin─â din punct de vedere militar, f─âr─â a purta responsabilitatea direct─â (├«n America de Sud, ├«n Sudan, ├«n Kuweit, ├«n Kosovo, ├«n IrakÔÇŽ).
La sf├ór┼čitul anului 2002 DynCorp a fost r─âscump─ârat de c─âtre Computer Sciences Corporation, una dintre cele mai importante societ─â┼úi americane de servicii de informatic─â. ├Än mai 2004, DynCorp ┼či MPRI au fost implicate ├«n torturarea prizonierilor irakieni. Armatele particulare (numite ÔÇťantreprenoriÔÇŁ de c─âtre Pentagon) reprezint─â 10% din efectivele americane trimise ├«n Irak.

2 ÔÇô Sateli┼úi
Microsoft a renunţat în final la proiectul său Teledesic, o reţea de 288 sateliţi de comunicaţie care trebuiau să constituie o urzeală în jurul întregii planete. Dar alte companii multinaţionale se pregătesc să creeze reţele similare de sateliţi de comunicaţie. De asemenea, sateliţi de observaţie particulari sunt gata instalaţi. Două societăţi comercializează imagini de rezoluţie mare din orice loc de pe planetă susceptibil de a-i interesa pe cumpărători.

3 ÔÇô Fi┼čiere individuale
Numeroase societ─â┼úi fondate ├«n ace┼čti ultimi ani (├«n principal ├«n Statele Unite) sunt specializate ├«n colectarea informa┼úiilor individuale, oficial cu scopuri comerciale. Dar aceste fi┼čiere private ├«ncep s─â reuneasc─â milioane de profile individuale foarte exacte ale consumatorilor repartiza┼úi ├«n zona ┼ú─ârilor occidentale. Informa┼úiile din aceste fi┼čiere sunt v├óndute oricui dore┼čte s─â le cumpere.

6. Adev─ârata realitate a banilor

Banii sunt astazi ├«n mod esential virtuali. Ei au ca singura realitate un sir de 0 si 1 ├«n computerele bancilor. Marea majoritate a comertului mondial are loc fara bani fizici si doar 10% din tranzactiile financiare zilnice corespund unor schimburi economice ├«n ÔÇťlumea realaÔÇŁ.
Pietele financiare ele însele constituie un sistem de creatie a banilor virtuali, a unui profit care nu se bazeaza pe crearea unei adevarate bogatii. Gratie jocului pietelor financiare (care permite transformarea în beneficii a oscilatiilor cursurilor bancare), investitorii avizati pot fi declarati mai bogati , printr-o simpla circulatie a electronilor în computere. Aceasta creatie de bani fara a crea o bogatie economica corespunzatoare este însasi definitia crearii artificiale a banilor. Ceea ce legea interzice falsificatorilor de bani si ceea ce ortodoxia economica liberala interzice statelor este deci posibil si legal pentru un numar restrâns de beneficiari.
Daca dorim sa ├«ntelegem ce este ├«n mod real banul si la ce serveste el, e sufiecient sa inversam vechea zicala: ÔÇť timpul ├«nseamna baniÔÇŁ.

Banii înseamnă timp.
Banii reprezinta ceea ce permite cumpararea timpului altora, timp care a fost necesar sa se creeze produse sau servicii de consum.

Banii, Timpul si Sclavii

Din punct de vedere tehnic banii reprezinta o unitate de calcul intermediara pentru schimbul timpului contra timp, fara a fi posibila compararea directa a timpului unora cu al altora. Deoarece fiecare conversie între bani si timp se face pe baza unei estimari subiective, care variaza în functie de raportul fortei economice si informationale între cumparator si vânzator.
├Än practica acest raport de forte este ├«ntotdeauna defavorabil consumatorului ÔÇô salariat.
Când un individ dintr-o categorie medie cumpara un produs el plateste timpul care a fost necesar pentru a fabrica acest produs la un pret mai ridicat decât salariul care îi este lui platit pentru o fractiune echivalenta din propriul lui timp.
De exemplu, daca o masina este produsa în 2 ore de 20 de salariati (întelegându-se aici munca comerciantilor si munca depusa pentru echipamentele de productie folosite), salariul fiecarui salariat pentru aceste doua ore ar trebui sa fie egal cu 1/20 din pretul masinii, adica 500 E daca masina a costat 10000 E. Ceea ce înseamna un salariu orar teoretic de 250 E (1600FF). Pentru cea mai mare parte a salariatilor, suntem foarte departe de aceasta socoteala.
Când un salariat occidental presteaza 10 ore din timpul lui, el primeste numai echivalentul unei ore. Pentru un salariat din Lumea a Treia, raportul scade la 1000 contra unu.
Acest sistem este versiunea moderna a sclavagismului.
Beneficiarii timpului furat salariatilor sunt întreprinderile, precum si statele atâta timp cât banii preluati prin impozite si taxe nu sunt utilizati în interesul general.

7. Punctul de non-retur ecologic va fi dep─â┼čit

Este evident că începem să ne izbim de limitele ecologice în activitatea economică.
Un sistem economic liberal, al cărui scop este căutarea profitului pe termen scurt pentru interese particulare, nu poate să ia în considerare costurile pe termen lung cum ar fi degradarea mediului.
Modelele economice actuale sunt totodat─â incapabile s─â estimeze la justa sa valoare ÔÇťproduc┼úiaÔÇŁ naturii, indispensabil─â supravie┼úuirii noastre: produc┼úia de oxigen, fixarea gazului carbonic de c─âtre p─âduri ┼či ocean, reglarea temperaturii, protec┼úia ├«mpotriva razelor solare, reciclarea chimic─â, reparti┼úia ploilor, producerea apei potabile, producerea alimentelor etc.
Dac─â modelele economice ar integra costul real al distrugerii naturii, al polu─ârii, al modific─ârilor climatice, aceasta ar schimba ├«n mod radical estimarea noastr─â ├«n leg─âtur─â cu ceea ce este ÔÇťrentabil ÔÇŁ ┼či ce nu.
Produc┼úia naturii a fost evaluat─â la 55.000 miliarde de dolari pe an de c─âtre un grup de oameni de ┼čtiin┼ú─â al Institutului pentru Economii Ecologice al Universit─â┼úii din Maryland ├«n 1997.

8. Distrugerea naturii se face intenţionat

Dispariţia naturii este inevitabilă, deoarece distrugerea naturii este dorită de noua putere economică. De ce? Din trei motive:

1- Dispari┼úia naturii ┼či cre┼čterea polu─ârii vor face individul ├«nc─â ┼či mai dependent de sistemul economic ┼či va da na┼čtere unor noi profituri (datorit─â mai ales unui consum ├«n cre┼čtere de medicamente ┼či de prest─âri medicaleÔÇŽ)

2- De altfel natura reprezint─â o referin┼ú─â ├«ntr-o alt─â ordine, cea a universului. Contemplarea frumuse┼úii ┼či a perfec┼úiunii naturii este subversiv─â pentru aceast─â nou─â putere economic─â: ea o amenin┼ú─â prin aceea c─â individul poate respinge ur├ó┼úenia medilor urbanizate ┼či pune la ├«ndoial─â ordinea social─â care ├«n concep┼úia ei trebuie s─â r─âm├ón─â singura referin┼ú─â. Urbanizarea mediului permite plasarea popula┼úiei ├«ntr-un spa┼úiu totalmente controlat, supravegheat ┼či ├«n care individul este total scufundat ├«ntr-o proiec┼úie a ordinii sociale.

3- ├Än sf├ór┼čit, contemplarea naturii incit─â la visare ┼či intensific─â via┼úa interioar─â a indivizilor, dezvolt├óndu-le propria sensibilitate ┼či deci liberul lor arbitru. Ei ├«nceteaz─â din acest moment s─â mai fie fascina┼úi de m─ârfuri, ei refuz─â programele televizate destinate s─â-i abrutizeze ┼či s─â le controleze spiritele. Elibera┼úi de lan┼úurile lor, ei ├«ncep s─â-┼či imagineze o alt─â societate posibil─â, fondat─â pe alte valori dec├ót profitul material.

Tot ceea ce poate s─â determine indivizii s─â g├óndeasc─â ┼či s─â tr─âiasc─â prin ei-├«n┼či┼či este ├«n mod poten┼úial subversiv pentru aceast─â nou─â putere economic─â. Cel mai mare pericol pentru ordinea social─â este spiritualitatea, deoarece ea ├«i bulverseaz─â individului sistemul de valori ┼či deci comportamentul, ├«n detrimentul valorilor ┼či comportamentelor precedente induse de condi┼úion─ârile sociale.
Pentru stabilitatea ÔÇťnoii ordini socialeÔÇŁ, tot ceea ce poate stimula trezirea spiritulal─â se dore┼čte a fi eliminat.

9. Alternativele ultimei ┼čanse

Pentru a nu fi total excluse din joc, contra-puterile acestei puteri economice (sindicate, asocia┼úiile de consumatori, mi┼čc─ârile ecologiste) trebuie s─â r─âspund─â plas├óndu-se pe acela┼či nivel de organizare, la nivel mondial ┼či nu na┼úional ca p├ón─â acum, unific├óndu-┼či ┼či sincroniz├óndu-┼či ac┼úiunile, la scara grupurilor de state ap─âs├ónd o greutate suficient─â ├«n fluxurile economice mondiale.
Le rămâne puţin timp pentru a acţiona, deoarece toate mijloacele de control necesare unei viitoare dictaturi mondiale sunt deja instalate.

10. 2000 de ani de istorie

În timpul acestor ultime două milenii, civilizaţia a trecut prin patru epoci succesive marcând patru forme de putere politică:

1 ÔÇô Epoca triburilor
Puterea exercitat─â prin for┼ú─â (┼či mai rar prin ├«n┼úelepciune sau cunoa┼čtere)

2 ÔÇô Epoca imperiilor ┼či a regatelor
Putere ereditar─â. Na┼čterea no┼úiunii de stat.

3 ÔÇô Epoca statelor-na┼úiune
Epoc─â deschis─â de monarhia parlamentar─â ├«n Marea Britanie ├«n 1689, de c─âtre revolu┼úia francez─â din 1789 ┼či prin fondarea Statelor Unite.
├Äntr-un stat-na┼úiune, puterea nu mai este ereditar─â ci exercitat─â de c─âtre conduc─âtorii ce se consider─â c─â reprezint─â poporul ┼či desemna┼úi prin alegeri (stat-na┼úiune democratic), sau printr-un sistem de cooptare ├«n s├ónul unui partid unic (stat-na┼úiune totalitar).

4 ÔÇô Epoca conglomeratelor economice
Er─â ini┼úiat─â ├«ncep├ónd cu 1954, pus─â ├«n practic─â ├«n cursul anilor 70 ┼či 80 ┼či opera┼úional─â total ├«ncep├ónd cu anii 90. Puterea nu mai este de tip reprezentativ sau electiv ┼či nu mai este nici localizat─â din punc de vedere geografic (contrar triburilor, regatelor, statelor-na┼úiune).
Ea este exercitat─â direct de c─âtre cei care controleaz─â sistemul financiar ┼či producerea m─ârfurilor. Instrumentele acestei puteri sunt controlul asupra tehnologiei, al energiei, al banilor ┼či al informa┼úiei.

Ca orice putere nouă, ea se erijează în a înlocui puterea precedentă, menită dispariţiei.
├Än sf├ór┼čit, aceast─â nou─â putere este global─â, planetar─â. Nu exist─â deci nici alternative, nici supape. Ea constitue un nou nivel de organizare a civiliza┼úiei, un fel de super-organism.

Rezolvarea marilor probleme ecologice, economice ┼či sociale par s─â necesite efectiv instaurarea unei strategii sau a unei forme de putere globale. De asemenea, unificarea lumii prin economie ┼či declinul statelor-na┼úiune au fost justificate par┼úial de o cauz─â nobil─â: a face imposibil un nou r─âzboi mondial care, ├«n era atomic─â, ar ├«nsemna sf├ór┼čitul civiliza┼úiei.
Dar chestiunea este de a ┼čti ├«n serviciul c─âror obiective ┼či a c─âror interese se pune aceast─â nou─â putere, prin cine trebuie ea s─â fie exercitat─â ┼či prin ce contra-puteri trebuie s─â fie echilibrat─â ┼či controlat─â.

Mondializarea (sau globalizarea) nu este negativ─â prin ea ├«ns─â┼či. ├Än mod poten┼úial ea poate s─â permit─â stabilirea unei p─âci mondiale durabile ┼či a unei mai bune gestiuni a resurselor.
Dar dac─â ea continu─â s─â fie organizat─â ├«n beneficiul unei elite ┼či dac─â ├«┼či p─âstreaz─â orientarea non-liberal─â actual─â, ea nu va ├«nt├órzia s─â genereze un nou tip de totalitarism, transformarea complet─â a fiin┼úelor umane ├«n m─ârfuri, distrugerea total─â a naturii, forme inedite de robie.

sursa: LA FIN PROGRAMMEE DE LA DEMOCRATIE

CU TOATE CA DOARE ACUM MAI MULT CA ORICAND, SA FIM TOTUSI MANDRI CA SUNTEM ROMANI

http://www.sinaxa.net/romanilor/2012/06/sfarsi…

CARE- I CALEA DREAPTA?


Atentie pentru toti aceia care gandesc si traiesc romaneste.

Ce nu s-a putut in 1945, se poate acum!

La ├«nceputul lunii decembrie 1989, pre┼čedintele Rom├óniei socialiste, Nicolae Ceau┼čescu, a primit, din partea lui Iulian Vlad, un raport despre discu┼úiile din Malta dintre celor dou─â mari super-puteri de la acea vreme, Statele Unite ┼či URSS. Raportul vorbe┼čte despre ÔÇťun nou echilibru pe continentul europeanÔÇŁ, respectiv ÔÇťredefinirea sferelor de influen┼ú─âÔÇŁ. Documentul a fost f─âcut public ┼či nu insist─âm asupra lui. Ceea ce nu se ┼čtie este faptul c─â, al─âturi de informa┼úiile mai sus amintite, spionii rom├óni care s-au ocupat de opera┼úiunea ÔÇťMaltaÔÇŁ au mai adus ┼či o hart─â.

Coincidente, ei ?
Acest document a produs, pe plan intern, ├«n timp, demisia unui ┼čef de Mare Stat Major al Armatei Rom├óne ┼či o catastrof─â aeronautic─â: cea de la Balote┼čti, din 1995. Pe plan extern, tot ceea ce con┼úinea la acel moment harta s-a produs sau este pe cale s─â se produc─â. V─â prezentam o reproducere a documentului, care se afl─â la Biblioteca din Bucure┼čti a Mi┼čc─ârii Legionare.
Pe 31 octombrie 2000, generalul de corp de armat─â Mircea Chelaru, la vremea respectiv─â ┼čef al Marelui Stat Major al Armatei, a anun┼úat o Conferin┼ú─â de Pres─â ad-hoc, seara t├«rziu. El a declarat, spre uluirea asisten┼úei, c─â structuri de tip mafiot ├«ncearc─â s─â destabilizeze Rom├ónia ┼či s─â enclavizeze sudul Olteniei. Adic─â s─â constituie o veritabil─â ÔÇťRepublic─â a OltenieiÔÇŁ. Generalul nu a dat alte amanunte. La c├«teva ore, ├«n replic─â, a venit r─âspunsul Ministerului de Interne, prin generalul Mircea Mure┼čan, care a spus c─â ÔÇťse poate vorbi de elemente de crim─â organizat─â, generate de nivelul sc─âzut de trai, de s─âr─âcie. Este vorba despre recuperatori, trafican┼úi de droguri ┼či de cei implica┼úi ├«n fenomenul prostitu┼úiei. Dac─â nu ┼úinem sub control fenomenul, ├«n timp, e posibil s─â devin─â un pericolÔÇŁ. ( Gen. Chelaru incerca sa demaste clica care a pus stapanire prin proxy peste Romania,cu ajutorul bandelor infractionale civile gen ÔÇťzonaÔÇŁ┬ási ÔÇťgardaÔÇŁ ÔÇô┬áveti afla lucruri putin cunoscute in ambele articole┬á)

A doua zi, pe 1 noiembrie 2000, Mircea Chelaru ┼či-a dat demisia din func┼úia de ┼čef al Marelui Stat Major al Armatei. Despre ce era vorba? ├Än 1992, William B. Wood, geograf-┼čef al Departamentului de Stat american (fost ambasador al SUA ├«n Afganistan), d─âdea publicit─â┼úii o hart─â cu noile grani┼úe ale statelor Europei, care ar fi trebuit modificate ├«n virtutea intereselor strategice de dup─â c─âderea blocului comunist. Adic─â ├«n┼úelegerea de la Malta . Pe scurt, se preconiza c─â: Sco┼úia devine independent─â; o parte a Irlandei de Nord se une┼čte cu Republica Irlanda; Bretania se desprinde de Fran┼úa; ┼óara Bascilor ┼či Catalunia se desprind de Spania; Italia se divide ├«n zona de nord ┼či zona de sud; Belgia se divide ├«n Flandra ┼či Wallonia; Cehoslovacia se rupe ├«n dou─â; Kaliningrad va fi o zon─â autonom─â ├«n cadrul Rusiei; Kosovo se alipe┼čte Albaniei; Transilvania devine parte a Ungariei; actualele jude┼úe Dolj, Cara┼č-Severin ┼či Timi┼č se desprind de Rom├ónia ┼či devin o ┼úar─â a ┼úiganilor; partea vestic─â a Basarabiei revine Rom├óniei; partea estic─â a Basarabiei, inclusiv Transnistria, devin zona autonom─â ÔÇťDniesterÔÇŁ ├«n cadrul Ucrainei.

Publica┼úia francez─â ÔÇťLÔÇÖevenement de JeudiÔÇŁ arat─â harta mai sus men┼úionat─â, ├«n octombrie 1992. Peste Rom├ónia de sud-vest scrie ÔÇť┼óiganiÔÇŁ. Un asemenea document primise Ceau┼čescu ┼či despre el vorbea ┼či generalul Chelaru.

Ce spune harta ┼či ce s-a ├«nt├«mplat
Iat─â paralele dintre datele h─âr┼úii mai sus amintite ┼či evenimentele de pe b─âtr├«nul continent, din 1990 p├«n─â ast─âzi:
– ├Än 1993 Cehoslovacia a disp─ârut de pe harta lumii ┼či au ap─ârut Cehia ┼či Slovacia. Pa┼čnic.
– Divizarea Iugoslaviei, a┼ča cum vorbea documentul, a fost efectul unui ┼čir de conflicte armate ├«ncep├«nd cu 1990, c├«nd Germania recunoa┼čte prima independen┼úa Sloveniei ┼či Croa┼úiei. ├Än 1991 ├«ncepe r─âzboiul dintre s├«rbi ┼či croa┼úi, iar ├«n 1992 cel dintre s├«rbi ┼či bosniaci.
– ├Än 1996 mafia albanez─â preia controlul traficului de droguri din Balcani.
– ├Än 1999 au loc bombardamentele NATO din Serbia.
-├Än februarie 2008 Kosovo ├«┼či declara independen┼úa fa┼ú─â de Serbia, cu recunoa┼čterea UE ┼či SUA. Este foarte posibil s─â se uneasc─â cu Albania ├«n urm─âtoarea perioad─â.
– ├Än noiembrie 2007, premierul regional sco┼úian Alex Salmond, ┼čeful Partidului Na┼úional Sco┼úian (SNP), a vorbit pentru prima oar─â despre un calendar de separare de Marea Britanie ┼či a prezis c─â Sco┼úia va fi independent─â peste 10 ani, respectiv ├«n 2017. Salmond a promis organizarea unui referendum asupra independen┼úei Sco┼úiei ├«nainte de alegerile regionale din 2011.
– ├Än noiembrie 2007, flamanzii din Belgia au aprins sc├«nteia scind─ârii ÔÇô deputa┼úii flamanzi au votat o lege care vizeaz─â reducerea drepturilor de vot ale francofonilor. Acest lucru s-a ├«nt├«mplat pentru prima oar─â de la independen┼úa Belgiei, ├«n 1830.
– ├Än vara anului 2009, guvernul Berlusconi a fost zguduit de un scandal care a readus ├«n actualitate ideea secesiunii dintre sudul ┼či nordul Italiei.
– ÔÇťEliberareaÔÇŁ bretonilor, considera┼úi urma┼či ai cel┼úilor veni┼úi din insulele britanice, de sub ÔÇťopresiunea francez─âÔÇŁ, este sus┼úinut─â de Armata Revolu┼úionar─â Breton─â, care ┼či-a ├«nceput activitatea ├«nc─â de la ├«nceputul anilor 1970. N─âscut─â ca o copie fidel─â a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), organiza┼úia breton─â apar┼úine aripii extremiste a mi┼čc─ârii na┼úionaliste Emgann, mi┼čcare al c─ârei obiectiv este independen┼úa Bretaniei fa┼ú─â de Fran┼úa.
– ├Än anul 2009, locuitorii din mai multe zone ale Cataloniei au participat la un referendum ÔÇťsimbolicÔÇŁ privind independen┼úa acestei regiuni fa┼ú─â de Guvernul de la Madrid.
– ÔÇťSitua┼úia din Craiova a sc─âpat de sub control ┼či cred c─â nu mai poate fi st─âp├«nit─â. Nu mai ai curaj s─â ie┼či seara pe strad─âÔÇŁ. Afirma┼úia apar┼úinea pre┼čedintelui Consiliului Jude┼úean Dolj, Ion Preoteasa, ┼či era legat─â de escaladarea luptelor de strad─â ├«ntre clanurile mafiote din B─ânie ├«n ultimele luni ale anului 2007. Au urmat anii 2008 ┼či 2009, c├«nd r─âzboaiele dintre clanurile de ┼úigani din Craiova s-au derulat chiar ├«n centrul ora┼čului, l├«ng─â Tribunalul Jude┼úean, ├«n plin─â zi.

Chelaru:┬áÔÇŁ Oltenia urma s─â se desprind─â de Rom├ónia ├«n decembrie 2000ÔÇ│
Generalul Mircea Chelaru: ÔÇťLa vremea respectiv─â (octombrie 2000) aveam informa┼úii precise despre enclavizarea sudului Olteniei, ┼či nu numai, de comunit─â┼úi compacte de tigani, cu implicarea unor structuri de tip mafiot. Pe vreme de pace, rolul armatei e acela de a produce starea de descurajare a unor poten┼úiali agresori. Tocmai ├«n acest sens am convocat acea Conferin┼ú─â de Pres─â, pentru a descuraja, pentru a atrage aten┼úia acelor structuri c─â se ┼čtie despre ele ┼či c─â exist─â modalit─â┼úi de anihilare a lor. Demisia mea a fost legat─â de acea declara┼úie. Regret c─â am avut dreptate. Fenomenul enclaviz─ârii e real. Oltenia urma s─â se desprind─â oficial de Rom├ónia ├«n decembrie 2000, iar Strehaia urma s─â devin─â capitala enclavei. Din c├«te ┼čtiu, nu s-a renun┼úat ├«nc─â la acest plan. ├Än Rom├ónia s-au f─âcut ┼či se fac gre┼čeli politice ce intr─â ├«n categoria erorilor istorice, care, tare m─â tem, nu se vor putea sp─âla dec├«t cu s├«ngeÔÇŁ.

Generalul Mircea Chelaru, n─âscut ├«n 1949, este doctor ├«n ┼čtiin┼úe militare ┼či a absolvit ÔÇô pe l├«ng─â ┼×coala Superioar─â de Ofi┼úeri ┼či Academia Militar─â din Rom├ónia ÔÇô Colegiul de Studii Strategice ┼či Economice de Ap─ârare din cadrul Centrului European pentru Studii de Securitate ÔÇťGeorge C. MarshallÔÇŁ din Germania, precum ┼či cursuri interna┼úionale de drept militar. ├Än anul 1990 a fost director al Diviziunii III de contraspionaj la Serviciul Rom├ón de Informa┼úii. A fost ┼čeful Marelui Stat Major al Amatei ├«n anul 2000. Din anul 2008 este general cu 4 stele, ├«n rezerv─â.
De ce a disp─ârut Dosarul Balote┼čti?
Din informa┼úiile pe care le de┼úinem, spionul rom├ón care i-a adus lui Iulian Vlad ┼či, prin acesta, lui Ceu┼čescu, acele date de la Malta, ├«n 1989, a decedat ├«n catastrofa aeronautic─â de la Balote┼čti. Cit─âm declara┼úia unei persoane care cunoa┼čte detalii din interiorul sistemului: ÔÇťOmul care a adus informa┼úiile de la Malta ├«n 1989 se afla ├«n Airbusul care s-a pr─âbu┼čit la Balote┼čti ├«n 1995. Nu a fost un accident aviatic, a fost un act terorist, o execu┼úie, era vizat─â chiar persoana care era implicat─â ├«n ac┼úiunea rom├óneasc─â de spionaj de la MaltaÔÇŁ. O aeronav─â cu destina┼úia Bruxelles s-a pr─âbu┼čit, la 31 martie 1995, ├«n jurul orelor 9, ├«n apropierea Aeroportului Interna┼úional Bucure┼čti ÔÇô Otopeni, dup─â aproximativ dou─â minute de la decolare. ├Än accident ┼či-au pierdut via┼úa to┼úi membrii echipajului, cei 49 de pasageri, majoritatea belgieni, inclusiv consulul Ambasadei Belgiei la Bucure┼čti, dar ┼či func┼úionari ai Comisiei Europene. Aeronava, fabricat─â ├«n 1987, apar┼úinea Companiei TAROM ┼či efectua zboruri regulate pe ruta Bucure┼čti ÔÇô Bruxelles.

Desigur, este greu de crezut c─â ├«n Rom├ónia am putea asista la o asemenea desf─â┼čurare complex─â de for┼úe, ca ├«n filmele de spionaj, darÔÇŽ Ce scria presa ├«n 20 mai 2008: ÔÇťDosarul celei mai mari catastrofe aviatice din Rom├ónia, accidentul de la Balote┼čti, este de neg─âsit. Consiliul Superior al Magistraturii ├«ncearc─â s─â afle cum au disp─ârut documentele, ├«nainte ca procurorii s─â se pronun┼úe asupra cauzelor care au dus la catastrofa aviatic─âÔÇŁ. Timp de mai multe luni au fost luate la puricat arhivele Parchetelor Tribunalului ┼či Cur┼úii de Apel Bucure┼čti, dar ┼či cele ale Parchetului Cur┼úii Supreme. Verific─ârile au dus la concluzia c─â dosarul accidentului aviatic nu a fost solu┼úionat de nici unul din aceste parchete. C├«t despre dosarul ├«n sine, acesta s-a evaporat din arhivele celor trei unit─â┼úi de Parchet, care au preluat, pe r├«nd, fr├«iele investiga┼úiei. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca procurorii s─â reconstituie documentele care lipsesc. Nu s-a specificat cum s─â le reconstituieÔÇŽ
Rom├ónia a sc─âpat, deocamdat─â, de liniile noii ordini europene trasate pe aceast─â hart─â blestemat─â. Reamintim, ├«ns─â, o idee aristotelic─â, conform c─âreia o comunitate ├«n care dispare Justi┼úia este pe cale de disolu┼úie, ├«n contextul ├«n care Rom├ónia este ├«n acest moment cel mai corupt stat din Uniunea European─â, iar nivelul de trai este ├«n pr─âbu┼čire.
De ce ne ur─âsc fiii celor care au bol┼čevizat Rom├ónia?
Imediat dup─â evenimentele din decembrie 1989, ├«n peisajul mediatic au ap─ârut voci care au ├«nceput s─â ne r─âst─âlm─âceasc─â istoria, minimaliz├«nd ┼či denatur├«nd faptele de glorie ale ├«nainta┼čilor, s─â ne def─âimeze personalit─â┼úile devenite simboluri ┼či valori ale spiritualit─â┼úii rom├óne┼čti ┼či, ├«n general, s─â-i prezinte pe rom├óni ca un popor necivilizat, f─âr─â cultur─â, f─âr─â demnitate. La ├«nceput, mai timide, aceste atacuri au crescut, treptat, ├«n agresivitate, ajung├«ndu-se ca, ast─âzi, ele s─â devin─â un fapt obi┼čnuit, de care nu se mai simt deranja┼úi nici m─âcar cei direct viza┼úi, adic─â rom├ónii. Constr├«n┼či s─â se ├«ngrijeasc─â de propria existen┼ú─â, sub presiunea unui individualism impus aproape cu brutalitate de activi┼čtii neoliberalismului postdecembrist, mul┼úi dintre ei nu ┼či-au mai dat seama c─â ├«n Rom├ónia se instaura, cu ficare ac┼úiune politic─â sau a┼ča-zis─â reform─â administrativ─â, economic─â, cultural─â etc., un regim de ocupa┼úie.
N-au sesizat, de┼či s-au str─âduit unii s─â le deschid─â ochii, c─â atacurile din ce ├«n ce mai virulente asupra valorilor noastre culturale au fost g├«ndite tocmai s─â ├«nlesneasc─â realizarea acestui obiectiv. ├Än acest scop, trebuiau demola┼úi st├«lpii de rezisten┼ú─â ai unit─â┼úii ┼či coeziunii poporului, ai credin┼úei sale str─âmo┼če┼čti, ai dorin┼úei sale de a tr─âi ├«ntr-o ┼úar─â liber─â ┼či independent─â, ├«n care s─â se simt─â st─âp├«n pe munca ┼či bog─â┼úiile sale, valori pentru care ┼či-au dat via┼úa genera┼úii ├«ntregi de ├«nainta┼či.
Mul┼úi au fost du┼či ├«n eroare de aceste atacuri perfide, ajung├«nd chiar s─â cread─â c─â trecutul istoric al poporului rom├ón, ├«n spiritul c─âruia au fost educate at├«tea ┼či at├«tea genera┼úii de rom├óni, ar fi fost glorificat, artificial, de propaganda comunist─â. Campania furibund─â de condamnare a fostului regim, ce a reprezentat, practic, suportul ideologic al ac┼úiunilor de demolare a structurilor institu┼úionale ale statului, s-a dovedit a fi extrem de benefic─â ┼či pentru propaganda denigratoare ├«ndreptat─â ├«mpotriva valorilor definitorii ale neamului rom├ónesc.
A trebuit, ├«ns─â, s─â treac─â 20 de ani, s─â vedem ┼úara pr─âbu┼čit─â, cu economia devastat─â,┬ácu bog─â┼úiile ei ├«n m├«na a tot felul de aventurieri str─âini, cu valorile noastre spirituale def─âimate, cu ├«nv─â┼ú─âm├«ntul, cultura, s─ân─âtatea ┼či chiar vitalitatea poporului grav afectate, ca s─â ne d─âm seama c─â┬átot ceea ce a ├«nceput ├«n acel decembrie nefericit pentru poporul rom├ón n-a fost nimic altceva dec├«t o agresiune de mari propor┼úii, care continu─â ┼či ├«n prezent┬á┼či care nu are alt scop dec├«t s─â ne piard─â ca neam, pentru ca aceste teritorii ┼či cine or mai r─âm├«ne pe ele┬ás─â ajung─â pentru totdeauna sub st─âp├«nire str─âin─â.
Dac─â mai s├«nt unii care se ├«ndoiesc de aceast─â perspectiv─â ┼či nu ├«n┼úeleg c─â tot dezastrul ce s-a produs ├«n ultimii 20 de ani este rezultatul unor ac┼úiuni premeditate, le supun aten┼úiei, ca un argument suplimentar, o scurt─â analiz─â asupra unora dintre cei mai aprigi detractori ┼či def─âim─âtori ai neamului rom├ónesc.
├Än primul r├«nd, cred c─â nu-i o simpl─â coinciden┼ú─â c─â, ├«n marea lor majoritate, ace┼čtia s├«nt fiii celor care, tot ├«ntr-un moment greu pentru ┼úar─â, respectiv spre sf├«r┼čitul celui de-al II-lea r─âzboi mondial, au impus, de asemenea, Rom├óniei un regim de st─âp├«nire str─âin─â, f─âc├«ndu-se cunoscu┼úi prin zelul lor nem─âsurat fa┼ú─â de ocupantul sovietic. Activi┼čti ai bol┼čeviz─ârii ┼ú─ârii ┼či du┼čmani ai poporului rom├ón, ace┼čtia ne-au r─âmas ├«n amintire prin cunoscutele fapte criminale din anii ÔÇÖ50, ce au urm─ârit anihilarea fizic─â a intelectualit─â┼úii, considerat─â, pe bun─â dreptate, st├«lpul rezisten┼úei na┼úionale. A se constata c─â analizele ┼či rechizitoriile asupra acestor grave evenimente i-au ocolit, cu premeditare, pe adev─âra┼úii vinova┼úi. Au fost supu┼či, ├«ns─â, oprobriului public tot rom├ónii, care, din ignoran┼ú─â, au devenit victime ale manipul─ârii ┼či au fost folosi┼úi ├«n asemenea ac┼úiuni barbare.
Adev─âra┼úii criminali de atunci ┼či-au dus traiul tihnit p├«n─â la ad├«nci b─âtr├«ne┼úe ┼či ┼či-au l─âsat urma┼či de n─âdejde, care le continu─â ÔÇťoperaÔÇŁ ┼či ├«n vremurile noastre. Iat─â, doar, patru dintre aceste nume: Leonte Tism─âneanu, n─âscut Leonid Tismine┼úki, Walter Roman, n─âscut Neul├Ąnder, Dionis Patapievici, n─âscut Denys Patapiewicz, ┼či Mihai Oi┼čteanu, n─âscut Mihail Oigenstein. Ce au ei ├«n comun? ├Än primul r├«nd, faptul c─â to┼úi s├«nt evrei, proveni┼úi din teritoriile unde sovieticii ┼či-au preg─âtit ac┼úiunile ├«mpotriva Rom├óniei, to┼úi, dup─â 1964, ┼či-au rom├ónizat numele pentru a-┼či ascunde originea, dar, mai ales, crimele s─âv├«r┼čite ├«n perioada de bol┼čevizare a Rom├óniei, to┼úi au ajuns, cu sprijinul Moscovei ┼či al NKVD-ului, pe trepte ├«nalte ale ierarhiei de partid, to┼úi ┼či-au l─âsat cel pu┼úin c├«te un urma┼č c─ârora le-a transmis atitudinea lor ostil─â fa┼ú─â de rom├óni ┼či misiunea de a continua s─â-i du┼čm─âneasc─â.

Anul 1964 a marcat ├«nceputul unei perioade de dezghe┼ú ├«n politica statului comunist. Rom├ónii din nomenclatura de partid ┼či-au ├«nt─ârit pozi┼úiile ┼či au ├«nceput s─â imprime propagandei ┼či ideologiei de partid un caracter na┼úional din ce ├«n ce mai pronun┼úat. S-au recunoscut ┼či au fost condamnate chiar ┼či o parte din gre┼čelile ┼či crimele trecutului. Rom├ónia se distan┼úa tot mai mult de Moscova ┼či stabilea rela┼úii cu lumea occidental─â. Concomitent, aparatul de partid ┼či institu┼úiile statului au fost cur─â┼úate de elemente alogene, bar├«ndu-se, totodat─â, prin subtile p├«rghii administrative, accesul etnicilor minoritari ├«n func┼úii importante. ├Än aceste condi┼úii, indivizi ca aceia nominaliza┼úi mai sus ┼či-au pierdut pozi┼úiile dominante ├«n partid ┼či, o dat─â cu ele, privilegiile importante de care beneficiau. Desigur, n-au fost arunca┼úi ├«n strad─â din locuin┼úele luxoase pe care le ocupau, a┼ča cum au f─âcut odraslele lor cu rom├ónii dup─â 1990, dar nici nu li s-a mai permis desfr├«ul ┼či opulen┼úa cu care se obi┼čnuiser─â ┼či, mai ales, favoarea pe care le-o d─âdea puterea.

Cei care le-au f─âcut aceast─â ÔÇťnepl─âcereÔÇŁ erau tocmai rom├ónii, pe care ei ├«i urau genetic ┼či lucru acesta n-aveau cum s─â-l uite. Unii au mai apucat momentul r─âzbun─ârii din decembrie 1989, a┼ča cum a fost Silviu Brucan, alt evreu cu nume schimbat, al┼úii au l─âsat pe seama urma┼čilor du┼čm─ânia ├«mpotriva rom├ónilor ┼či, din c├«te se constat─â, ace┼čtia se dovedesc extrem de zelo┼či ├«n a-┼či executa aceste obliga┼úii testamentare. ├Äi recunoa┼čtem, prin ostilitatea ce o manifest─â fa┼ú─â de rom├óni, prin ├«nver┼čunarea cu care ├«ncearc─â s─â ne ├«nstr─âineze de valorile na┼úionale ┼či, ├«n general, prin r─âul imens f─âcut ┼ú─ârii ├«n ace┼čti 20 de ani, pe indivizi ca┬áVladimir Tism─âneanu, Petre Roman, Horia Roman Patapievici sau Andrei Oi┼čteanu. S├«nt binecunoscute blasfemiile lor ├«mpotriva personalit─â┼úilor istorice, culturale, teologice etc. care ne-au marcat istoria ┼či ne-au ridicat spiritualitatea na┼úional─â ce ne d─â identitate, legitimitate ┼či ne plaseaz─â ├«n r├«ndul na┼úiunilor civilizate etc.

┼×i ei, ca ┼či bol┼čevicii din care, biologic, se trag, tot de pe func┼úii de autoritate ├«i du┼čm─ânesc pe rom├óni. Puterea ce le-o confer─â aceste func┼úii le permit s─â ac┼úioneze cu mai mult─â eficien┼ú─â ┼či, totodat─â, s─â beneficieze de privilegii ┼či s─â duc─â un trai opulent pe seama poporului pe care-l batjocoresc prin cele mai infame expresii. Dac─â p─ârin┼úii lor i-au du┼čm─ânit pe rom├óni ├«n numele comunismului, iat─â c─â ei o fac de pe pozi┼úie de anticomuni┼čti. Numai vectorul s-a schimbat, scopul a r─âmas ├«ns─â acela┼či, adic─â s─â-i men┼úin─â pe rom├óni ├«ntr-o stare de ├«napoiere cultural─â pentru a-i putea domina.

Pentru rom├óni se pun, ├«ns─â, ni┼čte ├«ntreb─âri: de ce tocmai Patapievici, cel care s-a afirmat deschis ca denigrator al neamului rom├ónesc, a fost numit ┼či reinvestit ├«n func┼úia de pre┼čedinte al Institutului Cultural Rom├ón, organism care ar trebui s─â ne promoveze cultura ┼či valorile ├«n lume ┼či de care el, de fapt, se folose┼čte pentru a ne batjocori ┼či a ne expune ├«n ipostaze umilitoare? De ce o alt─â odrasl─â de bol┼čevic, ├«n spe┼ú─â Tism─âneanu, a ajuns ÔÇťinchizitorulÔÇŁ comunismului, folosindu-se de aceast─â ocazie, autoritate ┼či, bine├«n┼úeles, fonduri substan┼úiale, pentru a-i ataca, de fapt, tot pe rom├óni? De ce ┼či celelalte odrasle de bol┼čevici se situeaz─â bine ├«n zona privilegia┼úilor postdecembri┼čti, nimeni nu-i deranjeaz─â cu nimic, ocup─â func┼úii importante, duc un trai opulent pe seama rom├ónilor pe care continu─â s─â-i umileasc─â cu abjec┼úiile lor anticomuniste? Sunt ├«ntreb─âri la care ar trebui s─â r─âspund─â cel care le-a ├«ncredin┼úat aceste func┼úii ┼či continu─â s─â-i ├«ncurajeze ├«n ac┼úiunile lor, de┼či acestea oripileaz─â tot mai mult─â lume. S├«nt, desigur, ├«ntreb─âri retorice pentru c─â ┼či individul numit B─âsescu Traian, prin tot ceea ce face, se pozi┼úioneaz─â ├«mpotriva intereselor poporului rom├ón. ├Än aceste condi┼úii ar trebui s─â-i ├«ntreb─âm pe cei care l-au votat pe acest individ dac─â nu cumva presta┼úia lui ├«ncepe s─â-i dezam─âgeasc─â, dac─â nu cumva ├«ncearc─â un sentiment de culpabilitate fa┼ú─â de r─âul ce s-a ab─âtut asupra ┼ú─ârii.
(primit prin e’mail)