Monthly Archives: March 2013

Sa ne plimbam si prin Tirol – Germania


Tirol este un stat federal situat ├«n vestul Austriei. Referin╚Ťele istorice despre Tirol (├«nainte de Primul R─âzboi Mondial) cuprind Tirolul de Nord, Tirolul de Sud, Tirolul de Est ╚Öi regiunea Trento. Actualul land Tirol cuprinde doar partea nord ╚Öi est. Tirolul de Sud ╚Öi Trento, cedate Italiei ├«n anul 1919 ├«n urma tratatului de la Saint-Germain, sunt grupate ├«n regiunea Trentino-Tirolul de Sud.
Regiunea muntoas─â se afl─â ├«n vecin─âtatea landurilor Vorarlberg la vest ╚Öi Salzburg, Carintia la est. Este ├«mp─âr╚Ťit ├«n dou─â p─âr╚Ťi de o f├ó╚Öie cu o l─â╚Ťime de 10-20 km a landului Salzburg. Grani╚Ťele nordice ╚Öi sudice ap─âr╚Ťi vestice constituie grani╚Ťele Austriei cu Bavaria, Germania (nord) ╚Öi Bolzano-Bozen, Italia (sud).
Capitala sa este Innsbruck. Orașul este renumit pentru universitatea sa, în special pentru tehnicile moderne de medicină. Tirol este popular pentru resorturile sale de schi, ca și Kitzbühel și Sf. Anton. Alte orașe mari sunt Kufstein, Schwaz, Reutte și Landeck.
Euroregiunea Tirol – Tirolul de Sud – Trento, ├«nfiin╚Ťat─â la data de 18 mai 1998, curpinde toate teritoriile Tirolului istoric.

viewer (11)viewer (12)viewer (13)viewer (14)viewer (15)viewer (16)viewer (17)viewer (18)viewer (19)viewer (20)viewer (21)viewer (23)viewer (24)viewer (25)viewer (26)viewer (27)viewer (28)viewer (29)viewer (30)viewer (31)viewer (33)viewer (34)viewer (36)viewer (81)viewer (82)viewer (84)viewer (88)viewer (89)viewer (90)viewer (94)viewer (95)viewer (96)viewer (97)viewer (98)viewer (99)viewer (100)Anda

Haideti un pic prin Elvetia

Montreux este un municipiu ├«n districtul Riviera-Pays-d’Enhaut ├«n cantonul de Vaud , ├«n Elve╚Ťia .Plimba╚Ťi-v─â de-a lungul Promenade Riviera ╚Öi v─â provoca╚Ťi s─â recunoasc─â fiecare copac ╚Öi floare. Gr─âdinari ora╚Ö crea fiecare scuptures vegetale pe o tem─â special─â.
În zilele săptămânii Quai sunt locul perfect pentru a patină cu rotile. Din Clarens la Villeneuve.
Drume╚Ťii
Du-te la Vevey si ia trenul spre Mont Pelerin sau alt─â trenul la Les Pleiades. De la Les Pleiades, se bucur─â de vederi uimitoare, inclusiv majestuous Mont-Blanc. Du-te la Chexbres ╚Öi merge la Cully pentru a descoperi un “pic” peisaj de Lavaux vii.
Croaziere de neuitat
Ia-o croazier─â pe unic Belle Epoque vapoare cu zbaturi ╚Öi de a descoperi Lavaux de la lac. Www.cgn.ch. calendar Compagnie G├ęn├ęrale de navigare.
Fi un gurmand
Bucura╚Ťi-v─â de cel pu╚Ťin unul dintre restaurantele gastronomice.
Ia-o c─âl─âtorie la “alpage”
Up de mare, dar nu at├ót de departe, petrece o noapte la un adev─ârat “alpage”, au o cina cu “armailli”, dormi pe paie, iar daca esti treaz destul de devreme, laptele de la vacile, ceas branzeturilor pe lemn de foc ╚Öi dac─â e╚Öti norocos transforma “NiCd ├á Beurre”. Nimic nu poate bate o lingur─â de sm├ónt├ón─â (real!), Servit cu o lingura de lemn (una real─â!) Sculptat de c─âtre un artizan local, (unul real!). Nu rata╚Ťi br├ónz─â L’Etivaz, desigur. Informatii: Olivier et Huguette Yersin Tel. +41 (0) 79 230 30 77
Vizita╚Ťi Montreux Vieille Ville ”
Face╚Ťi un tur de mers pe jos cu ghid ╚Öi de a descoperi “vechi” Montreux. Dac─â a╚Ťi vira╚Ťi la st├ónga ├«n care p─âr─âsi╚Ťi D├ębarcad├Ęre (├«n cazul ├«n care ob╚Ťine de b─ârci), ve╚Ťi vedea un mic cafenea ├«n aer liber, care serve╚Öte b─âuturi ╚Öi creme M├Âvenpick ghea╚Ť─â. Daca iti cumperi ceva acolo pute╚Ťi sta sub vi╚Ťa de vie r─âsp├óndire care ad─âposte╚Öte cafeneaua de la soare ╚Öi privi╚Ťi lumea care trece. At├óta timp c├ót nu e prea ocupat poti sa stai acolo, at├óta timp c├ót v─â place – b─âuturi ╚Öi ├«nghe╚Ťat─â sunt pe cale 3.50CHF fiecare.
Premiul de aur de la Montreux , Grand Rue 92 , ÔśÄ +41 21 966 55 53 . Vizita╚Ťi un festival premiu care are loc anual ├«n luna aprilie, ├«n Montreux ╚Öi este primul interna╚Ťionale de publicitate ╚Öi de concuren╚Ť─â multimedia din Europa, ├«ncep├ónd cu sezonul global pentru acordarea excelenta creativa. Montreux a fost acas─â la o serie de reclame ╚Öi arti╚Öti, cum ar fi Charlie Chaplin, Ernest Hemingway, Vladimir Nabokov, ╚Öi Freddie Mercury,
viewer (3)viewer (2)viewer (4)viewer (5)viewer (6)viewer (7)viewer (8)viewer (11)viewer (12)viewer (13)viewer (14)viewer (15)viewer (16)viewer (17)viewer (18)viewer (19)viewer (20)viewer (21)viewer (23)viewer (24)viewer (25)viewer (26)viewer (27)viewer (28)viewer (29)viewer (30)viewer (31)viewer (33)viewer (34)viewer (36)viewer (37)viewer (38)viewer (39)viewer (40)viewer (41)viewer (42)viewer (43)viewer (44)viewer (45)viewer (46)viewer (47)viewer (48)viewer (49)viewer (50)viewer (51)viewer (54)viewer (53)viewer (55)viewer (56)viewer (57)viewer (58)viewer (60)viewer (61)

De Rusia ce spuneti ÔŁô
Rusia (rus─â đáđżĐüĐüđŞ╠üĐĆ / Rossia), oficial Federa╚Ťia Rus─â (đáđżĐüĐüđŞ╠üđ╣Đüđ║đ░ĐĆ đĄđÁđ┤đÁĐÇđ░╠üĐćđŞĐĆ / Rosiiskaia Federa╚Ťia), este o ╚Ťar─â care se ├«ntinde pe un teritoriu vast ├«n Europa ╚Öi Asia. Cu o suprafa╚Ť─â de 17.075.200 km┬▓, Rusia este cea mai ├«ntins─â ╚Ťar─â din lume, aproape de dou─â ori mai mare dec├ót teritoriul celei de-a doua ╚Ť─âri ca ├«ntindere, Canada. ├Än ciuda ├«ntinderii sale, Rusia este doar a opta ╚Ťar─â din punct de vedere al num─ârului de locuitori. Rusia are frontiere terestre cu urm─âtorii vecini (├«n sensul trigonometric, de la nord-vest la sud-est): Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, China, Mongolia ╚Öi Coreea de Nord. De asemenea, se afl─â foarte aproape de Statele Unite ale Americii, Canada, Armenia, Iran, Turcia ╚Öi Japonia. SUA se afl─â la o dep─ârtare de numai 3 km ├«n Insulele Diomede, (una sub controlul Rusiei, cealalt─â sub controlul SUA), iar Japonia (Hokkaido) se afl─â la o dep─ârtare de 20 km de Insulele Kurile. (Vezi ╚Öi: Disputa Insulelor Kurile).
├Än timpul Uniunii Sovietice, Rusia era republica dominant─â a uniunii. ├Än zilele noastre, Rusia este o ╚Ťar─â independent─â ╚Öi un membru cu o mare influen╚Ť─â ├«n Comunitatea Statelor Independente. P├ón─â ├«n 1991, ╚Ťara s-a numit, ├«n mod oficial, Republica Socialist─â Federativ─â Sovietic─â Rus─â, iar dup─â pr─âbu╚Öirea URSS este considerat─â succesoarea de drept ├«n problemele interna╚Ťionale a defunctei URSS.
Cea mai mare parte a teritoriului, popula╚Ťiei ╚Öi produc╚Ťiei industriale ale Uniunii Sovietice – una dintre cele dou─â superputeri ale lumii, a r─âmas ├«n Rusia. Dup─â pr─âbu╚Öirea URSS, rolul a Rusiei pe scena lumii a fost diminuat mult ├«n compara╚Ťie cu cel al URSS. ├Än octombrie 2005, statisticile oficiale ar─âtau c─â popula╚Ťia a sc─âzut cu mai mult de o jum─âtate de milion de cet─â╚Ťeni, ajung├ónd la un num─âr de 143 de milioane de oameni.
viewer (2)viewer (3)viewer (4)viewer (5)viewer (6)viewer (7)viewer (8)viewer (11)viewer (12)viewer (13)viewer (14)viewer (15)viewer (16)viewer (17)viewer (18)viewer (20)viewer (21)viewer (24)viewer (25)viewer (26)viewer (27)viewer (28)viewer (29)viewer (30)viewer (31)viewer (34)viewer (36)viewer (37)viewer (38)viewer (39)viewer (40)viewer (42)viewer (43)viewer (44)viewer (45)viewer (47)viewer (49)viewer (50)viewer (53)viewer (55)viewer (56)viewer (58)viewer (60)viewer (61)viewer (62)viewer (64)viewer (67)viewer (69)viewer (71)viewer (76)viewer (79)

Advertisements

Va invit la o croaziera !


viewerpeteviewerpetviewerpeviewerstviewervolgaviewervolgviewervoviewermoscovaviewermoscovviewermoscoviewermoscviewermosviewerimagineaviewerimagineviewerimaginviewerimagiviewerimagviewerimaviewerim

viewersalvativiewersalvatviewersalvaviewersalvviewersalviewersaviewersviewerlaviewerreaviewerbabmvieweriviewerlviewerpviewerreeviewercsxma

viewermviewerdaviewerdAmi

viewerraGviewer (100)viewer (99)viewer (98)viewer (97)viewer (96)viewer (95)

Reteta FMI – Dezastru economic garantat



In locul lui Dominique Strauss-Kahn, fostul sef al FMI, trimis in fata judecatorilor pentru agresiune sexuala in New York, ar trebui sa se afle insusi Fondul Monetar International. Nu pentru agresiune sexuala impotriva unei menajere, ci pentru ca a infometat-o, impreuna cu copiii, parintii si mii de alte persoane. Asta le-a facut FMI oamenilor nevinovati si asta va continua sa faca, daca nu este reformat din temelii.

Acesta este indemnul dur al editorialistului publicatiei britanice The Independent, Johann Hari.

Pentru a-si explica pozitia, Hari revine la episodul nasterii FMI, in 1944, in urma negocierilor intre marilor puteri. Cu cateva exceptii onorabile, scrie editorialistul britanic, citandu-l in acest caz pe economistul britanic John Maynard Keynes, negociatorii erau hotarati sa faca un singur lucru: sa construiasca un sistem financiar global care sa se asigure ca banii si resursele planetei vor fi intotdeauna indreptate spre ei. O serie de institutii, printre care si FMI, au fost asadar intemeiate cu acest scop.
Oficial, sarcina FMI pare simpla: sa se asigure ca tarile sarace nu se indatoreaza, si daca o fac, sa le ajute cu imprumuturi si experienta economica. Dincolo de retorica insa, FMI a fost creat pentru a fi dominat de o mana de tari bogate, si, mai precis, de bancherii si speculatorii lor. FMI lucreaza in interesul lor.

Spre exemplu, in anii ’90, micutul stat Malawi se confrunta cu probleme economice severe, dupa o epidemie grava de HIV-SIDA si o dictatura brutala. A cerut ajutorul FMI. Daca FMI ar fi actionat conform rolului sau oficial, scrie jurnalistul britanic, ar fi acordat imprumuturi si ar fi ghidat tara spre dezvoltare in acelasi mod in care Marea Britanie si SUA si orice alt stat de succes s-a dezvoltat – prin protejarea industriilor, subventionarea fermierilor si investitii in educatia si sanatatea cetatenilor.

Insa FMI a facut altceva. A spus ca va acorda poporului din Malawi asistenta doar daca este de acord cu “ajustari structurale”. Au ordonat statului sa vanda aproape tot ce detinea in favoarea companiilor private si specualtorilor, si sa taie cheltuielile destinate populatiei. Au cerut incetarea acordarii de subventii pentru fertilizatori, chiar daca acestia erau singurii care faceau posibila agricultura intr-o tara cu solul saracit si ai carei cetateni sunt majoritar fermieri. FMI a instruit Malawi sa dea bani cu prioritate bancherilor internationali si nu poporului malawian.

In 2001, cand FMI a descoperit ca guvernul a creat stocuri de grane, au cerut vanzarea imediata a acestora, catre companiile private. Le-au cerut malawienilor sa foloseasca banii obtinuti astfel pentru a plati un imprumut de la o banca pe care tot FMI a impus-o, luat de Malawi cu o dobanda uriasa, de 56% pe an. Preseidntele a protestat si a spus ca e periculos, insa n-a avut ce face si a vandut cerealele, achitand imprumutul bancii.

Anul viitor a fost catastrofal pentru agricultura, iar guvernul malawian nu a avut cu ce sa ajute populatia. Poporul infometat a ajuns sa se hraneasca cu coaja de copaci si, din cand in cand, cei norocosi, cu sobolani. Multi au murit de foame.

In culmea foametei, FMI a suspendat ajutorul in valoaree de 47 de milioane de dolari, deoarece guvernul a “incetinit” implementarea “reformelor” care condusesera la dezastru. Actionand, principala organizatie implicata in ajutorarea directa a malawienilor, a facut o analiza a foametei si a ajuns la concluzia ca FMI “poarta responsabilitatea pentru dezastru”.

In fine, Malawi a facut ceva ce nu ar trebui sa faca statele sarace: a cerut FMI sa plece. Malawi a ignorat “sfaturile” FMI si a reintrodus subventiile pentru fertilizator, si o serie de alte servicii pentru oamenii obisnuiti. In doi ani, tara se transformase intr-atat incat a ajuns sa acorde ajutor alimentar Ugandei si statului Zimbabwe.

In istoria FMI, Malawi nu este o exceptie. Organizatia intra in tarile sarace, le promite “medicamentul” care le va vindeca si apoi le toarna otrava pe gat, scrie editorialistul. Din Peru in Etiopia, tari intregi s-au prabusit dupa ce au apelat la FMI, Argentina si Thailanda fiinde cele mai faimoase exemple.

In Kenya, una din cele mai afectat din lume de SIDA, FMI a insistat ca guvernul sa introduca taxe pentru vizita la doctor – asa ca numarul femeilor care cautau sprijin pentru bolile cu transmisie sexuala a scazut cu 65%. In Ghana, FMI a insistat pe introducerea de taxe de scolarizare – doua treimi din familiile rurale nu si-au mai putut permite sa-si trimita copiii la scoala. In Zambia, FMI a insistat sa se taie cheltuielile din sanatate – si numarul copiilor care au murit s-a dublat.

Economistul laureat Nobel, Joseph Stiglitz, care a lucrat cu FMI inainte de a renunta si de a incepe sa denunte ce se intampla in interiorul Fondului, i-a spus lui Hari: “Cand Fmi ajunge intr-o tara, sunt interesati de un singur lucru. Cum ne asiguram ca bancile si institutiile financiare sunt platite?… FMI ii tine pe speculatorii financiari in afaceri. Nu ii intereseaza dezvoltarea sau sa ajute o tara sa iasa din saracie”.

Unii spun ca Strauss-Khan a fost un “reformist” care a schimbat FMI. Desigur, a existat o schimbare de ton, insa un studiu al Danielei Gabor de la Universitatea West of England a aratat ca, in profunzime, FMI a ramas acelasi.

Exemplul Ungariei este edificator. Dupa prabusirea din 2008, FMI i-a laudat pentru ca au mentinut tinta originala a deficitului taind serviciile publice. Poporul ungar, inspaimantat, a schimbat guvernul si a ales un partid care a promis sa faca bancile sa plateasca pentru criza. Acesta a introdus o taxa pe banci, de patru ori mai mare decat oriunde in lume. FMI a inebunit: au spus ca este “puternic distructiva” pentru activitatea bancara (desigur, un plan gras de salvare al bancilor ar fi fost bun).A amenintat ca bancile vor fugi din tara. FMI si-a inchis tot programul din Ungaria pentru a-i intimida.

Insa colapsul prezis de FMI nu a avut loc. Ungaria a continuat sa implementeze masuri moderate, in loc sa pedepseasca popualtia. Au impus taxe pe sectorul comercial, foarte profitabil, si au luat fonduri din pensiile private pentru a plati deficitul. FMI s-a impotrivit la fiecare masura si a cerut sa plateasca, in loc, cetatenii ungari.

Altii au fost intimidati si si-au facut singuri rau, insa ungurii au continuat cum au stiut ei mai bine pentru cetatenii lor. Centrul american de analiza Center for Economic and Policy Research a descoperit ca 31 din cele 41 de acorduri FMI necesita politici macroeconomice “pro-ciclice”, care imping tarile si mai rau in recesiune.

Nu doar Strauss-Kahn ar trebui judecat, conchide jurnalistul, ci insasi institutia pe care a condus-o. “Daca Strauss-Kahn este vinovat, suspectez ca stiu ce s-a intamplat. A confundat-o pe sarmana menajera cu o tara saraca cu probleme financiare. Sefilor FMI li s-a permis, in definitiv, sa le violeze fara teama atatia ani”, incheie Johann Hari.

Surse: “O Rom├ónie modern─â trebuie sa aiba cel mult 1,6 milioane de
pensionari !”, – dezv─âluiri ┼čocante!

Suntem martori vii a unor tradari pe banda si furt national fara precedent. Romania, ca populatie, nu rectioneaza aproape deloc la acest adevarat genocid fara precedent in istoria noastra, fenomen intalnit doar in Argentina anilor 1998-2002….

Pensionarii, cetatenii defavorizati si cei cu dizabilitati sunt programati constient la moarte. Exista chiar un plan scris, cu etape de desfasurare, despre care s-a tot vorbit in ultima vreme pe internet.

Una dintre etape este cresterea preturilor si a cheltuielilor curente cu electricitatea, gazul si intretinerea la un nivel absolut imposibil de achitat. Se va murii de foame si boli in incercarea celor varstnici a le achita.

Surse bine informate au comunicat ca Traian Basescu a indicat intr-un mediu restrans, in anul 2010 intr-o intalnire secreta cu Boc si consilieri sai, la vila Lac 1:

“… o Romanie moderna nu trebuie sa mai aiba peste 1,6 milioane pensionari ! Statul nostru nu ii poate sustine fara a intra in incapacitate de plata, iar imprumuturile nu-s deloc o solutie pe termen mediu. Reforma mea prevede IESIREA DIN SISTEM, prin liberalizari de utilitati, incat tiptil-tiptil, se reduc pe cale naturala, cca 380.000 pensionari/an.”
Genocidul Natiunii Romane, Planul Noii Ordini Mondiale
Romania isi traieste ultimele momente ca Stat National
Uniunea Europeana a Regiunilor, planul Noii Ordini
Ce se ascunde in spatele Crizei Planetare
Noi “taieri” bugetare pentru achitarea primei transe necesare cumpararii ….
Un atac la Siguranta Nationala: Boc ne obliga la noi taxe si impozite!
Cine distruge natiunea?

Economia Romaniei nu se poate relansa!
Surse: Strategia lui Basescu pentru preluarea deplina a puterii in 2012!
Foametea ameninta Romania!
Date oficiale: Guvernul Boc a distrus economia Romaniei
FMI i-a condamnat pe romani la foame, pe baza unor date FALSE!
FMI si Planul pentru distrugerea Romaniei
FMI si Planul pentru distrugerea României
ÔÇťAcordul cu FMI, justificarea PDL pentru distrugerea Rom├ónieiÔÇŁ
ÔÇťLumea a fost lovit─â de criz─â, dar parc─â nic─âieri ├«n lume tragediile celor care tr─âiesc ├«n aceste vremuri amare nu sunt at├ót de mari, at├ót de intense a┼ča cum sunt cele din Rom├ónia ┼či parc─â nic─âieri ├«n lume guvernan┼úii nu ┼či-au ├«ntors fa┼úa de la popor, a┼ča cum au f─âcut-o cei care conduc ast─âzi Rom├ónia.
De ┼čase ani de zile, Pre┼čedintele Rom├óniei spune poporului c├ót de r─âi, de meschini, de lipsi┼úi de profesionalism sunt medicii, magistra┼úii, profesorii. ├Än ultimul an, vocea lui B─âsescu a fost dublat─â de cea a lui Boc care explic─â poporului ce pensii nesim┼úite au pensionarii acestei ┼ú─âriÔÇŽ├Än ultima vreme, B─âsescu, Boc, deontologii PDL ne spun c├ót de incompetent este acest popor ┼či c├ót de r─âu a fost croit sistemul acestei ┼ú─âri pe care ei, ├«ntr-o form─â sau alta, o conduc de ┼čase luni de zileÔÇŁ, a ar─âtat deputatul Nica. Acesta crede c─â ├«n ultima lun─â, discursul guvernan┼úilor PDL la adresa poporului a devenit din ce ├«n ce mai virulent, din ce ├«n ce mai critic ┼či, din ce ├«n ce mai tragic, pentru fiecare rom├ón ├«n parte.
ÔÇťPentru c─â propaganda avea nevoie s─â func┼úioneze, pentru ca rom├ónul s─â mai ├«nghit─â senin, calm toate jignirile, toate palmele Guvernului PDL a fost inventat─â ┼či motiva┼úia perfect─â: FMI! Din punctul meu de vedere, PDL este doar la ├«nceputul singurului plan pe care acest partid ├«l poate pune ├«n practic─â, respectiv distrugerea Rom├óniei. Acest plan a ├«nceput s─â se aplice o dat─â cu venirea la putere a Guvernului Boc ┼či continu─â. Singurul scop al planului este ├«mbog─â┼úirea peste m─âsur─â a clicii PDL ┼či conservarea puterii c├ót mai mult timp!ÔÇŁ. Acesta critic─â deciziile de reducere a pensiilor ┼či indemniza┼úiilor de ┼čomaj cu 15% ┼či a salariilor cu 25%. In realitate stim ca reduceririle sunt mult mai mari…
ÔÇťDac─â rom├ónii vor accepta s─â fie diviza┼úi ┼či vor accepta s─â fie pu┼či la jug pentru a trage c─âru┼úa corup┼úilor din PDL c├ót mai mult timp atunci ├«nseamn─â c─â ne merit─âm soarta, aceea de a fi ├«n coada Uniunii Europene. Personal cred c─â rom├ónii nu vor mai fi victime sigure ale acestui Guvern otr─âvitor ci vor realiza c─â sunt mai mult dec├ót ni┼čte pioni pe tabla de ┼čah a min┼úilor bolnave de la Cotroceni ┼či Palatul Victoria ┼či se vor revoltaÔÇŁ.
(…)
Totodat─â, se solicit─â, ÔÇťPDL ┼či clicii lor corupteÔÇŁ r─âspuns la c├óteva ├«ntreb─âri care ar putea reprezenta solu┼úii de scoatere a Rom├óniei din criz─â cu sau f─âr─â sprijinul FMI:
1. De ce România nu a atras decât 7% din cele 30 miliarde de Euro pe care Uniunea Europeană i-a pus la dispoziţie în perioada 2007-2013? Oare 30 miliarde Euro gratis de la Uniunea Europeană nu reprezintă mai mult decât 20 miliarde Euro împrumutaţi de la FMI?
2. De ce Guvernul PDL nu a ├«nceput restructurarea administra┼úiei centrale de la 1 ianuarie 2010 ┼či de ce acum, la 15 mai 2010, nu le este prezentat─â rom├ónilor o strategie unitar─â prin care ┼či guvernan┼úii se sacrific─â pentru popor ┼či nu doar cer sacrificii de la popor?
3. De ce nu renun┼ú─â Guvernul PDL la fondurile alocate achizi┼úiilor publice? Achizi┼úionarea de laptopuri ┼či ma┼čini ├«n valoare de 120 milioane Euro, de la 1 ianuarie 2010 ┼či p├ón─â ├«n prezent este mai necesar─â dec├ót realizarea de autostr─âzi, dec├ót bran┼čarea str─âzilor, a cartierelor la gaz, ap─â curent─â sau canalizare?
Deputatul Ciprian Nica sus┼úine c─â r─âspunsurile au fost date deja de PDL! ÔÇťClientela politic─â care roie┼čte la Bucure┼čti, ├«n jurul ministerelor ┼či Pre┼čedin┼úiei este mai important─â dec├ót nevoile rom├ónilorÔÇŁ.
(…)
ÔÇťDoamnelor si domnilor, Tr─âim vremuri pe care nici unul dintre noi nu ┼či le-ar fi dorit s─â le tr─âiasc─â. Vremuri care aduc parc─â ├«n prim plan pove┼čtile bunicilor no┼čtri despre foametea de dup─â r─âzboaie. Lumea a fost lovit─â de criz─â, dar parc─â nic─âieri ├«n lume tragediile celor care tr─âiesc ├«n aceste vremuri amare nu sunt at├ót de mari, at├ót de intense a┼ča cum sunt cele din Rom├ónia ┼či parc─â nic─âieri ├«n lume guvernan┼úii nu ┼či-au ├«ntors fa┼úa de la popor, a┼ča cum au f─âcut-o cei care conduc ast─âzi Rom├ónia.
De ┼čase ani de zile, Pre┼čedintele Rom├óniei spune poporului c├ót de r─âi, de meschini, de lipsi┼úi de profesionalism sunt medicii, magistra┼úii, profesorii. ├Än ultimul an, vocea lui B─âsescu a fost dublat─â de cea a lui Boc care explic─â poporului ce pensii nesim┼úite au pensionarii acestei ┼ú─âriÔÇŽ ├Än ultima lun─â, B─âsescu, Boc, deontologii PDL ne spun c├ót de incompetent este acest popor ┼či c├ót de r─âu a fost croit sistemul acestei ┼ú─âri pe care ei, ├«ntr-o form─â sau alta, o conduc de ┼čase luni de zile.
├Än ultima lun─â, discursul guvernan┼úilor PDL la adresa poporului a devenit din ce ├«n ce mai virulent, din ce ├«n ce mai critic ┼či, din ce ├«n ce mai tragic, pentru fiecare rom├ón ├«n parte. Spun tragic deoarece este nepl─âcut s─â ├«┼úi auzi conduc─âtorii cum, de diminea┼ú─â pan─â sear─â, te fac prost, ho┼ú, incompetent pe tine, rom├ónul simplu, rom├ónul care trude┼čte pentru a-┼či pl─âti d─ârile la stat, rom├ónul s─ârac care ├«i ┼úine pe ei ├«n huzur.
┼×i, pentru c─â propaganda avea nevoie s─â func┼úioneze, pentru ca rom├ónul s─â mai ├«nghit─â senin, calm toate jignirile, toate palmele Guvernului PDL a fost inventat─â ┼či motiva┼úia perfect─â: FMI!
ÔÇťStima┼úi cet─â┼úeni, sunte┼úi pro┼čti, ho┼úi, incompeten┼úi ┼či ave┼úi ┼či pensii nesim┼úite nu pentru c─â noi, cei de la PDL, credem asta despre dumneavoastr─â ci pentru c─â a┼ča ne-au spus cei de la FMI, pentru c─â a┼ča sus┼úine Jeffrey Franks, ┼čeful misiunii FMI pentru Rom├óniaÔÇŁ ÔÇô aceasta este o strategie de discurs propagandistic cu care PDL sper─â s─â adoarm─â, ├«nc─â o dat─â, vigilen┼úa rom├ónilor ┼či s─â ├«nghe┼úe la maxim dorin┼úele acestora de a tr─âi bine!
De ce spun că este o strategie, pentru că, din punctul meu de vedere, PDL este doar la începutul singurului plan pe care acest partid îl poate pune în practică, respectiv distrugerea României.
Acest plan a ├«nceput s─â se aplice o dat─â cu venirea la putere a Guvernului Boc ┼či continu─â. Singurul scop al planului este ├«mbog─â┼úirea peste m─âsur─â a clicii PDL ┼či conservarea puterii c├ót mai mult timp! Deciziile de reducere a pensiilor ┼či indemniza┼úiilor de ┼čomaj cu 15% ┼či a salariilor cu 25% reprezint─â un pas important ├«n acest plan! Dac─â rom├ónii vor accepta s─â fie diviza┼úi ┼či vor accepta s─â fie pu┼či la jug pentru a trage c─âru┼úa corup┼úilor din PDL c├ót mai mult timp atunci ├«nseamn─â c─â ne merit─âm soarta, aceea de a fi ├«n coada Uniunii Europene.
Personal cred c─â rom├ónii nu vor mai fi victime sigure ale acestui Guvern otr─âvitor ci vor realiza c─â sunt mai mult dec├ót ni┼čte pioni pe tabla de ┼čah a min┼úilor bolnave de la Cotroceni ┼či Palatul Victoria ┼či se vor revolta.
Se vor revolta ├«mpotriva deciziei aberante de a reduce num─ârul spitalelor cu 200. Pentru c─â este revolt─âtor s─â ┼čtii c─â de┼či contribui la bugetul asigur─ârilor sociale nu po┼úi beneficia de asisten┼ú─â medical─â de specialitate.
Medicii ┼či asisten┼úii medicali, cei c─ârora Guvernul Boc le-a redus salariile de la ├«nceputul acestui an ┼či c─ârora li se vor reduce, din nou salariile cu 25% ┼či c─ârora li se va ├«nchide ┼či spitalul ├«n care lucreaz─â sunt primii care ar trebui s─â protesteze. Sunt primii care ar trebui s─â spun─â rom├ónilor c─â ├«nchiderea a 200 de spitale ├«nseamn─â condamnare la moarte pentru cei care fac un infarct sau sufer─â un ┼čoc anafilactic. Personalul medical ar trebui s─â spun─â tuturor ┼či, ├«n special guvernan┼úilor, c─â nu avem suficient de multe Ambulan┼úe pentru ca un bolnav care are nevoie de asisten┼ú─â medical─â de urgen┼ú─â s─â o poat─â primi ├«n timp util.
Tot medicii ar trebui s─â spun─â c─â cei de la Casa Na┼úional─â de S─ân─âtate, aceast─â banc─â a s─ân─ât─â┼úii, este ineficient─â ┼či produce numai blocaje ├«n sistem. Iar farmaci┼čtii ar trebui s─â spun─â ┼či ei acela┼či lucru. ┼×i s─â mai spun─â c─â pensionarii c─ârora Guvernul PDL le ia 15% din pensie vor muri pentru c─â pre┼úul medicamentelor este mult peste puterea lor de cump─ârare.
La fel ┼či profesorii, care ar trebui s─â spun─â ┼ú─ârii ├«ntregi c─â nu sunt doar ni┼čte cet─â┼úeni care fac medita┼úii dup─â program ci c─â sunt cei care asigur─â viitorul acestei ┼ú─âri. Profesorii, cei c─ârora Guvernul le-a redus salariul de la 1 ianuarie 2010 ┼či le ia ├«nc─â 25% din salariu deja ciun┼úit sunt cei care ar trebui s─â le spun─â elevilor, p─ârin┼úilor acestora, bunicilor c─â atunci c├ónd salariul ├«┼úi scade peste limita de suportabilitate nu ├«┼úi mai pas─â de calitatea muncii pe care o prestezi ┼či nu mai ai ├«n tine puterea de a fi m├óndru c─â educi viitoarele genera┼úii ale Rom├óniei pentru c─â te g├ónde┼čti, ├«nainte de toate, ce vei da de m├óncare propriului t─âu copil ┼či cu ce vei pl─âti ├«ntre┼úinerea.
Profesorii, toate cadrele didactice trebuie s─â fie unite ┼či s─â spun─â rom├ónilor c─â ei,la fel ca ┼či medicii acestei ┼ú─âri, nu sunt ÔÇťni┼čte bugetari care tr─âiesc pe spatele oamenilor de afaceriÔÇŁ ci sunt oameni care ┼či-au dedicat via┼úa studiului, salv─ârii vie┼úilor ┼či educ─ârii genera┼úiilor viitoare.
Iar func┼úionarii din administra┼úie, administra┼úie c─âreia i se va mai retrage 0,3% din PIB, conform acordului cu FMI, trebuie s─â spun─â c─â nu ÔÇťtaie frunz─â la c├óiniÔÇŁ, a┼ča cum crede Guvernul PDL. Func┼úionarii trebuie s─â spun─â rom├ónilor c─â ei sunt cei care scriu proiecte pentru atragerea de fonduri europene at├ót de necesare dezvolt─ârii comunit─â┼úilor locale. Administra┼úiile locale trebuie s─â spun─â c─â ele sunt al─âturi de oameni, cele care se g├óndesc la nevoile comunit─â┼úii, (…). ┼×i trebuie s─â mai spun─â administra┼úiile locale ├«nc─â ceva: c─â aparatul central al Guvernului PDL este stufos ┼či incompetent ┼či c─â le pune doar be┼úe ├«n roate primarilor care vor s─â fac─â ceva ├«n comunit─â┼úile lor.
Acesta este planul PDL de distrugere a Rom├óniei, acestea sunt metodele prin care vor aplica acest plan, iar strategia propagandistic─â, motiva┼úia este simpl─â: ÔÇťFacem ce a cerut FMI. Jeffrey Franks, ┼čeful misiunii FMI pentru Rom├ónia este vinovat! B─âsescu ┼či PDL v─â iube┼čte!ÔÇŁ.
├Änainte de a ├«ncheia, a┼č vrea s─â v─â mai spun ceva! Vreau s─â aud ┼či din partea PDL ┼či a clicii lor corupte r─âspuns la c├óteva ├«ntreb─âri care ar putea reprezenta solu┼úii de scoatere a Rom├óniei din criz─â cu sau f─âr─â sprijinul FMI.
Prima întrebare: de ce România nu a atras decât 7% din cele 30 miliarde de Euro pe care Uniunea Europeană i-a pus la dispoziţie în perioada 2007-2013? Oare 30 miliarde Euro gratis de la Uniunea Europeană nu reprezintă mai mult decât 20 miliarde Euro împrumutaţi de la FMI?
A doua ├«ntrebare: de ce Guvernul PDL nu a ├«nceput restructurarea administra┼úiei centrale de la 1 ianuarie 2010 ┼či de ce acum, la 15 mai 2010, nu le este prezentat─â rom├ónilor o strategie unitar─â prin care ┼či guvernan┼úii se sacrific─â pentru popor ┼či nu doar cer sacrificii de la popor?
A treia ├«ntrebare: de ce nu renun┼ú─â Guvernul PDL la fondurile alocate achizi┼úiilor publice? Achizi┼úionarea de laptopuri ┼či ma┼čini ├«n valoare de 120 milioane Euro, de la 1 ianuarie 2010 ┼či p├ón─â ├«n prezent este mai necesar─â dec├ót realizarea de autostr─âzi, dec├ót bran┼čarea str─âzilor, a cartierelor la gaz, ap─â curent─â sau canalizare? R─âspunsul ne-a fost dat de PDL! DA, clientela politic─â care roie┼čte la Bucure┼čti, ├«n jurul ministerelor ┼či Pre┼čedin┼úiei este mai important─â dec├ót nevoile cetatenilor.
├Än ├«ncheiere vreau s─â le spun rom├ónilor c─â acordul cu FMI este doar justificarea PDL pentru distrugerea Rom├óniei! Fac un apel la rom├óni ┼či le cer s─â nu se lase prad─â u┼čoar─â ├«n m├óna Guvernului otr─âvit al PDL.
Ciprian Nica. Luni, Mai 17, 2010

WikiLeaks.ro documente

Regimul Basescu pune in aplicare “Planul Illuminati”
Regimul B─âsescu pune in aplicare “Planul Illuminati”!
Printr-o persoana de maxima incredere am aflat ce a declarat un membru PD-L in urma unei sedinte cu usile inchise. Persoana in cauza este credincios si in urma acestui lucru a hotarat sa plece din partid.
S-a primit un mesaj de la E. Barosso cum ca in doi, trei ani populatia Romaniei trebuie sa scada cu 4 milioane. Pentru aceasta de la 1 ianuarie se va introduce in paine si produsele de panificatie saruri de plumb,
cadmiu si altele. Cele mai multe victime vor fi din randul pensionarilor.
Chiar daca pare incredibil eu imi fac datoria sa spun si altora!
Solutia este sa nu mai consumam din comert paine si sa folosim faina proprie sau de la taraniÔÇŽ.deocamdata!
Dumnezeu sa ne apere!
Sursa; Sursa
WikiLeaks.ro documente
Regimul Basescu pune in aplicare “Planul Illuminati” (II)
Regimul B─âsescu pune in aplicare “Planul Illuminati”! (II)
Intrucat articolul Regimul B─âsescu pune in aplicare “Planul Illuminati”! a provocat numeroase reactii ale cititorilor si foarte multe mailuri in care se cereau date suplimentare, anuntam cititorii ca in curand vom publica un material edificator in acest sens, prin care urmeaza sa dovedim in mod indubitabil cum regimul acesta pune intr-adevar in aplicare un plan care are ca scop reducerea populatiei prin diverse mijloace, – intre care si acesta aratat mai devreme, care este un rezultat al aderarii Romaniei la “Codex Alimentarius”….
Ramaneti alaturi de Wikileaks.ro, pentru a afla amanunte.

Nota: WikiLEaks Romania va prezinta aceste documente, fara sa-si asume in nici un fel vreo ideologie, partizanat politic. Raspunderea apartine autorilor articolelor, daca acestia au ales sa-si faca public numele.

WikiLeaks.ro documente
A inceput exterminarea….
Noul “Cod al Muncii” si sclavia moderna. Distrugerea poporului Roman
Noul “Cod al Muncii” si sclavia moderna. Distrugerea poporului rom├ón
Am primit pe mail urmatorul articol pe care vi-l prezentam in cele ce urmeaza. Cititi si materialele urmatoare, care au legatura cu cel prezentat aici:

FMI si Planul pentru distrugerea Romaniei
Un raport SRI privin “cumpararea” Romaniei de catre Israel
Datoria reala a Romaniei: 140 miliarde euro!
Avertisment: Genocid impotriva romanilor
Romania isi traieste ultimele momente ca Stat National
Uniunea Europeana a Regiunilor, planul Noii Ordini
Date oficiale: Guvernul Boc a distrus economia Romaniei
Date oficiale: Guvernul Boc a distrus economia României
Grupul de Investiga┼úii Politice (GIP) ┼či Institutul pentru Liber─â Ini┼úiativ─â (ILI), public─â o analiz─â a evolu┼úiei principalilor indicatori macroeconomici ├«n primele 20 de luni ale guvern─ârii Boc (ianuarie 2009 ÔÇô august 2010). Analiza se bazeaz─â exclusiv pe datele oficiale ale Institutului Na┼úional de Statistic─â, B─âncii Na┼úionale a Rom├óniei ┼či Ministerului de Finan┼úe.
Potrivit datelor oficiale:
– PIB-ul a sc─âzut cu 9,1% ├«n semestrul I 2010 fa╚Ť─â de semestrul I 2008.
– Produc┼úia de bunuri de folosin┼ú─â ├«ndelungat─â a sc─âzut cu 16,4%, ├«n perioada ianuarie 2009 ÔÇô august 2010 fa┼ú─â de 2008. Produc┼úia de bunuri de uz curent a sc─âzut cu 10,9%, iar produc┼úia de bunuri intermediare a sc─âzut cu 6,6%. Cifra de afaceri din industrie a sc─âzut cu 11,6%.

– Num─ârul salaria┼úilor s-a diminuat cu 515.300 de persoane din decembrie 2008 p├«n─â ├«n august 2010. Aproximativ 85% din aceast─â sc─âdere s-a ├«nregistrat ├«n activit─â┼úile ├«n care dominant este sectorul privat. Singura lun─â ├«n care num─ârul de salaria┼úi a crescut, datorit─â angaj─ârilor ├«n sectorul public, a fost ianuarie 2009, prima lun─â a guvern─ârii Boc.
– Rata ┼čomajului a crescut de la 4,4% la 7,4%, ├«n perioada decembrie 2008 ÔÇô august 2010.
– Raportul dintre num─ârul mediu al pensionarilor ┼či num─ârul mediu al salaria┼úilor era de 1,13 la 1 ├«n 2008 ┼či a ajuns la 1,33 la 1 ├«n 2010.
– Salariul mediu real a sc─âzut cu 7,2% din august 2008 p├«n─â ├«n august 2010. Cele mai mari sc─âderi ale puterii de cump─ârare s-au ├«nregistrat ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«nt (-32%), ├«n administra╚Ťia public─â ╚Öi ap─ârare (-28,5%) ╚Öi ├«n s─ân─âtate ╚Öi asisten╚Ť─â social─â (-24,9%). Salariul mediu real a crescut ├«n domeniile ├«n care activeaz─â ├«n principal regii autonome ┼či societ─â┼úi na┼úionale: ap─â ┼či salubritate (+19,7%) ┼či industrie energetic─â (+19,4%).
– Rata infla┼úiei a fost de 11,9%, ├«n perioada ianuarie 2009 ÔÇô octombrie 2010.
– Ponderea creditelor restante ├«n lei a crescut de la 2,2% la 9,4%, ├«n perioada decembrie 2008 ÔÇô septembrie 2010. Ponderea creditelor restante ├«n valut─â a crescut de la 0,9% la 6,4%.
– Deficitul bugetar a ajuns la 7,4% din PIB ├«n 2009, fa┼ú─â de 4,8%, c├«t era ├«n 2008. ├Än primele 8 luni din 2010, deficitul bugetar a atins deja 4,56% din PIB.
– Investi┼úiile publice au sc─âzut cu 28% ├«n perioada ianuarie ÔÇô septembrie 2010 fa┼ú─â de perioada similar─â a anului 2009. ├Än schimb, achizi┼úiile publice au crescut cu 1,3%.
1. Produsul intern brut- Faţă de semestrul I al anului 2008, în primul semestru din 2010, Produsul intern brut a scăzut în termeni reali cu 9,1% .
– Aceast─â sc─âdere a fost rezultatul influen┼úelor negative din toate sectoarele de activitate: servicii (-4%), construc┼úii (-1,5%), industrie (-1,2%) ┼či agricultur─â (-0,3%).

2. Produc┼úia industrial─â- ├Än perioada ianuarie 2009 ÔÇô august 2010, produc┼úia de bunuri intermediare a sc─âzut ├«n medie cu 6,6% fa╚Ť─â de media anului 2008. Produc┼úia de bunuri de folosin┼ú─â ├«ndelungat─â a sc─âzut cu 16,4%, produc┼úia de bunuri de uz curent a sc─âzut cu 10,9%, produc┼úia de bunuri de capital a crescut cu 0,6%, iar produc┼úia de bunuri energetice a crescut cu 1,3%.

2.1 Cifra de afaceri din industrie- ├Än perioada ianuarie 2009 ÔÇô august 2010, cifra de afaceri din industrie a fost ├«n medie cu 11,6% mai mic─â fa┼ú─â de media anului 2008. Pe marile categorii economice, cifra de afaceri din industrie: a sc─âzut cu 22,4% la produc┼úia bunurilor energetice, a sc─âzut cu 7,9% la produc┼úia bunurilor de uz curent, a sc─âzut cu 19,4% la produc┼úia bunurilor de folosin┼ú─â ├«ndelungat─â, a sc─âzut cu 20,1% la produc┼úia bunurilor intermediare ┼či a crescut cu 5,6% la produc┼úia bunurilor de capital.

3. Efectivul de salaria┼úi- ├Än perioada decembrie 2008 ÔÇô august 2010, efectivul salaria┼úilor din economie a sc─âzut cu 515.300 de persoane, de la 4.738.600 la 4.223.300.

– Aproximativ 85% din aceast─â sc─âdere s-a ├«nregistrat ├«n activit─â┼úile ├«n care dominant este sectorul privat, respectiv: industrie (o sc─âdere de 275.400 persoane), construc┼úii (o sc─âdere de 83.400 persoane) ┼či comer┼ú (o sc─âdere de 81.600 persoane).
– Ponderea salaria┼úilor din sectoarele publice ├«n totalul de salaria┼úi din economie a crescut de la 24,6% ├«n decembrie 2008 la 27% ├«n august 2010.
– ├Än perioada 31 decembrie 2008 ÔÇô 31 august 2010, efectivul salaria┼úilor din industrie a sc─âzut de la 1.488.800 de persoane la 1.213.400 de persoane, o sc─âdere de 18,5%.
– Ponderea salaria┼úilor din industrie ├«n totalul salaria┼úilor din economie a sc─âzut de la 31,4% ├«n decembrie 2008 la 28,7% ├«n august 2010.

– Din decembrie 2008 p├«n─â ├«n august 2010 s-au ├«nregistrat sc─âderi ale num─ârului de salaria┼úi ├«n fiecare lun─â. Exist─â o singur─â excep┼úie, luna ianuarie 2009, prima lun─â de la instalarea guvernului Boc, c├«nd s-a ├«nregistrat o cre┼čtere a efectivului de salaria┼úi cu 68.900 fa┼ú─â de decembrie 2008. 85,6% din aceast─â cre┼čtere (59.000 de persoane) s-a ├«nregistrat ├«n sectorul public.

4. ┼×omajul- ├Än perioada decembrie 2008 ÔÇô august 2010, num─ârul ┼čomerilor a crescut cu 272.400, de la 403.400 la 675.800. ├Än aceea┼či perioad─â, rata ┼čomajului a crescut cu 3% (de la 4,4% ├«n decembrie 2008 la 7,4% ├«n august 2010).

– Ponderea ┼čomerilor cu preg─âtire universitar─â ├«n totalul num─ârului de ┼čomeri a crescut de la 5,1% ├«n decembrie 2008 la 7,2% ├«n august 2010.
– (Num─ârul ┼čomerilor este ├«n realitate mai mare. Un num─âr semnificativ de ┼čomeri au ie┼čit din plat─â, iar luna august este v├«rful de sezon ├«n ceea ce prive┼čte ocuparea popula┼úiei).
5. Pensionarii- Raportul dintre num─ârul mediu al pensionarilor ┼či num─ârul salaria┼úilor era de 1,13 la 1 ├«n 2008, ajung├«nd la 1,33 la 1 ├«n trimestrul II din 2010.

6. C├«┼čtigurile salariale- Salariul mediu real (╚Ťin├«nd cont de evolu╚Ťia pre╚Ťurilor) a sc─âzut cu 7,2% din august 2008 p├«n─â ├«n august 2010. ├Än aceast─â perioad─â, cele mai mari sc─âderi ale puterii de cump─ârare s-au ├«nregistrat ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«nt (-32%), ├«n administra╚Ťie public─â ╚Öi ap─ârare (-28,5%) ╚Öi ├«n s─ân─âtate ╚Öi asisten╚Ť─â social─â (-24,9%). Salariul mediu real a crescut ├«n domeniile ├«n care activeaz─â ├«n principal regii autonome ┼či societ─â┼úi na┼úionale: ap─â ┼či salubritate (+19,7%) ┼či industrie energetic─â (+19,4%).

7. Rata infla┼úiei- ├Än perioada ianuarie 2009 ÔÇô octombrie 2010 rata infla┼úiei a fost de 11,9%, ├«nregistr├«ndu-se o medie lunar─â de 0,5%. Cea mai mare cre┼čtere lunar─â s-a ├«nregistrat ├«n iulie 2010 (2,58% fa┼ú─â de iunie 2010).

8. Comportamentul financiar al popula┼úiei- ├Än perioada decembrie 2008 ÔÇô septembrie 2010, ponderea creditelor restante ├«n totalul creditelor ├«n lei a crescut de la 2,2% la 9,4%. ├Än aceea┼či perioad─â, ponderea creditelor restante ├«n totalul creditelor ├«n valut─â a crescut de la 0.9% la 6,4%.
9. Execu┼úia bugetului consolidat- Deficitul bugetar ├«n 2008 a fost de 4,8% din PIB. ├Än 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4% din PIB. ├Än perioada ianuarie ÔÇô septembrie 2010 s-a ├«nregistrat deja un deficit bugetar de 4,56% din PIB, fiind estimat ca p├«n─â la finele acestui an deficitul s─â ajung─â la 6,8%.

– Comparativ cu perioada ianuarie ÔÇô septembrie 2009, ├«n perioada ianuarie ÔÇô septembrie 2010 s-a ├«nregistrat o sc─âdere a cheltuielilor de capital (investi┼úii publice) cu 4,3 miliarde lei (adic─â cu 28,6%) ┼či o cre┼čtere a cheltuielilor cu bunuri ┼či servicii (achizi┼úii publice) cu 0,3 miliarde lei (adic─â cu 1,3%).
Sursa
WikiLeaks.ro documente

FMI i-a condamnat pe romani la foame, pe baza unor date FALSE!
FMI i-a condamnat pe români la foame, pe baza unor date FALSE!
Datele referitoare la cre┼čterea num─ârului de bugetari pe baza c─ârora autorit─â┼úile rom├óne ┼či oficialii FMI au decis m─âsurile de restructurare s├«nt false
Grupul de Investiga┼úii Politice (GIP) public─â un document oficial al Ministerului de Finan┼úe ┼či o sintez─â a datelor Institutului Na┼úional de Statistic─â. Cele dou─â documente demonstreaz─â c─â datele referitoare la cre┼čterea num─ârului de bugetari oferite de PDL, de Jeffrey Franks, de PSD ┼či de Mugur Is─ârescu s├«nt false.

Exist─â dou─â tipuri de date referitoare la num─ârul de bugetari: unele de la Institutul Na┼úional de Statistic─â (INS), disponibile ├«ncep├«nd cu 1990, iar celelalte de la Ministerul de Finan┼úe, disponibile ├«ncep├«nd cu 2005. Datele de la INS nu pot fi comparate cu datele de la Ministerul de Finan┼úe, pentru c─â cele de la INS exclud categorii importante de bugetari, de exemplu cadrele militare ┼či personalul asimilat (MApN, MAI, SRI, SIE etc.)
PDL sus┼úine c─â, ├«n perioada 2007 ÔÇô 2008, num─ârul bugetarilor a crescut cu 300.000 (Adriean Videanu) sau cu 250.000 (Andreea Vass). ├Än realitate, potrivit Ministerului de Finan┼úe, din 30 aprilie 2007 (luna ├«n care PD a ie┼čit de la guvernare) p├«n─â ├«n 31 decembrie 2008, num─ârul total al posturilor ocupate ├«n sectorul bugetar a crescut cu doar 68.699 (de la 1.329.603 la 1.398.302). ├Än aceea┼či perioad─â, num─ârul posturilor din administra┼úia public─â central─â (inclusiv cadrele militare ┼či personalul asimilat) a crescut cu doar 14.082, de la 401.764 la 415.786.
Jeffrey Franks, ┼čeful misiunii FMI ├«n Rom├ónia, sus┼úine c─â, ├«ntre 2006 ┼či 2008, sectorul public din Rom├ónia a crescut cu 250.000 de angaja┼úi. ├Än realitate, potrivit Ministerului de Finan┼úe, din 31 decembrie 2005 p├«n─â ├«n 31 decembrie 2008, num─ârul posturilor ocupate ├«n sectorul bugetar a crescut cu 160.173 (de la 1.238.129 la 1.398.302), adic─â cu 89.827 mai pu┼úin fa┼ú─â de c├«t sus┼úine oficialul FMI.
PSD sus┼úine c─â num─ârul bugetarilor a crescut de la 900.000 ├«n 2004 la 1,4 milioane ├«n 2008, adic─â cu 500.000. ├Än realitate, PSD se folose┼čte de date de la INS pentru situa┼úia de la sf├«r┼čitul lui 2004 ┼či de date de la Ministerul de Finan┼úe pentru situa┼úia din 2008. Aceste date nu pot fi comparate ├«ntre ele, deoarece datele de la INS nu includ ├«ntre bugetari cadrele militare ┼či personalul asimilat.
Conform datelor INS, ├«n 31 decembrie 2004, num─ârul salaria┼úilor din sectorul bugetar era de 956.000. Potrivit INS, ├«n 31 decembrie 2008, num─ârul bugetarilor era de 1.029.000, adic─â o cre┼čtere cu 73.000, de aproape 7 ori mai mic─â dec├«t cea despre care vorbe┼čte PSD.
Guvernatorul BNR, Mugur Is─ârescu, sus┼úine c─â ├«n 1990 erau 800.000 de bugetari, ├«n timp ce acum s├«nt 1,4 milioane. ├Än realitate, Mugur Is─ârescu face acea┼či gre┼čeal─â pe care o face PSD, compar├«nd seturi de date de la INS pentru 1990 cu date de la Ministerul de Finan┼úe pentru situa┼úia din prezent.
Potrivit aceluia┼či INS, ├«n 31 decembrie 1990 erau 819.000 bugetari. Potrivit INS, num─ârul maxim de bugetari a fost atins ├«n 31 decembrie 2009, acesta fiind de 1.061.900, adic─â cu circa 350.000 mai mic fa┼ú─â de c├«t sus┼úine Mugur Is─ârescu.
Documentele care au stat la baza acestei analize sînt:
1. Datele furnizate de Ministerul de Finanţe
2. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică
WikiLeaks.ro documente
Falimentul Romaniei
Romania ar putea intra in incapacitate de plata
Raport Transparency International: Romania distrusa
Regimul Basescu criminal impotriva poporului român
Puterea si holocaustul impotriva romanilor
Experimentul “Romania” continua
Regimul Basescu pune in aplicare “Planul Illuminati”
Regimul Basescu pune in aplicare “Planul Illuminati” (II)
Contrabanda internationala de arme, Noua Ordine si Romania

Odata cu trecerea timpului, devin tot mai clare obiectivele urmarite de catre strainii care au luat puterea ├«n Rom├ónia, dupa lovitura de stat din decembrie 1989, respectiv: jefuirea uriasei Avutii Nationale; transformarea tarii ├«ntr-o colonie; Holocaustul ├«mpotriva Poporului Rom├ón, realizarea proiectului ÔÇ×Israel ├«n Rom├óniaÔÇŁ, prin ÔÇ×mutareaÔÇŁ acestui stat din Orientul Apropiat ├«ntr-una din provinciile istorice mostenite de rom├óni de la stramosii lor.
Pentru realizarea acestor obiective, pe baza unui plan ultra-secret si diabolic, s-a procedat astfel, dupa lovitura de stat din decembrie 1989:

1) ├Än functiile importante din conducerea Statului Rom├ón au fost numiti sau alesi (prin fraudarea alegerilor) nu rom├óni, ci alogeni, aproape toti din aceeasi etnie cu Silviu Brucan. S├«nt multi rom├óni care ├«nca nu stiu ca ├«n functia de presedinte al Rom├óniei s-au aflat numai alogeni. Guvernatorul Bancii Nationale a Rom├óniei este, de 21 de ani, alogenul Mugurel Constantin Isarescu. De ce? Este o ├«nt├«mplare, sau o strategie? De ce ├«n C.V.-urile presedintilor Ion Ilici Iliescu, Emil Constantinescu si Traian Basescu nu apar informatii despre identitatea si etnia parintilor, bunicilor si strabunicilor, dar nici a sotiilor ? Le este rusine, sau au ceva important de ascuns? Multi rom├óni nu stiu ca ├«n Guvernul Petre Roman au fost numiti numai ministri alogeni, de aceeasi etnie cu Silviu Brucan. Foarte multi rom├óni nu stiu ca, de 21 de ani, peste 60% dintre primii-ministri, ministrii, parlamentarii, conducatorii Serviciilor Secrete, liderii actualelor partide parlamentare s├«nt alogeni, cei mai multi din aceeasi etnie cu Silviu Brucan. ├Än Rom├ónia s├«nt circa 15% dintre cetateni care apartin minoritatilor etnice (1,5 milioane maghiari, cam tot atatia romi si altele), dar ├«n functiile de conducere ale Statului Rom├ón s├«nt ├«ntre 50 si 80 % alogeni. De ce si ├«n ce scop? Pe aceasta tema, genialul Mihai Eminescu scria ├«n ziarul ÔÇ×TimpulÔÇŁ, din 5 decembrie 1882, astfel: ÔÇ× Politica straina, ├«mpreuna cu strainii care ne guverneaza, tind la substituirea elementului rom├ón prin scursuri din toate unghiurile lumiiÔÇŁ.

2) Prin proiectele de legi elaborate de stap├«nii straini ai Rom├óniei si votate ├«n Parlament de catre senatorii si deputatii alogeni (cu nume neaos rom├ónesti), precum si de catre ÔÇ×cozile de toporÔÇť autohtone, a fost adoptat cadrul legal pentru jefuirea Avutiei Nationale, inclusiv prin concesionarea numeroaselor bogatii naturale ale Poporului Rom├ón. Asasinii politici, ├«mpreuna cu asasinii economici au aplicat regula: fa forme si fura fara frica! Au ├«nceput cu Constitutia si au continuat cu numeroase legi si ordonante.

3) Dupa adoptarea si aplicarea legilor privatizarii si fondului funciar, a legilor ├«mpotriva ├Änvatam├«ntului, Sanatatii, Culturii, Armatei, Bisericii, Cercetarii, Familiei, pensionarilor, bugetarilor, mamelor si copiilor, precum si dupa desfiintarea a peste 5 milioane locuri de munca si alungarea din tara a 4 milioane de rom├óni, Rom├ónia a fost transformata ├«ntr-o colonie. Dintr-o tara ├«n curs de dezvoltare si fara datorii externe, pe timp de pace si ├«n numai 21 de ani, Rom├ónia a fost transformata ├«ntr-o tara multilateral demolata si cu peste 150 miliarde euro datorie externa. Stap├«nii straini ai tarii noastre, ├«mpreuna cu papagalii politici de la Bucuresti, au dus si continua sa duca o politica diabolica de derom├ónizare a Rom├óniei! ├Än istoria Poporului Rom├ón, niciodata nu a existat o asemenea depopulare! De ce a fost pusa la cale si de ce continua depopularea Rom├óniei? Cui serveste? De ce si ├«n ce scop, ├«n ultimii 21 de ani, au venit ├«n Rom├ónia, au dob├«ndit cetatenia rom├óna si numeroase proprietati, peste 1 milion de evrei din Israel si din numeroase alte tari, acestia nefiind cuprinsi in statisticile de la recensaminte pentru a nu se face publica acesta operatiune? Pe baza unui plan strict secret, Poporul Rom├ón a fost deposedat si nu a fost despagubit pentru proprietatea sa de la sf├«rsitul anului 1989, iar prin numeroase acte normative aceasta proprietate a ├«ntregului popor, inclusiv pam├«ntul rom├ónesc, a trecut ├«n proprietatea strainilor, care detin deja peste 50% din proprietatile din Rom├ónia. Presedintele Israelului, domnul Shimon Peres, a declarat ca: ÔÇ×Rom├ónia a fost cumparata de evrei!ÔÇŁ. Poporul Rom├ón nu a fost informat despre aceasta realitate si nici un presedinte al Rom├óniei si nici un Guvern nu a prezentat vreodata care a fost situatia ├«n anul 1990 si care este structura proprietatii ├«n tara noastra. Nici un partid politic parlamentar, din Opozitie sau de la Putere, nu are voie sa abordeze aceasta problema ├«n Parlament sau sa introduca o Motiune simpla pe aceasta tema. De ce? Se pare ca raspund toate ├«n fata stap├«nilor din strainatate. Este evident ca exista o legatura ├«ntre secretul informatiilor privind structura proprietatilor din Rom├ónia si proiectul ÔÇ×Israel ├«n Rom├óniaÔÇŁ.

4) A fost pus la cale, pe în timp de pace, nu de razboi, un Holocaust împotriva Poporului Român! Se actioneaza pe baza unui program sinistru pentru exterminarea Poporului Român, singurul din lume care este otravit zilnic cu aditivi alimentari cancerigeni, de 21 de ani. Alungarea medicilor din tara si închiderea a 200 de spitale fac parte tot din Holocaustul împotriva românilor. Scaderea continua a salariilor reale si a pensiilor reale face parte din programul alogenilor, ce vizeaza continuarea genocidului în România. În acest sens, se produc numeroase scumpiri ale carburantilor, gazelor naturale, energiei electrice, alimentelor, medicamentelor si cresteri ale impozitelor si taxelor.

5) ├Än timpul regimului totalitar din Rom├ónia, p├«na ├«n anul 1989, Partidul Comunist controla si dirija tot. ├Än Rom├ónia post-decembrista, jocul de-a democratia si conducerile partidelor politice parlamentare s├«nt tinute sub control de catre stap├«nii straini, care le dirijeaza si le dau mutarile ├«n plic, at├«t la cei de la Putere, c├«t si la cei din Opozitie, care fac cu schimbul la guvernare, sub pretextul schimbarii. Unii dintre stap├«nii straini ai Rom├óniei s├«nt reprezentati public de komisarii de la Fondul Monetar International (F.M.I.), Banca Mondiala (B.M.) si Comisia Europeana. Majoritatea dintre ei au aceeasi etnie cu Silviu Brucan. Ei guverneaza de fapt Rom├ónia, pe care au ├«ndreptat-o programat ├«ntr-o directie gresita, spre dezastru pe toate planurile. Guvernele formale de la Bucuresti executa ordinele stap├«nilor straini ai Rom├óniei, transmise prin presedintii alogeni Iliescu, Constantinescu si Basescu, ÔÇ×alesiÔÇŁ de cetatenii rom├óni prin fraude electorale, ca apoi sa-i ÔÇ×ciuruiascaÔÇŁ. Poruncile ├«mpotriva Poporului Rom├ón date de F.M.I. si B.M. s├«nt tot mai multe si vizeaza Holocaustul ├«mpotriva rom├ónilor si sustinerea proiectului ÔÇ×Israel ├«n Rom├óniaÔÇŁ. Dupa ordinele care urmaresc ├«nchiderea a 3.000 de scoli rom├ónesti si a 200 de spitale, komisarii de la F.M.I. si B.M. au obligat Guvernul Boc V sa modifice urgent Codul Muncii si sa treaca prin Parlament, fara dezbateri si fara amendamente, textul primit ├«n plic. Premierul Boc a declarat ca noul Cod al Muncii ÔÇ×aduce numai efecte beneficeÔÇŁ, uit├«nd sa precizeze ca pentru stap├«nii de sclavi. Papagalii politici din Guvernul Boc V si cei care fac parte din P.D.L., U.D.M.R. si U.N.P.R., sustin ca, brusc, actualul Cod al Muncii ÔÇ×nu mai este european si nici flexibil.ÔÇŁ Pentru asemenea afirmatii stupide, nimeni nu are grija de ei si sa-i interneze la Spitalul nr. 9 din Bucuresti, ├«n pavilionul: ÔÇ×Oameni politiciÔÇŁ. Ca urmare, ├«n mod atipic si ├«mpotriva tuturor, adica a salariatilor, a sindicatelor si patronatelor, Guvernul Boc V ├«si angajeaza raspunderea ├«n Parlament pe aceasta lege ├«n ziua de 8 Martie a.c., ca sa le strice ziua femeilor si petrecerea barbatilor. Noul Cod al Muncii vrea, de fapt, sa prinda ├«n jug Poporul Rom├ón! El nu este inspirat si nu tine seama de prevederile din Codurile Muncii din Germania, Franta, Italia, Spania, U.S.A., Canada, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie, Polonia, Cehia, China, Argentina, Brazilia, Federatia Rusa, Suedia, Danemarca etc. ├Än nici una dintre aceste tari nu exista prevederi identice cu cele din Codul Sclaviei Moderne pe care vrea sa le impuna, ├«mpotriva tuturor, Regimul Basescu-Boc, sustinut de U.D.M.R. Liderii U.D.M.R. spera ca, prin Codul Sclaviei Moderne, angajatorii unguri din institutiile publice si din firmele private ├«i vor lasa fara locuri de munca pe rom├óni, alung├«ndu-i mai usor din Ardeal. Regimul Basescu-Isarescu-Boc, la comanda straina, a decis ca rom├ónii ├«n Rom├ónia dob├«ndesc, din anul 2011, statutul de sclavi, de unelte vorbitoare asa cum le-au denumit alogenii Marx, Engels si Lenin, din aceeasi etnie cu Silviu Brucan. Conform sondajelor, Guvernul Boc V s-a prabusit la circa 10% ├«n ├«ncrederea populatiei si se afla ├«n cadere libera. Un astfel de guvern, ├«n loc sa demisioneze, vrea sa-si asume raspunderea pe Codul Sclaviei Moderne, baz├«ndu-se pe spiritul de turma al parlamentarilor P.D.L., U.D.M.R., U.N.P.R. si deputatilor minoritatilor etnice, care accepta sa fie bagati si tinuti ├«n tarc pentru a nu vota la Motiunea de Cenzura a Uniunii Social Liberale (U.S.L.), sustinuta de sindicate, patronate si de salariatii nemultumiti, care protesteaza ├«n strada. Modificarile esentiale stabilite de F.M.I. si Banca Mondiala ├«n Codul Muncii urmaresc sa puna de acord Statutul angajatilor cu cel de colonie al Rom├óniei, unde salariatii sa devina sclavi la patronii straini. Pentru aceasta se desfinteaza contractele colective de munca, iar rom├ónii care vor sa munceasca ├«n Rom├ónia trebuie sa accepte statutul de sclavi. Stap├«nii alogeni de sclavi rom├óni, conform Codului Sclaviei Moderne, ├«i angajeaza c├ónd vor si ├«n ce conditii doresc, dar ├«i si pot da afara dupa bunul plac, iar ├«n locul lor vor aduce alti sclavi, din tarile sarace din Africa si Asia. Dupa ce ├«n anul 2010, F.M.I. si Regimul Basescu-Boc au lichidat peste 400.000 I.M.M.-uri si au desfiintat 700.000 locuri de munca, prin noul Cod al Sclaviei Moderne se urmareste sa fie dati afara din locurile lor de munca peste 2 milioane de angajati rom├óni, care vor fi obligati sa emigreze pentru a supravietui. si ├«n acest domeniu, genialul Mihai Eminescu avea dreptate c├«nd scria, ├«n ÔÇ×FederatiuneaÔÇŁ din 22 aprilie 1870, urmatoarele: ÔÇ×Legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede dec├«t din el ├«nsusi; conditiunea de viata a unei legi, garantia stabilitatii sale e ca ea sa fie un rezultat, o expresiune fidela a trebuintelor acelui poporÔÇŁ. Este clar ca Poporul Rom├ón nu a cerut, nu are nevoie si nu accepta un Cod al Sclaviei Moderne impus de F.M.I. si slugile lor de la Bucuresti, papagalii si pop├«ndaii cu ifose de mari politicieni. Este evident ca noul Cod al Sclaviei Moderne face parte din Holocaustul ├«mpotriva Poporului Rom├ón si este menit sa sustina proiectul ÔÇ×Israel ├«n Rom├óniaÔÇŁ. Pentru a reduce cu 170 numarul de parlamentari, presedintele Basescu a decretat Referendum National, odata cu alegerile prezidentiale de la sf├«rsitul anului 2009. Pentru a transforma peste 5 milioane de angajati rom├óni, ├«n Rom├ónia, din oameni liberi ├«n sclavi, presedintele Basescu nu vrea sa afle opinia Poporului Rom├ón prin Referendum National, ci sustine ordinul F.M.I. de angajare a raspunderii Guvernului Boc V pe Codul Sclaviei Moderne. Partidele politice din Opozitie, unite ├«n U.S.L., nu actioneaza pentru Referendum National pe tema modificarilor atipice din Codul Muncii. ├Än aceasta situatie, solutia practica o constituie greva generala, urmata de alegeri anticipate, prezidentiale si parlamentare. Rom├ónii s├«nt obligati de Regimul Basescu-Boc sa iasa ├«n strada pentru a scapa de statutul de sclavi si pentru a opri Holocaustul ├«mpotriva Poporului Rom├ón.

Recomandam de asemenea articolul:
Jeffrey Franks, Calaul Illuminati al Romaniei!

WikiLeaks.ro documente

De la 1 Aprilie Codex Alimentarius a pus stapanire pe Romania

De la 1 Aprilie Codex Alimentarius a pus stăpânire pe România!
Cititi si articolele:
Romanii sunt otraviti conform directivelor “Codex Alimentarius”
Cum se reduce populaţia României? Cu sare iodată!
Românii sunt otrăviţi cu hrană ce conţine bacterii fecale!
A inceput exterminarea….
Regimul Basescu pune in aplicare “Planul Illuminati”
Incepand cu 1 aprilie 2011, nu numai ca “Romania iese din recesiune”, asa cum a anuntat Emil Boc, dar intra in vigoare si directiva UE, care a fost aprobata si de Guvernul Romaniei, prin care produsele naturiste si suplimentele alimentare pot fi comercializate numai daca sunt omologate in mod special. masura este privita de opinia publica ca un prim pas esential spre implemetarea temutului Codex Alimentarius.
Despre acest Codex s-a tot scris. Acesta urmeaza sa elimine complet din alimentatie produsele naturiste, sa scoata de pe piata anumite componente nutritive, care sa fie inlocuite cu alimente modificate genetic, tratate cu hormoni, cu aditivi alimentari cancerigeni, iar intre toate acestea apare si interdictia de a fi folosite anumite ingrediente pe baza din plante, cunoscute tratamente naturiste de pana acum.
Aceasta este etapa prevazuta de Uniunea Europeana. In SUA, de pilda, ca un prim pas s-a ales ca sa fie introdus de catre Congres directiva ca gradinaritul particular sa fie interzis pe teritoriul Statelor Unite, iar companiile sa foloseasca seminte numai de la anumiti producatori, care sa fie modificate genetic.
Plantele care ies din semintele modificate produc seminte normale ( la fel cum puiul unui caine schiop nu se naste si el schiop). De aceea a fost interzis gradinaritul particular, ca sa nu se foloseasca semintele de la culturile respective, iar lotul de seminte este obligatoriu sa fie mereu inlocuit cuc ele modificate, cele ce produc culturi cancerigene.
Revenind la situatia tratamentelor naturisete, ce vor fi interzise clar in a doua etapa a Codexului. Deocamdata este permisa comercializarea numai pe baza ingredientelor omologate. Numai ca testele de laborator necesare omologarii, dupa cum ne declara producatorii, costa cam 100.000 de euro per ingredient. Deci daca se omologheaza un produs cu 5 ingrediente pe baza de plante, numai omologarea costa cam jumatate de milion de euro. Si asta la un singur produs.
Per total, zeci de firme vor fi bagate in faliment. E adevarat ca unele vindeau produse contrafacute. Vor rezista doar firmele mari cu vanzari forate mari, cele dependente de industriile pharma, care deja sunt acuzate ca vand produse care in realitate au efecte secundare adverse, fiind bazate pe mutatii genetice ale plantelor folosiete ca ingrediente.
sursa
WikiLeaks.ro documente
ALBANIA 2011 – greu de crezut, dar asa e !
Chiar daca stiati….. mai cititi o data!
“Puternicele si capitalistele State Unite ale Americii ar putea lua unele lectii economice de la mica tara balcanica Albania care, timp de decenii, s-a zvarcolit sub cruda dictatura stalinista.Astazi , Albania are cea mai promitatoare economie din Europa.
A fost singura economie din Europa care a crescut realmente”.
Este uluitor, nu? Sa afli asemenea lucruri despre Albania!
Dar nu cumva cel care si-a exprimat opiniile consemnate mai sus este un om dus cu capul? Vreun ziarist din gradina vreunui mogul? Care vrea sa dea bobarnace Americii si Europei Occidentale?Nu! Nu este vorba de un om dus cu capul. Ci de insusi Steve Forbes, editorul sef si proprietarul faimoasei publicatii cu acelasi nume, fondata in 1917 si care are sediul principal la New York .

Este publicatia de referinta pentru analizele economice si politice pe care le avanseaza societatii.

Iar primul ministru al Albaniei, Sali Berisha, a fost invitat in birourile Forbes pentru a prezenta cifre si informatii de alta natura privind miracolul numit Albania .

In 1992, venitul pe cap de locuitor era de doar 200 de dolari. Astazi el depaseste 3.500 de dolari.

Si este in plina ascensiune. Tara se schimba cu repeziciune. Cum Dumnezeu s-a intamplat aceasta minune in Albania ? Si de ce nu se intampla si in Romania ? De ce Albania a decolat si se inalta in ritm ametitor, in timp ce Romania , dupa zece ani de crestere, s-a prabusit? Unde este diferenta? Nu e deloc dificil sa observam diferenta.

In Albania exista o taxa unica de impozitare. De numai 10%. Si, atentie! Aceasta taxa de numai 10 la suta este atat pe veniturile personale, cat si pe cele din afaceri.

Si un singur impozit pe salarii. Care s-a micsorat de la 35 la 15 la suta.
In Romania , pentru un salariu de 1.000 de lei mai platesti, tu salariat si tu intreprindere, statului, inca 680 de lei. In Albania platesti doar 150 de lei.

Asta, evident, contribuie, pe de o parte, la cresterea consumului, pe de alta parte, la dinamizarea activitatilor economice, la largirea bazei de impozitare si, nu in ultimul rand, la eliminarea muncii la negru si la dimininuarea evaziunii fiscale.

In Albania TVA-ul este de 10 la suta.
In Romania TVA-ul este de 24 la suta, unul dintre cele mai mari din Europa. Mai ales daca tinem cont de faptul ca limita maxima admisa in Uniunea Europeana este de 25 la suta.

Statele care se duc cu TVA-ul in sus pierd bani la buget.
Statele care se duc cu TVA-ul in jos castiga bani la buget. Pare un paradox. Dar nu e.
De fapt, TVA-ul redus, ca si impozitele reduse pentru firme si salarii, largesc baza de impozitare.
Colectezi mai putin de la mai multi si, in final, bugetul de venituri al statului devine mai mare.
In Albania, sistemul judiciar este independent. Independenta este garantata.
In Romania, sistemul judiciar este dependent. Este subordonat presedintelui, primului ministru si ministrului Justitiei.

In Albania a intrat in vigoare o lege, acum patru ani, care obliga toate constructiile noi, inclusiv statiile de benzina, sa aiba incluse echipamente ce folosesc energii regenerabile: panouri solar-termale, panouri fotovoltaice, pompe de caldura, instalatii eoliene etc.

Si mai exista o diferenta. Guvernul, in Albania, a rezolvat definitiv problema proprietatii. Ceea ce a fost de restituit s-a restituit si o lege speciala garanteaza acum toate drepturile derivand din calitatea de proprietar.

Dar diferenta diferentelor este alta:

Albania nu a recurs la sprijinul FMI.
Si nici nu a implementat ideile contabililor acestei banci mondiale.
Un presedinte care a spus adevarul si care pentru asta a fost lichidat

54.. La romanzesca e l’uomo nero de Gaetano Donizetti


La romanziera e l’uomo nero (de asemenea, cunoscut sub numele de La romanzesca e l’uomo Nero ) este o Farsa cu muzic─â, ├«ntr-un act de Gaetano Donizetti ╚Öi un libret italian de Domenico Gilardoni, ap─ârut─â ├«n 1831 bazat─â pe piesa din 1819 La Donna Dei romanzi de Augusto Bon.
Opera a avut premiera pe 18 iunie 1831, la Teatro del Fondo, Napoli. Cuvintele ╚Öi muzica din arii ╚Öi ansambluri au supravie╚Ťuit, dar dialogul vorbit a fost pierdut. Muzica de oper─â a fost efectuat─â ├«n 1982, la Festivalul de la Camden ╚Öi ├«n Fermo ├«n 1988. ├Än noiembrie 2000, a fost pus ├«n scen─â spectacolul ├«n Rovigo cu dialogul re-creat de Michele Zurletti.
Este o oper─â rar─â.

Vă prezint o înregistrare audio din 1999 cu următoarea casetă tehnică:
Il conte – Alfonso Antoniozzi
Antonia – Elisabetta Scano
Fedele – Bruce Ford
Tommaso – Bruno Pratico
Carlino – Paul Austin Kelly
Filidoro – Pietro Spagnoli
Trappolina – Elena Monti
Chiarina – Adriana Cicogna
Giappone – Clive Bayley

Conductor – David Parry
Orchestra – Academy of St-Martin-in-the-Fields
Audiţie plăcută!
La romanzesca e l’uomo nero – Gaetano Donizetti ÔÇô

Principiul puterii


Partea I – Imperiul

Surs─â: http://antiiluzii.blogspot.ro/
“Discutarea naturii imperiului american ┼či a drumului parcurs, p├ón─â ├«n prezent, cu majoritatea locuitorilor SUA, este ├«ntotdeauna o provocare. Recomandarea de c─âr┼úi, care explic─â situa┼úia ├«n sine, este acela┼či lucru. Aceast─â situa┼úie este valabil─â mai ales dac─â cineva realizeaz─â c─â majoritatea locuitorilor SUA practic nu cunosc implica┼úiile no┼úiunii de imperiu ┼či, c├ónd le sunt explicate, sunt reticen┼úi ├«n a crede c─â na┼úiunea lor poate reprezenta a┼ča ceva. ├Äntotdeauna am g├óndit c─â cineva ar trebui s─â fac─â un film pentru a ├«mplini acest ┼úel educa┼úional, fiindc─â, ├«n cele din urm─â, un film este un mijloc at├ót informa┼úional c├ót ┼či de divertisment, mai ales atunci c├ónd este bine realizat. Este chiar cazul ultimei crea┼úii a radicalului regizor de documentare, Scott Noble, The Power Principle.”(Ron Jacobs CounterPunch)

Dup─â o pauz─â, nu tocmai scurt─â, am revenit, a┼ča cum am promis, pentru prima parte a unui documentar de sintez─â, The Power Principle: Part 1 – Empire, realizat de genialul Scott Noble, dintre ale c─ârui crea┼úii, sub marca Metanoia, am mai avut privilegiul de a traduce alte trei documentare excelente: Psywar, Human Resources ┼či Lifting the Veil, inten┼úion├ónd fire┼čte s─â traduc ┼či urm─âtoarele dou─â p─âr┼úi, ├«ntr-un viitor, sper eu, destul de apropiat.

Desigur c─â subiectul nu este unul nou, dar, a┼ča cum afirmam c├óndva, m─â bucur c─â dup─â 1989 m─âcar un singur lucru bun s-a ├«nt├ómplat, c─â poate fi abordat acest subiect spinos al imperialismului american, f─âr─â a fi atacat imediat ┼či etichetat drept “coad─â de topor comunist─â”.

Dac─â verifica┼úi pagina “Cuprins” a blogului, ve┼úi constata c─â n-am fost deloc timid ┼či am tratat acest subiect ├«n alte nou─â post─âri, una intitul├óndu-se chiar a┼ča Imperiul american – Plaga “democratic─â” a planetei, fiindc─â v─â reamintesc c─â SUA este laboratorul de teste al ocultei mondiale, de unde toate “binefacerile” sclaviei capitaliste actuale sunt apoi exportate, sub masca globalismului, ├«n ├«ntreaga lume.

C├ónd am dat, pentru prima dat─â, peste c─âr┼úi dedicate acestei problematici, cu mul┼úi ani ├«n urm─â, trebuie s─â recunosc c─â am z├ómbit fugar, a┼čtept├óndu-m─â la exager─âri de genul celor ├«nt├ólnite ├«n filme, c├ónd orice obidit se adreseaz─â for┼úelor de ordine cu apelativul duios “fasci┼čtilor”, de┼či, pe de alt─â parte, cunosc├ónd obsesia pentru simboluri vizuale a ocultei planetare ┼či, mai ales, legisla┼úiile draconice care interziceau utilizarea de simboluri naziste, m─â intriga destul de mult, pe atunci, faptul c─â trupele speciale americane (SWAT, FBI, DEA ┼č.a.m.d.) aveau tupeul de a folosi c─â┼čti aproape identice cu ale trupelor Wehrmacht sau SS, lucru subliniat, de altfel, ┼či ├«n filmul Matrix al fra┼úilor Wachowski.

De atunci încoace, am aprofundat din plin această tematică, iar în postarea amintită mai sus am preferat să insist pe agresiunile la scară planetară ale imperiului american, din secolul XIX, imediat după definirea mizerabilei doctrine Monroe, din 1823, ce încerca să pună stavilă lăcomiei puterilor coloniale tradiţionale, europene, aparent doar în cele două Americi, în nici un caz din motive altruiste, ci fiindcă acestea nu mai aveau loc de propria lăcomie manifestată de hrăpăreţii conducători ai nou răsăritei puteri coloniale americane.

Secolul XX l-am tratat doar enun╚Ťiativ, filmul de fa┼ú─â compens├ónd din plin ┼či extrem de inspirat aceast─â omisiune a mea de atunci, a┼ča cum v─â ve┼úi convinge dac─â ve┼úi avea r─âbdarea de a-l viziona ├«n ├«ntregime ┼či ├«mi fac ┼či eu mea culpa, insist├ónd pe aceste repere cronologice.

Trebuie s─â recunosc, de asemenea, c─â filmul m-a dezam─âgit, pu┼úin, prin tratarea expeditiv─â a loviturii de stat din Rom├ónia anului 1989 ┼či chiar ┼či prin apelativul “stalinist” asociat lui Ceau┼čescu, fiind mai mult dec├ót evident c─â Noble nu st─âp├óne┼čte subtilit─â┼úile acestui subiect.

Ceau┼čescu poate fi considerat oricum, dar ├«n nici un caz stalinist, fiindc─â tocmai distan┼úarea de politica agresiv─â stalinist─â i-a atras “simpatia” temporar─â a occidentului, ├«n anii ’70, care s-a volatilizat, desigur, rapid, c├ónd acesta s-a trezit din euforie ┼či a realizat inten┼úiile murdare, globaliste, ale FMI ┼či B─âncii Mondiale, care i-au b─âgat pe g├ót, sub masca prieteniei, credite ├«mpov─âr─âtoare, o prim─â etap─â a asasin─ârii economice, ├«n viziunea lui John Perkins, pe care-l ve┼úi vedea ┼či ├«n acest film.

Copil fiind, am realizat rapid marea minciun─â a celui de-al doilea r─âzboi mondial ┼či, mai ales, a r─âzboiului rece, d├ónd ├«n biblioteca tat─âlui meu peste o carte excelent─â, scris─â de un rus L. A. Bezimenski, “Generalii germani cu ┼či f─âr─â Hitler”, pe care o mai pute┼úi g─âsi, ├«nc─â, prin anticariate.

P├ón─â la aceast─â carte nu m─â confruntasem cu l─âcomia abject─â a st─âp├ónilor lumii ┼či nu-mi puteam explica ilogica dezvoltare a unei Germanii revan┼čarde ┼či ├«narmat─â p├ón─â-n din┼úi, ├«n numai 20 de ani, dintr-un imperiu german ┼či altul austro-ungar ├«n ruine la 1918 ┼či ├«n condi┼úiile drastice ale tratatului de la Versailles, ├«ncheiat ├«n data de 28 iunie 1919, la exact 5 ani de la asasinarea oportun─â a arhiducelui Franz Ferdinand.

Am deschis fire┼čte cartea la poze – fi┼úi indulgen┼úi, eram doar un copil – ┼či, cum o imagine valoreaz─â c├ót o mie de cuvinte, am aflat imediat r─âspunsul la dilema mea, din miile de tancuri ┼či camioane americane, ÔÇ×ambarcateÔÇŁ ├«n nesf├ór┼čite garnituri feroviare, care erau exportate ├«n Germania, numai din mil─â desigur: doar nu erau s─â-┼či ruineze bie┼úii militari┼čti prusaci cizmele l─âcuite, m─âr┼č─âluind ├«n absen┼úa tancurilor.

Din nefericire, tot pozele mi-au creat co┼čmaruri, neput├ónd ├«n┼úelege, ├«n inocen┼úa mea – din moment ce ni┼čte ┼čacali ca Hitler, Goebbels, Himmler sau Goring p─âreau s─â se fi sinucis, tot convenabil, iar al┼úii ca Ribbentrop sau Rosenberg sau Keitel fuseser─â judeca┼úi aspru ┼či sp├ónzura┼úi ca ni┼čte criminali ├«n mas─â, ce ┼či erau – cum o pleiad─â ├«ntreag─â de fo┼čti generali germani erau prezenta┼úi ├«n carte pe pozi┼úiile postbelice de directori de corpora┼úii sau conduc─âtori de servicii secrete ca Reinhard Gehlen sau, de ce nu, de programe spa┼úiale americane, ca Werner von Braun.
M-am indignat fire┼čte ┼či mi-am pus toat─â speran┼úa ├«n dreptatea care ├«nvinge ├«ntotdeauna – cel mai des prin decesul opozan┼úilor, ├«ntr-un final – ┼či care ar fi putut fi ├«mp─âr┼úit─â, desigur, de vajnica poli┼úie interna┼úional─â, INTERPOL, creat─â s─â ne p─âzeasc─â pe noi, muritorii de r├ónd, de marii criminali, voiajori peste grani┼úe interstatale.

┼×i iar─â┼či eram inocent, ne┼čtiind c─â printre directorii INTERPOL s-au num─ârat ┼či Otto Steinh├Ąusl, Reinhard Heydrich, Arthur Nebe ┼či Ernst Kaltenbrunner, to┼úi generali SS ├«n tinere┼úea lor zbuciumat─â.

Apropo, c─â tot veni vorba de Heydrich ┼či fiindc─â am criticat c├óndva Wikipedia, ├«n aparenta sa verticalitate str├ómb─â, sus┼úin├ónd c─â ridic─â ├«n sl─âvi globalismul, mi-a s─ârit ├«n ochi o fraz─â foarte delicat─â, referitoare la Heinrich Himmler:

“Era cunoscut ca av├ónd bune capacit─â┼úi organizatorice ┼či pentru selectarea de subordona┼úi extrem de competen┼úi, ca Reinhard Heydrich, ├«n 1931.”

Dac─â v─â pasioneaz─â subiectul ┼či dori┼úi s─â afla┼úi c├ót de “competent” a fost Reinhard Heydrich la vremea lui, ├«i pute┼úi studia cariera de profesionist ├«n genociduri, ├«n calitate de ┼čef al Gestapo ┼či Kripo, de fondator al unuia dintre cele mai abjecte servicii de informa┼úii din lume (de parc─â ar exista ┼či alt gen), Sicherheitsdienst sau SD ┼či, mai ales, ca Reichsprotektor al Boemiei ┼či Moraviei.

Dar, destul cu cel de-al doilea r─âzboi mondial, chiar dac─â istoria ├«┼či dovede┼čte ciclicitatea apropiindu-ne vertiginos de edificarea statului fascist mondial, prev─âzut de George Orwell ├«n a sa carte “profetic─â”, Nineteen Eighty-Four (1984) – care nici nu era greu s─â pozeze ├«n profet, ├«n calitatea sa de ini┼úiat, ca membru al organiza┼úiei masonice Fabian Society.

S-a schimbat ceva ├«n lume din 1945 ┼či p├ón─â azi ?

Dac─â ve┼úi sesiza ├«n film discursul nesim┼úit al lui Alexander Haig, alt favorit al sor┼úii – general, fost secretar de stat al lui Reagan, ┼čef de cabinet pentru Nixon ┼či Ford ┼či fost secretar general al NATO – ale c─ârui fapte vorbesc de la sine, prin implicarea sa direct─â ├«n r─âzboaiele murdare din Malvine ┼či Liban, ve┼úi realiza c─â imperialismul american este de-a pururea la apogeu.

Un alt argument ar fi asem─ânarea perfect─â dintre US Patriot Act, al ├«ng─âlatului stupid George W. Bush, concretizat ├«n principal prin ├«nfiin┼úarea Homeland Security ┼či Enabling Act al lui Hitler, din 1933, care a condus la ├«nfiin┼úarea Gestapo, dar nu insist pe acest subiect, l─âs├ónd cunosc─âtorilor limbii engleze pl─âcerea de a o face singuri, urm─ârind acest link, de exemplu.

Cum altfel dec├ót stat totalitar sau dictatorial sau imperialist ar putea fi definit SUA, ├«n condi┼úiile ├«n care “doctrina securit─â┼úii na┼úionale” – de fapt, o doctrin─â mafiot─â, dup─â cum sus┼úine Noam Chomsky – contabilizeaz─â drept amenin┼ú─âri directe, la adresa statului american, orice eveniment politic minor, desf─â┼čurat ├«ntr-o insul─â uitat─â de Dumnezeu, dar nu de Ronald Reagan, ca Grenada de exemplu ?

De ce s─â ne mai mir─âm ┼či s─â ne indign─âm de crimele ├«n mas─â comise de Leopold al II-lea al Belgiei ┼či de urma┼čii lui ├«n Congo, dac─â nu uit─âm c─â aceast─â familie “regal─â” este ├«nc─â una dintre crea┼úiile zarafilor mondiali Rothschild ?

Singurul regim socialism din lume, cel chilian al lui Salvador Allende, care contrazicea flagrant doctrina r─âzboiului rece, fiind singurul rezultat din alegeri corecte, populare ┼či nu impus samavolnic, cu secera ┼či ciocanul bol┼čevicilor, a fost eliminat, f─âr─â cru┼úare, printr-o lovitur─â de stat regizat─â de o st├órpitur─â gen Kissinger, care nici m─âcar nu minte conving─âtor ├«n declara┼úii, b├ólb├óindu-se ridicol, dup─â cum ve┼úi vedea ├«n film.

Un alt nemernic, Robert McNamara, fost secretar al ap─âr─ârii sub Kennedy ┼či Johnson ┼či unul dintre principalii instigatori ai r─âzboiului din Vietnam, se d─â singur de gol, fiindc─â nici m─âcar nu se poate debarasa de limbajul de lemn masonic, arunc├óndu-ne drept ├«n fa┼ú─â stupida lor “ordine r─âs─ârit─â din haos”, vorbind penibil despre abera┼úia unor “anumite metode dictatoriale aplicate ├«ntr-un cadru democratic” ┼či consider├óndu-l pe criminalul general Suharto ca pe un exponent mondial al unei administra┼úii ├«n spiritul noii ordini.

Mai ave┼úi cumva dubii ce ne a┼čteapt─â, dac─â se va ajunge s─â fie edificat─â aceast─â nou─â ordine mondial─â, glorificat─â de politicieni, iezui┼úi ┼či c─âm─âtari interna┼úionali, c─âreia p├ón─â ┼či un pap─â, Ioan Paul al II-lea, i-a dedicat un ├«ntreg discurs de An Nou, ├«n 2004 ?

Dator─âm banilor familiei sataniste Rockefeller apari┼úia unei monstruozit─â┼úi, IG Farben, singurul concern condamnat vreodat─â ├«n istorie pentru crime de r─âzboi, care, ├«n loc s─â fie ┼čters de pe fa┼úa P─âm├óntului, practic a fost dezmembrat ├«n firmele care-l ┼či creaser─â ini┼úial: BASF, Bayer, Hoechst.

Nu v─â am─âgi┼úi singuri c─â aceste crea┼úii ale iadului ┼či-au ├«ncetat ma┼čina┼úiunile criminale, fiindc─â tot lor le dator─âm, ast─âzi, apari┼úia de vaccinuri ┼či a┼ča-zise medicamente, letale, ┼či, mai presus de toate, crearea celui mai bun instrument al politicilor eugenice, Codex Alimentarius, care deriv─â din practici alimentare asasine experimentate ├«n imperiul austro-ungar ├«ntre 1897 ┼či 1911, perfectate de criminalii nazi┼čti de r─âzboi, Fritz Ter Meer ┼či Hermann Schmitz.

Fritz Ter Meer, fost membru al consiliului de administra┼úie al IG Farben, administrator al lag─ârului Monowitz, un satelit al Auschwitz ┼či care a fost acuzat de decesul a 25.000 de prizonieri de r─âzboi, prin munc─â for┼úat─â la fabrica Buna Werke, judecat ┼či condamnat la Nuremberg, a fost eliberat dup─â numai 3 ani ┼či numit pre┼čedinte al Bayer AG.

Hermann Schmitz, fost administrator al BASF ┼či bun prieten cu Rockefeller-ii, pre┼čedinte al IG Farben ├«n tot timpul r─âzboiului, dup─â numai 4 ani de ├«nchisoare este eliberat ┼či numit membru ├«n consiliul de administra┼úie al Deutsche Bank din Berlin ┼či pre┼čedinte onorific al Rheinische Stahlwerke AG.

De altfel, exist─â numeroas─â m─ârturii care-l plaseaz─â ┼či pe Karol Wojtyla Katz – cunoscut lumii ca papa Ioan Paul al II-lea ┼či recunoscut p├ón─â ┼či de CNN ca fiind evreu, dup─â mam─â, desigur – ├«n func┼úia de chimist principal la IG Farben, responsabil de produc┼úia de gaz Zyklon B pentru lag─ârele de concentrare ┼či care s-a refugiat sub pulpana ocrotitoare a unei organiza┼úii nu mai pu┼úin criminale, biserica catolic─â, pentru a sc─âpa de acuza┼úii.

Nu v─â ├«ntrista┼úi, fiindc─â nici actualul pap─â nu este mai breaz, ce-i drept, ca t├ón─âr nazist, entuziast membru al Hitlerjugend (dup─â cum vede┼úi ├«n imagine) sau, dac─â vre┼úi, ├«n calitatea sa de prefect, ├«nc─â din 1981, al “Congrega┼úiei pentru doctrin─â ┼či credin┼ú─â” a bisericii catolice, adic─â buna ┼či str─âvechea noastr─â Inchizi┼úie, c─âreia i-au inventat o nou─â denumire ├«n 1965, mai pu┼úin belicoas─â, dar n-au avut m─âcar un minim de bun sim┼ú s─â-i schimbe ┼či sediul, fiindc─â func┼úioneaz─â, ├«nc─â de la 1588, ├«n acela┼či “Palat al Sf├óntului O(ri)ficiu”, din incinta Vaticanului.

Ve┼úi avea surpriza de a vedea confirmat ├«n film, un zvon aproape mitic, al ├«mp─âr┼úirii sferelor de influen┼ú─â, la conferin┼úa de la Yalta, ├«n 1945, ├«ntre Stalin ┼či buldogul cu trabuc, Winston Churchill, pe o simpl─â bucat─â de h├órtie, pe care ┼ú─âri ┼či popoare au fost h─ârt─ânite, la propriu, procentual.

Dac─â v─â va mira, cumva, atitudinea malefic─â a ducelui de Malborough, “marele”, tot la propriu, laureat pentru literatur─â al premiului dinamit─â, v─â invit s─â (re)vede┼úi filmul consacrat familiei Rothschild, care-l identific─â pe tat─âl lui Winston Churchill, lordul Randolph Churchill, ca pe unul dintre slugoii bine pl─âti┼úi ai Rothschilzilor.

Din nefericire, Rom├ónia a fost una dintre ┼ú─ârile cele mai afectate de acel t├órg al Satanei, de la final de r─âzboi, care ne-a l─âsat cu arme ┼či bagaje ├«n custodia georgianului asasin, Stalin ┼či a complicilor lui cominterni┼čti, ale c─âror odrasle conduc ┼či ast─âzi aceast─â na┼úie n─âp─âstuit─â, ├«n care, vorba lui Milton Friedman, tot ce exist─â trebuie s─â aib─â doar pre┼ú ┼či ├«n nici un caz valoare, fiindc─â “[…] ├«n aceast─â lume, care respir─â Comer┼ú prin to┼úi porii s─âi, nu e loc de nimic altceva, dec├ót cu riscul distrugerii psihice sau chiar fizice a persoanei […]”, cum tare bine sublinia Ioan Petru Culianu.

“Este un paradox faptul c─â fiecare dictator s-a c─â┼ú─ârat la putere pe scara libert─â┼úii de exprimare. Imediat ce a ob┼úinut puterea, fiecare dictator a suprimat libertatea de exprimare… except├ónd-o pe a lui, desigur.”( Herbert Hoover)

Pentru a vedea documentarul subtitrat v─â recomand urm─âtorul link:
http://vimeo.com/53157445
Sau pentru a-l vedea în varianta downloads:
http://fastupload.rol.ro/dfb7f79b9b7af81aad848…
subtitrarea:
http://fastupload.rol.ro/db03489c6131c28b53ab7…
Dac─â nu merg primele dou─â v─â recomand:
http://fastupload.rol.ro/90e28e1a3dbaafdf7fe0e…

Partea a-II-a ÔÇô Propaganda

“F─âr─â o anumit─â form─â de cenzur─â, propaganda, ├«n sensul cel mai strict al cuv├óntului, este imposibil─â. Pentru a putea efectua o ac┼úiune propagandistic─â, trebuie s─â se interpun─â o barier─â ├«ntre public ┼či evenimentul ├«n cauz─â. Accesul la evenimentul real trebuie limitat, p├ón─â c├ónd propagandistul creeaz─â un pseudo-eveniment, pe care-l consider─â ‘├«n┼úelept’ ┼či dezirabil. Din moment ce persoanele care au acces direct pot ├«n┼úelege gre┼čit ceea ce v─âd ┼či nimeni altcineva nu mai poate interveni, ulterior, ├«n aceast─â interpretare eronat─â, este vital s─â se decid─â, anterior, ├«n ce direc┼úie se poate privi ┼či la ce anume. Fiindc─â noi nu analiz─âm ┼či apoi definim, ci mai ├«nt├ói categorisim ┼či abia dup─â aceea analiz─âm !”(Walter Lippmann,Public Opinion, 1922)

Epopeea The Power Principle, a regizorului amator Scott Noble, continu─â cu partea a II-a, intitulat─â sugestiv, “Propaganda”, ce demonstreaz─â, prin interviuri pertinente ┼či imagini de arhiv─â, modul ├«n care elitele corporatiste ale planetei folosesc “rela┼úiile publice” ┼či manipularea prin mass media pentru a modela “informa┼úia”, astfel ├«nc├ót s─â corespund─â propriilor scopuri de control social, extins ┼či de camuflare elaborat─â a practicilor politicii postbelice, subordonat─â total idealurilor neocolonialiste, fiind, totodat─â, o superb─â argumenta┼úie a tuturor aser┼úiunilor formulate de mine, anterior, pe blog, privind continuitatea la conducerea societ─â┼úii umane a acelora┼či familii iresponsabile ale elitei.

Opera lui Scott Noble este relevant─â, ├«n totalitate, pentru c─â expune, pe larg, aproape toate aceste mecanisme insidioase, folosite ├«n scopul consolid─ârii puterii discre┼úionare a ocultei planetare ┼či, pentru cei interesa┼úi de imaginea de ansamblu, lansez invita┼úia de a viziona, ├«n ordine cronologic─â ┼či celelalte documentare postate, anterior, pe blog: PsyWar – Wake Up! http://antiiluzii.blogspot.com/2011/03/razboiu…), Human Resources(http://antiiluzii.blogspot.com/2011/06/resurse…), Lifting the Veil(http://antiiluzii.blogspot.com/2011/08/ridicar…).

Revenind la subiectul post─ârii mele, ├«i ofer cuv├óntul lui Noam Chomsky(http://antiiluzii.blogspot.com/2011/08/noam-ch…), unul dintre anali┼čtii interna┼úionali de marc─â ai fenomenului, pentru a sublinia ipocrizia limbajului de lemn practicat de oficialii guvernamentali din toate ┼ú─ârile lumii:

“Printre multele simboluri folosite pentru a ├«nsp─âim├ónta ┼či manipula popula┼úia statelor democrate, pu┼úine au fost at├ót de importante ca ‘teroare’ ┼či ‘terorism’. Ace┼čti termeni au fost, ├«n genere, limita┼úi la a descrie violen┼úa exercitat─â de indivizi sau grupuri minore. Violen┼úa oficial─â, care este mult mai extins─â, at├ót ca scar─â de manifestare, c├ót ┼či ca efecte distructive, este plasat─â ├«ntr-o cu totul alt─â categorie. Aceast─â utilizare nu are nimic de-a face cu dreptatea, succesiunea cauz─â-efect sau abuzurile cifrice. Oricare ar fi succesiunea real─â cauz─â-efect, violen┼úa oficial─â este descris─â, permanent, ca fiind doar un ‘r─âspuns’ sau ca fiind ‘provocat─â’ (‘represalii’, ‘reac┼úie de protec┼úie’ etc.) ┼či nu ca surs─â activ─â ┼či ini┼úiatoare a unui abuz. ├Än mod similar, violen┼úa ampl─â, exercitat─â pe termen lung, inerent─â structurilor sociale opresoare pe care SUA le-a sprijinit sau chiar impus, nu este de obicei luat─â ├«n considerare. Num─ârul celor tortura┼úi sau uci┼či prin acte violente oficiale, exercitate ‘en gros’, ├«n ultimele decenii, l-au dep─â┼čit pe cel al victimelor terori┼čtilor ‘neoficiali’ de mii de ori. Dar aceasta nu este ‘teroare’, fiindc─â ‘for┼úele de securitate’ recurg numai la represalii, atunci c├ónd se angajeaz─â ├«n ‘ac┼úiuni poli┼úiene┼čti.'”

Dac─â citatul anterior nu vi s-a p─ârut tocmai elocvent, v─â reamintesc c─â genocidul – crima suprem─â – nu poate fi exercitat, ├«n nici un caz, de indivizi sau grupuri ‘teroriste’, ci este un atribut rezervat, ├«n exclusivitate, manifest─ârilor sociopate ale statelor ┼či guvernelor.

┼×i, dac─â tot a┼úi r─âmas cu spr├ónceana ridicat─â ┼či buzele ┼úuguiate de scepticism, v─â reamintesc c─â internetul v─â st─â la dispozi┼úie ┼či c─â la aceast─â pagin─â(http://en.wikipedia.org/wiki/Patterns_of_Globa…), de exemplu, ave┼úi o statistic─â revelatoare a victimelor a┼ča-ziselor acte teroriste, produse pe plan interna┼úional ├«n perioada 1995-2003, care ├«nsumeaz─â 6973 de mor┼úi (cifr─â din care pute┼úi sc─âdea, f─âr─â griji, cele 3.000 de victime ale ‘atentatului’ auto provocat de americani ├«n septembrie 2001) ┼či 23.824 de r─âni┼úi.

V─â invit, insistent, s─â compara┼úi aceste cifre cu zecile de milioane de mor┼úi, r─âni┼úi ┼či dezr─âd─âcina┼úi rezulta┼úi din campaniile demente ale SUA, NATO ┼či ale altor ┼ú─âri satelit, ├«n Iugoslavia, Irak, Afganistan, Libia ┼či ├«n toate celelalte ┼ú─âri ale globului, ├«n care au intervenit cu trupe ┼či sper c─â ve┼úi reu┼či s─â m─â convinge┼úi c─â a fost o reac┼úie perfect legitim─â, numai de ‘represalii’ ┼či c─â justific─â, din plin, bugetele militare de sute de miliarde de dolari pe care le pute┼úi admira, de pild─â, ├«n toat─â splendoarea lor, la aceast─â pagin─â(http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries…).

┼×i s─â nu uita┼úi, cumva, c─â, ├«n acela┼či timp, acelea┼či guverne ale lumii url─â de disperare c─â nu g─âsesc fonduri pentru bugete sociale, ac┼úiuni umanitare sau de stopare a efectelor gogori┼úei ├«nc─âlzirii globale(http://ro.netlog.com/ZeitGeist_Spiritul_Timpulu…- ), singurii supra├«nc─âlzi┼úi fiind neuronii singulari ai acestor microcefali asociali, politicienii, cu care ne-au pricopsit elitele.

Mark Poster (1941-2012), fost profesor emerit de istorie la University of California, Irvine, sublinia, de asemenea:

“Terorismul este, ├«n esen┼ú─â, cea mai eficient─â propagand─â guvernamental─â; serve┼čte numai la abaterea aten┼úiei de la abuzurile s─âv├ór┼čite de aceste guverne ├«mpotriva unor inamici ‘externi’, ├«n mare parte imaginari, dar ‘extrem de periculo┼či’.”

Desigur c─â, a┼ča cum ve┼úi vedea ┼či din film, prin m─ârturiile celor doi evada┼úi celebri din ograda infamei CIA, toate aceste tactici statale nu ar fi posibile f─âr─â servilismul serviciilor secrete, iar acestea s-au dovedit a fi ├«n timp, f─âr─â excep┼úie, organiza┼úii criminale ce au ac┼úionat ┼či ac┼úioneaz─â mai presus de legi ┼či de batjocura numit─â pompos ‘constitu┼úie’, o simpl─â colec┼úie de privilegii temporare.

De ce mai avem, ├«nc─â, partide politice ┼či servicii secrete ?

Simplu, fiindc─â a┼ča cum papagalicim expresii ag─â┼úate din zbor, f─âr─â pic de semnifica┼úie real─â, cum ar fi “├«nc─âlzirea global─â”, “drepturile omului”, “drepturile minorit─â┼úilor” ┼č.a.m.d., la fel facem cu cea mai grav─â dintre ele, catastrofa numit─â “democra┼úie”.

S─â v─â fie foarte clar: nic─âieri, dar absolut nic─âieri ├«n aceast─â lume, nu exist─â democra┼úie, fiindc─â nic─âieri ├«n aceast─â lume nu conduce poporul – poate doar ├«n Islanda, momentan, dar am foarte pu┼úine informa┼úii ├«n acest sens – ┼či dac─â ├«nc─â mai judeca┼úi, superficial, c─â votul vostru jalnic, “exprimat” o dat─â la patru ani, joac─â vreun rol ├«n balan┼úa puterii, nu ave┼úi dec├ót s─â nu m─â crede┼úi pe mine, dar reflecta┼úi, m─âcar o clip─â, la cuvintele lui Mark Twain, care a afirmat ferm ┼či r─âspicat:

“Dac─â votul nostru ar conta, nu ne-ar mai l─âsa s─â vot─âm !”.

Cred c─â se impune, pentru a ajunge s─â avem un limbaj comun ┼či fiindc─â mul┼úi oameni tr─âiesc cu impresia fals─â a perceperii corecte a acestui fenomen perfid, s─â v─â prezint rezultatele unei analize efectuate ├«nc─â din 1938 – ┼či anul nu este ales ├«nt├ómpl─âtor, fiindc─â este cel premerg─âtor celei mai mari conflagra┼úii mondiale, v├óndut─â maselor tot prin propagand─â – de Institute for Propaganda Analysis, o organiza┼úie american─â ├«ngrijorat─â de efectul asupra maselor, care se dovedeau incapabile s─â mai manifeste o g├óndire critic─â.

1938 este ┼či anul c├ónd a fost difuzat─â emisiunea “R─âzboiul lumilor” a lui Orson Welles, despre care scriam, cu mult ├«nainte de a ┼čti de acest film, ├«n postarea dedicat─â lui Gerbner(http://antiiluzii.blogspot.com/2012/02/sindrom…):

“├Än aceea┼či ordine de idei, Orson Welles ┼či piesa sa radiodifuzat─â, “R─âzboiul lumilor”, la fel ca ┼či exagerarea efectelor panicii provocate, cred c─â au f─âcut parte dintr-un prim test de verificare a gradului de team─â ce poate fi indus─â ├«n r├óndul popula┼úiei, prin mass media, ├«n perspectiva unui al doilea r─âzboi mondial, care se afla de mult─â vreme pe ‘plan┼četele’ ocultei mondiale.”

Fiindc─â a mai trecut ceva vreme, de atunci, mi-am permis s─â extind pu┼úin cele 7 tehnici sau mecanisme ale propagandei, identificate ini┼úial de organiza┼úia amintit─â ┼či tot nu sunt convins c─â voi epuiza argumentele ce pot demonta intimitatea acestui fenomen, c─âruia i s-au dedicat tomuri ├«ntregi, dar ve┼úi reu┼či m─âcar s─â v─â face┼úi o idee, ceva mai documentat─â, ├«n acest sens.

Tehnici de propagand─â

1. Afirma┼úia categoric─â – este o declara┼úie entuziast─â ┼či energic─â, frecvent utilizat─â ├«n publicitatea ┼či propaganda modern─â, ce prezint─â aparent un fapt, de┼či nu este neap─ârat adev─ârat. Se presupune c─â declara┼úia trebuie acceptat─â ca o axiom─â, ce nu mai necesit─â verific─âri ulterioare, trebuind s─â fie ingerat─â f─âr─â ezit─âri. Ceva mai pu┼úin folosit─â ├«n timp de r─âzboi, procedura este caracteristic─â politicii ┼či reclamei comerciale, care declar─â orice produs ca fiind, din start, “cel mai bun”, “cel mai performant”, numai bun de coroni┼ú─â ┼či premiul ├«nt├ói. De┼či u┼čor de decelat, este o form─â periculoas─â, fiindc─â, de regul─â, exprim─â r─âspicat numai minciuni.

2. Sugestia “ultimului tren” – este una dintre cele mai comune tehnici, care-i indic─â individului s─â urmeze mul┼úimea (sau turma, cum o denumea dispre┼úuitor Walter Lippmann: http://antiiluzii.blogspot.com/2011/03/razboiu…) – din simplul motiv c─â to┼úi ceilal┼úi fac la fel. Este ceea ce eu mi-am permis s─â denumesc “conformism social”(http://ro.netlog.com/ZeitGeist_Spiritul_Timpulu…- ) ┼či ├«ncearc─â s─â conving─â individul c─â se afl─â ├«n tab─âra ├«nving─âtorilor, care sunt imposibil de comb─âtut. Actualmente a c─âp─âtat o nuan┼ú─â ceva mai perfid─â, suger├óndu-i subiectului c─â va fi l─âsat pe dinafar─â, dac─â nu se conformeaz─â, deci nu mai vorbim de o simpl─â op┼úiune, ci de un imperativ. Sigura modalitate de combatere este informarea din mai multe surse ┼či c├ónt─ârirea cu mare discern─âm├ónt a argumentelor pro ┼či contra, de┼či sentimentul de precipitare pe care-l induce exact acest lucru ├«ncearc─â s─â ├«mpiedice.

3. Omisiunea selectiv─â – implic─â doar prezentarea informa┼úiilor favorabile unei idei sau propuneri ┼či omiterea celor contrare. Este extrem de eficient─â ┼či foarte des folosit─â ┼či, de┼či majoritatea informa┼úiei prezentate poate fi adev─ârat─â, este foarte periculoas─â tocmai prin ceea ce omite.

4. Generalit─â┼úile sclipitoare – este o metod─â aplicat─â foarte des ├«n discursul politic, folosind cuvinte ce pot avea un sens pozitiv, diferit de la un individ la altul, dar care fac apel la concepte foarte pre┼úuite. Folosirea lor presupune acceptarea lor necondi┼úionat─â, tocmai fiindc─â fac apel la un concept important. Ve┼úi remarca u┼čor acest procedeu g─âunos, deoarece se folose┼čte de no┼úiuni ca: “ap─ârarea democra┼úiei”, onoare, glorie, sacrificiu, patriotism ┼či, mai ales, ├«n discursul liderilor SUA, “libertate”. Desigur c─â cei care v─â vor invita at├ót de generos la lupt─â, nu se vor num─âra niciodat─â, nici ei, nici familiile lor, printre cei care vor lupta al─âturi de voi, ci vor fi cei care-┼či vor num─âra banii ├«n spatele frontului.

5. Cel mai mic dintre dou─â rele – este procedeul care ├«ncearc─â s─â ne conving─â de o idee, pe care o prezint─â ca fiind cea mai pu┼úin ofensiv─â. ├Än timp de r─âzboi sau, mai nou, criz─â economic─â fals─â, implic─â necesitatea unor sacrificii, care afecteaz─â numai masele, fire┼čte, pentru a justifica o decizie dur─â. Tehnica implic─â ┼či jocul denumit popular la noi “pasatul motanului” sau aruncatul vinii pe un inamic extern sau alt grup politic sau social. Este, de asemenea, caracteristic─â “procesului electoral” c├ónd ni se permite s─â alegem fie un ho┼ú-b─âd─âran portocaliu, fie un n─ât├óng triplu trandafiriu. Stupiditatea procedurii cred c─â a fost foarte evident─â ├«n al doilea r─âzboi mondial, c├ónd puteam alege ├«ntre Stalin ┼či Hitler ┼či, mai ales noi rom├ónii, ┼čtim foarte bine ce a ├«nsemnat prima variant─â. Evident c─â a doua op┼úiune era cel pu┼úin la fel de tembel─â.

6. Etichetarea inamicului – este folosirea unui limbaj depreciativ sau a unor cuvinte care poart─â o conota┼úie negativ─â, atunci c├ónd descriu un inamic. ├Äncearc─â, ├«ntotdeauna, identificarea ┼úintei cu ceva ce displace profund marelui public, procedeul fiind corelat cu sarcasmul ┼či ridiculizarea prin imagini, limbaj sau scrieri politice. Poate, ├«ntr-o mai mare m─âsur─â dec├ót celelalte procedee, face apel la sentimentele umane, declan┼č├ónd reac┼úii subiective, emotive, care favorizeaz─â ignorarea naturii reale a ideii sau propunerii ├«n cauz─â.

7. Indicarea precis─â a inamicului – este un procedeu utilizat des ├«n campanii ┼či dezbateri politice, dar ┼či ├«n timp de r─âzboi. Se ├«ncearc─â simplificarea for┼úat─â a unei situa┼úii complexe, specific├ónd un anumit grup ca fiind inamicul sau rezum├ónd totul numai la variante de alb ┼či negru, bine ┼či r─âu ┼č.a.m.d., excluz├ónd din start nuan┼úele.

8. Conceptul “omului din popor” – const─â ├«n ├«ncercarea propagandistului de a convinge publicului c─â vederile sale coincid cu ale omului simplu, de pe strad─â ┼či c─â sunt emise, fire┼čte, ├«n beneficiul acestuia. Poate fi folosit un limbaj simplu, popular, asezonat cu diverse glume sau chiar se pot practica erorile inten┼úionate, mai ales ├«n discursurile publice, pentru a induce falsa iluzie a spontaneit─â┼úii ┼či sincerit─â┼úii. S─â nu-i uit─âm, de exemplu, pe marii no┼čtri criminali decembri┼čti care se afi┼čau numai ├«n pulovere la televiziunea na┼úional─â, ca s─â uit─âm c─â n-au copil─ârit ├«n Ferentari, ci ├«n Prim─âverii.

9. M─ârturiile – reprezint─â recomand─âri sugerate prin citate sau men┼úiuni, scoase sau nu din context, care ├«ncearc─â s─â conecteze o persoan─â faimoas─â sau respectabil─â cu ideea, produsul sau articolul ├«n cauz─â. Sunt des folosite ├«n reclame ┼či campanii politice.

10. Transferul – este un procedeu care ├«ncearc─â s─â fac─â subiectul s─â priveasc─â identic dou─â idei diferite, realiz├ónd o conexiune artificial─â ├«n mintea acestuia ├«ntre cele dou─â articole. De┼či, de regul─â, e folosit pentru a transfera sentimente negative de la un obiect la altul al discu┼úiei, se poate ├«nt├ómpla ┼či invers. Conect├ónd articolul cu ceva ce subiectul respect─â, pot fi generate sentimente pozitive. Totu┼či, ├«n politic─â, este folosit aproape exclusiv pentru a transfera vina sau sentimentele negative de la un politician la altul. O variant─â ar fi ┼či cea a “┼úapului isp─â┼čitor”, care poart─â toat─â vina pentru e┼čecurile celor ce propag─â, de fapt, ideea.

Sau pot sintetiza toate procedeele amintite ┼či v─â pot spulbera, ├«ntr-un final, iluziile democratice sau anti-conspira┼úioniste, dac─â putem pune pre┼ú pe cuvintele marelui guru al propagandei, Edward L. Bernays:

“Manipularea con┼čtient─â ┼či inteligent─â a obiceiurilor curente ┼či a opiniilor maselor este un element important ├«ntr-o societate democratic─â. Cei care manipuleaz─â acest mecanism nev─âzut al societ─â┼úii, constituie un guvern invizibil(http://antiiluzii.blogspot.com/2011/10/guvernu…), care este adev─ârata putere conduc─âtoare ├«n ┼úara noastr─â. […] Suntem guverna┼úi, min┼úile ne sunt modelate, gusturile ne sunt formate, ideile ne sunt sugerate, ├«n mare parte de oameni de care nu am auzit vreodat─â. Acesta este un rezultat logic al modului ├«n care este organizat─â societatea noastr─â democratic─â. Marile mul┼úimi de fiin┼úe umane trebuie s─â coopereze ├«n aceast─â manier─â, dac─â vor s─â tr─âiasc─â ├«mpreun─â, ca o societate ce merge ca pe roate. […] ├Än aproape orice act cotidian, fie din sfera politicii, fie din cea a afacerilor, ├«n comportamentul nostru social sau ├«n g├óndirea noastr─â etic─â, suntem domina┼úi de un num─âr relativ redus de persoane, care ├«n┼úeleg procesele mentale ┼či tiparele sociale ale maselor. Ei sunt aceia care trag i┼úele ce controleaz─â mintea public─â.”

Din nou, m─â v─âd nevoit s─â-i comp─âtimesc pe cei care nu cunosc limba englez─â, fiindc─â, foarte des, cabotinismul limbajului folosit de politicienii americani sau britanici este u┼čor de sesizat ├«n limba lor matern─â ┼či m─â refer, ├«n cazul de fa┼ú─â, la senilul Ronald Reagan, care se identifica voios cu Contras din Nicaragua, folosind pentru ei termenul de “lupt─âtori pentru libertate”, ├«n original fiind “freedom fighters”.

Genial─â, ├«n acest sens, este observa┼úia comicului american George Carlin, care se ├«ntreba: “Din moment ce poli┼úi┼čtii (├«n original crime fighters ) lupt─â contra infrac┼úiunilor ┼či a crimelor, iar pompierii – ├«n original fire fighters ) lupt─â contra focului, atunci ace┼čti freedom fighters ├«mpotriva cui lupt─â ?” – concluzia fiind logic─â ┼či evident─â: contra freedom , a libert─â┼úii adic─â.

Dincolo de glumă, demonetizarea agresivă a limbajului curent, prin repetarea obsesiva a unui cuvânt sau a unei expresii, într-un context distorsionat, conduce la tocirea simţurilor ascultătorilor, care nu mai sesizează minciuna sau absurditatea mesajului în sine.

Astfel “teroriste” nu mai sunt guvernele, care omoar─â sute de milioane de oameni ├«n r─âzboaie, ci am─âr├ó┼úii care li se opun, cu furci ┼či topoare, ap─âr├óndu-┼či ┼úara sau familiile; “societ─â┼úile anarhice” (de genul republicii spaniole), care resping, de fapt, ierarhiile, consider├ónd statul ca pe ceva inutil, nedorit ┼či, mai ales, d─âun─âtor, sus┼úin├ónd un activism voluntar, profund democrat, au fost asociate haosului, ├«n timp ce “democra┼úii” au devenit oligarhiile imperiale, militar-bancare; “fasci┼čti” nu mai sunt aceia┼či oligarhi bancari interna┼úionali, ce au subven┼úionat at├ót bol┼čevismul, c├ót ┼či fascismul european interbelic, regimuri neap─ârat necesare “reconfigur─ârii” lumii, prin r─âzboaie, ci conduc─âtorii de state ca Jean Baptiste Aristide sau Salvador Allende sau Patrice Lumumba sau chiar Hugo Chavez(http://antiiluzii.blogspot.com/2011/01/la-sud-…), care fac ceva bun pentru popoarele lor, ├«ncerc├ónd s─â le izoleze de lipitorile americane ┼č.a.m.d.

Filmul are ┼či unele minusuri, prezent├óndu-ne, de exemplu, discursul fals pacifist al masonului Gorbaciov, responsabil, al─âturi de criminalul George Bush, de dezmembrarea blocului socialist, pe care l-a expus neocolonialismului american, fiind r─âspl─âtit cu premiul dinamit─â pentru pace – la fel ca ┼či mascota Obama, care a f─âcut pace ├«n Libia, acoperind-o cu un covor de bombe.

Istoricul care sus┼úine ideea c─â sovieticii promovau “socialismul ├«ntr-o singur─â ┼úar─â” este cel pu┼úin penibil, fiindc─â prezint─â jum─ât─â┼úi de adev─âr, ├«n cel mai pur stil propagandistic.

Este adev─ârat c─â Trotsky, ├«n calitatea lui de fondator ┼či prim comandant al Armatei Ro┼čii, a r─âmas ├«n ochii occidentalilor ca promotor al revolu┼úiei socialiste mondiale, fiindc─â, spre deosebire de Stalin vorbea cam mult, a┼ča cum a f─âcut-o de la tribuna Congresului al II-lea al Sovietelor, din 26 octombrie 1917, c├ónd a afirmat:

“Ne punem toat─â speran┼úa ├«n faptul c─â revolu┼úia noastr─â va declan┼ča revolu┼úia european─â. Dac─â popoarele revoltate din Europa nu vor strivi imperialismul, noi vom fi cei strivi┼úi, f─âr─â ├«ndoial─â. Ori revolu┼úia rus─â va prinde ├«n v├órtejul luptei ├«ntregul Occident, ori capitali┼čtii tuturor ┼ú─ârilor ne vor ├«n─âbu┼či.”

Dar asta nu ├«nseamn─â c─â Stalin ┼či ceilal┼úi conduc─âtori sovietici aveau alte idei, numai c─â elanul lor revolu┼úionar s-a tocit brusc, atunci c├ónd au fost f─âcu┼úi de r├ós ├«n fa┼úa Var┼čoviei, a┼ča cum scriam ├«n postarea dedicat─â asasin─ârii pre┼čedintelui polonez Lech Kaczynski:

“Strategia neconven┼úional─â a mare┼čalului Pilsudski a condus la victoria final─â din B─ât─âlia Var┼čoviei, din august 1920 – ajutat fiind ┼či de incompeten┼úa cras─â a mare┼čalului sovietic Tuhacevski, care scrisese ┼či o carte stupid─â despre inutilitatea rezervelor strategice ├«n timp de r─âzboi – fapt care trebuie s─â fi condus la r─âzbunarea crunt─â a lui Stalin, c├ónd a masacrat cei peste 22.000 de ofi┼úeri polonezi, arunca┼úi ├«n gropile comune de la Katyn, executa┼úi ├«n cel mai pur stil NKVD/KGB, cu un glon┼ú ├«n ceaf─â.”

Stalin a continuat s─â aib─â exact acelea┼či idei, subordonate conceptului de republic─â sovietic─â mondial─â, numai c─â, r─âmas f─âr─â for┼ú─â militar─â, ┼či-a mai temperat discursul politic, ├«n timp ce Trotsky, exilat ├«n Mexic, nu a ├«n┼úeles prea bine noua masc─â “uman─â” a bol┼čevicilor ┼či tot gur─â mare a r─âmas, p├ón─â c├ónd i-a ├«nchis-o Stalin, e adev─ârat, nu cu m├ónu┼úa lui, ci cu toporul lui Ram├│n Mercader.

Dac─â nu m─â crede┼úi pe mine, poate ├«l ve┼úi crede pe unul dintre menestrelii bol┼čevismului, Maxim Gorky, care a preferat s─â admire inefabilul comunismului tot de departe, de peste hotare, dar a ├«ntre┼úinut o intens─â coresponden┼ú─â cu Stalin, c─âruia ├«i scria, ├«n martie 1936:

“Organiz├ónd intelectualitatea Europei ├«mpotriva lui Hitler ┼či a filozofiei sale, ├«mpotriva militarismului japonez, urmeaz─â s─â-i inocul─âm ideea c─â revolu┼úia socialist─â mondial─â este de neevitat.”

Dup─â r─âzboi, ghearele ursului sovietic fuseser─â amputate de la cot, de lovitura preventiv─â dat─â de Hitler ├«n data de 22 iunie 1941, o mare improviza┼úie, ce-i drept, dar care l-a surprins pe Stalin cu pantalonii ├«n vine sau, strategic spus, ├«n plin─â preg─âtire a ofensivei, av├ónd toate trupele primului e┼čalon strategic (┼čaisprezece armate – 170 de divizii) lipite de grani┼ú─â, ca timbrul de scrisoare, incapabile s─â se apere, deci numai bune de v├ónturat de t─âv─âlugul nazist.

Armata Ro┼čie postbelic─â, av├ónd pierderi de peste 20 de milioane de solda┼úi, nu prea mai putea sprijini mania globalist─â a lui Stalin, care nu mai avea de mult─â vreme dispute spirituale cu Trotsky, dec├ót presupun├ónd c─â acesta ├«i putea b├óntui visele.

Tot naiv─â mi se pare ┼či ideea c─â Bill Donovan, ├«ntemeietorul OSS, precursorul CIA, putea fi anti-nazist, din moment ce era omul Wall Street, care finan┼úase ┼či ├«nfiin┼úase nazismul.

M─â opresc aici, cu tribula┼úiile mele istorice, nu ├«nainte de a v─â invita, pe cei cu adev─ârat curio┼či, la o mic─â anchet─â:

Oare ├«ntre Paul Nitze, promotorul r─âzboiului rece, prin al s─âu document NSC-68 ┼či Friedrich Wilhelm Nietzsche, filozoful care i-a inspirat pe nazi┼čti, nu exist─â nici o leg─âtur─â, ├«n afar─â de numele lor, care se pronun┼ú─â tare asem─ân─âtor, sau str─âmo┼čii teutoni ai lui Nitze, originari din Magdeburg ┼či Nietzsche, care locuia tot ├«n Sachsen-Anhalt, ├«n Naumburg, la numai o arunc─âtur─â de tun distan┼ú─â, erau cam ├«nrudi┼úi ?

Ve┼úi recunoa┼čte ├«n acest film toate mecanismele folosite, chiar ┼či acum, pentru men┼úinerea st─ârii de ├«ncremenire ├«n groaz─â a societ─â┼úii ┼či nu este o simpl─â coinciden┼ú─â, fiindc─â sunt produsul acelora┼či min┼úi malefice grupate, c├óndva, de Sigmund Freud ├«n Institutul Tavistock, preluate ┼či perfectate de dublul s─âu nepot, prea longevivul Edward Bernays ┼či nu pot dec├ót s─â regret, romantic, fair play-ul ├«mp─âra┼úilor cotropitori romani, de alt─â dat─â, care pl─âteau ei ├«n┼či┼či “p├óinea ┼či circul”, r─âsplata oferit─â maselor spre lini┼čtirea spiritelor, pe c├ónd, urma┼čii lor, c─âm─âtarii vremurilor noastre, nu manifest─â deloc aceea┼či “noble┼úe”, atunci c├ónd ne v├ónd televiziune pe p├óine.

“Guvernul nostru ne-a men┼úinut ├«ntr-o stare de perpetu─â fric─â – ne-a men┼úinut ├«ntr-o continu─â panic─â, dictat─â de fervoarea patriotic─â – strig├ónd mereu c─â exist─â o grav─â urgen┼ú─â na┼úional─â. ├Äntotdeauna a existat vreun r─âu teribil ├«n ┼úar─â sau vreo monstruoas─â putere str─âin─â, care urma s─â ne devoreze, dac─â nu ne raliam orbe┼čte ├«n spatele guvernului, furniz├óndu-i fondurile exorbitante solicitate. Cu toate acestea, privind retrospectiv, aceste dezastre par s─â nu se fi ├«nt├ómplat niciodat─â ┼či niciodat─â nu au p─ârut a fi tocmai reale.”(General Douglas MacArthur:A Soldier Speaks -1965)

Link fim:
http://vimeo.com/60252267

pentru download: http://fastupload.rol.ro/e7708da761915308dd45c…
subtitrare: http://fastupload.rol.ro/813cc2eca8d861f27a0b2…

Principiul Puterii, partea a-III-a Apocalipsa

“Poate c─â nu m─â manifest, f─âr─â echivoc, ├«mpotriva capitalismului, a┼ča cum o fac mul┼úi oameni, dar ceea ce nu-mi place absolut deloc este ‘mercificarea’ p├ón─â ┼či a experien┼úelor personale, fapt care ne transform─â pe to┼úi ├«n actorii economiei de pia┼ú─â. Ironia perioadei de dup─â r─âzboiul rece este c─â pr─âbu┼čirea comunismului a fost urmat─â de ascensiunea unei alte ideologii utopice. ├Än Statele Unite ┼či Marea Britanie ┼či, ├«n mai mic─â m─âsur─â, ├«n celelalte ┼ú─âri occidentale, un anumit tip de fundamentalism de pia┼ú─â a devenit ghidul filozofic. Colapsul puterii americane, aflat ├«n curs de desf─â┼čurare, este ca atare o consecin┼ú─â previzibil─â.” (John Nicholas Gray)

Cu acest ultim film, The Power Principle: Part III – Apocalypse, am ajuns la finalul maratonului vizual al lui Scott Noble, ce reprezint─â, per ansamblu, o analiz─â palpitant─â, obiectiv─â ┼či extrem de elaborat─â a politicii externe practicat─â de plutocra┼úia imperial─â american─â, ├«n pu┼úinele secole ale existen┼úei sale, pe care le-a compensat, ├«ns─â, din plin, printr-o r─âsp├óndire de o amploare f─âr─â precedent a jafului armat, ipocriziei ┼či violen┼úei ├«n mas─â, ├«ndreptate ├«ntotdeauna ├«mpotriva oric─âror state care au ├«ncercat s─â se scuture de jugul colonialist milenar, sper├ónd s─â se ├«ndrepte spre firava raz─â de lumin─â a libert─â┼úii, redefinind-o, ├«n contextul planetar actual, ca pe o pur─â utopie.

Nu v─â gr─âbi┼úi s─â v─â scufunda┼úi ├«n pesimism, ├«ns─â, fiindc─â, a┼ča cum am sus┼úinut continuu pe acest blog, consider c─â aceast─â strategie a terorii institu┼úionalizate ├«┼či are zilele num─ârate ┼či propaganda(http://ro.netlog.com/ZeitGeist_Spiritul_Timpulu…- ) pe care s-a bazat, reu┼čind s─â induc─â o stare global─â de team─â, paralizant─â, cuplat─â cu o indolen┼ú─â improprie spiritului viu ┼či iscoditor al rasei umane, este din ce ├«n ce mai str─âvezie ┼či mai ridicol─â, repet├ónd la infinit acelea┼či tipare r─âsuflate.

Voi r─âsturna logica dezvoltat─â ├«n post─ârile anterioare, ├«ncep├ónd nu cu laude, ci critici aduse documentarului, c─âruia, din p─âcate, ├«i lipse┼čte tocmai viziunea de ansamblu, la care face un apel ne├«ncetat David Icke,
de exemplu, care ar fi demonetizat cu u┼čurin┼ú─â termenul “apocalips─â” folosit ├«n titlu ┼či, de asemenea, ar fi destr─âmat atmosfera de groaz─â impus─â de miturile “r─âzboiului rece” ┼či continuat─â de fantomaticul “r─âzboi contra terorii”, necesar justific─ârii men┼úinerii climatului militarist ┼či dup─â dezmembrarea blocului socialist, ├«n 1989-1990.

├Än postarea ” Revela┼úii ale piramidelor “(http://antiiluzii.blogspot.com/2011/11/revelat…) afirmam:

“┼×i, ├«n cazul ├«n care nu m-am exprimat destul de clar, m─â v─âd nevoit s─â insist reamintindu-v─â c─â toate aceste teorii absurde, care identific─â o apocalips─â, ce este, ├«n esen┼ú─â, o revela┼úie – a tuturor enigmelor Terrei ┼či ale fiin┼úei umane, poate – cu un final catastrofal, reprezint─â doar o manipulare ieftin─â a ocultei mondiale, destinat─â men┼úinerii climatului de teroare social─â ┼či respingerii oric─ârei tendin┼úe de schimbare a status quo.”

Din multe puncte de vedere, de┼či pleac─â de la premise false, filmul trage concluzii corecte, ├«ntr-un final, demont├ónd, de exemplu, mitul, larg r─âsp├óndit, al rolului principal jucat de Ronald Reagan ├«n destr─âmarea Uniunii Sovietice ┼či, implicit, a ├«ntregului bloc socialist, pe care ├«l avea sub obl─âduire.

Nu reu┼česc s─â ├«n┼úeleg de ce anali┼čtii mondiali, av├ónd actualmente toate informa┼úiile la vedere, nu reiau analiza politico-militar─â de la zero ┼či continu─â s─â bat─â moned─â pe aceea┼či sintagm─â r─âsuflat─â a “r─âzboiului rece” ┼či a diviz─ârii ideologice aparente, ce caracterizeaz─â popoarele secolului XX.

┼×i trec la exemple concrete, dar m─â v─âd nevoit s─â o iau de la origini, repet├ónd, poate, pentru unii, anumite date istorice, folosind ├«ns─â principiul care ar trebui s─â stea la baza analizei oric─ârui fenomen politic ┼či care nu este acel “cherchez la femme” al francezilor, ci mult mai prozaicul “qui prodest” sau echivalentul lui, ” qui bono “: ” Cui folose┼čte ? “, ” Cine beneficiaz─â ? ” de pe urma unui anumit proces social.

├Än primul r├ónd, apari┼úia a┼ča-zisei Uniuni Sovietice, av├ónd la baz─â ideologia leninist-marxist─â, este o alt─â mare ac┼úiune propagandistic─â.

├Än 1881, Theodor Herzl – valetul de cas─â al familiei Rothschild (http://antiiluzii.blogspot.com/2012/04/familia…) ÔÇô(http://ro.netlog.com/ZeitGeist_Spiritul_Timpulu…- ) – a ├«ntemeiat la Odessa, ├«n Imperiul Rus, de atunci, ” Mi┼čcarea sionist─â “, cu scopul declarat al ├«nfiin┼ú─ârii unei patrii a evreilor ├«n Palestina, deziderat ├«mplinit, dup─â cum bine ┼čtim.

├Än 1916, la o ├«ntrunire a B’nai B’rith, din New York, Jacob Schiff, pre┼čedintele b─âncii ÔÇ×Kuhn, Loeb & Co.ÔÇŁ – ┼či cap al unei familii financiare, de asemenea, subordonat─â Rothschild – a fost ales pre┼čedinte al “Mi┼čc─ârii sioniste ├«n Rusia” ┼či astfel ajungem la finan┼úatorul, de fa┼úad─â, al revolu┼úiei socialiste din octombrie.

Schiff l-a primit ├«n ianuarie 1917 pe Trotsky ├«n re┼čedin┼úa sa, finan┼ú├ónd antrenamentul “rebelilor ru┼či”, care s-a desf─â┼čurat pe terenul lui Rockefeller “Standard Oil Company” din New York. La final, Trotsky – ├«mpreun─â cu noi s─âi lupt─âtori de gheril─â – a p─âr─âsit SUA ├«mpreun─â 20 de milioane de dolari aur – primi┼úi de la Rockefeller, Schiff ┼či ginerele lui Loeb, Paul Warburg, primul pre┼čedinte al Rezervei Federale Americane ┼či ├«ntemeietor al CFR ├«n 1921 – ├«ndrept├óndu-se spre Rusia, pentru a da fiin┼ú─â “ciumei ro┼čii”.

Deci, de┼či aceast─â informa┼úie este binecunoscut─â, acum, majoritatea anali┼čtilor politici nu au curajul de a spune adev─ârul pe nume, c─â, de fapt, ├«n secolul XX nu au putut exista dou─â tabere, ideologic diferite, ci a existat dezbinare numai la nivelul popula┼úiei, care a fost obligat─â s─â accepte una sau alta dintre cele dou─â doctrine false, capitalism sau socialism, conducerea celor dou─â blocuri fiind unic─â: bancherii sioni┼čti grupa┼úi ├«n jurul familiei demonice Rothschild.

R─âzboiul rece ┼či cea mai mare gogori┼ú─â pe care a generat-o, ” r─âzboiul nuclear ” ┼či care este iar─â┼či reiterat – fiindc─â a trecut anul 2012(http://ro.netlog.com/ZeitGeist_Spiritul_Timpulu…- ) ┼či lumea nu mai vrea s─â se lase ├«nsp─âim├óntat─â de tot felul de catastrofe imaginare ┼či nici m─âcar de meteori┼úii care atac─â Rusia, mai nou – fac parte din aceea┼či strategie a propagandei terorii, pe care, sincer vorbind, am obosit s─â o tot amintesc pe blog.

Sunt perfect convins c─â toate acele ” evenimente pe muchie de cu┼úit ” nu au fost dec├ót tot minciuni, fiindc─â elitele lumii nu vor l─âsa “butonul nuclear” la ├«ndem├óna vreunei paia┼úe politice, ├«nsc─âunat─â de ei pe tronul american sau rusesc, gen Obama sau Medvedev.

De altfel, escaladarea ├«narm─ârilor nucleare nici n-ar fi fost posibil─â, tot propagandistic vorbind, dac─â so┼úii Julius ┼či Ethel Greenglass Rosenberg (din nou sioni┼čti) nu ar fi fost condamna┼úi public ┼či “executa┼úi” ├«n data de 19 iunie 1953, pentru vina de a fi furnizat secretele atomice americane taberei sovietice, c├ónd, de fapt, ei trebuie s─â fi ac┼úionat la ordin, pentru a “egala” ┼čansele celor dou─â false tabere.

Exist─â informa┼úii c─â ├«n cadrul Strategic Defense Initiative – sau ” R─âzboiul stelelor ” al lui Reagan – s-a f─âcut, de fapt, schimb de oameni de ┼čtiin┼ú─â ├«ntre cele dou─â tabere, ├«n laboratoarele americane lucr├ónd savan┼úi ru┼či ┼či invers, deci scopul real al acelor cercet─âri nu a fost, ├«n nici un caz, cel declarat, fiindc─â cele dou─â blocuri militare, aflate “├«n conflict”, ├«n realitate conlucrau pentru atingerea unui scop comun.

Este cunoscut─â starea medical─â a lui Ronald Reagan, grav afectat de Alzheimer, incapabil s─â ┼úin─â discursuri publice, altfel dec├ót apel├ónd la bile┼úele ┼či tesle-prompter ┼či, cu toate acestea, to┼úi anali┼čtii ignor─â acest fapt ┼či continu─â s─â-l considere responsabil de toate abera┼úiile care i-au caracterizat “domnia”, una dintre cele mai corupte ┼či brutale din secolul trecut, c├ónd deciziile trebuie s─â le fi luat altcineva, ├«n locul lui ┼či cel mai probabil candidat, ├«n lumina evenimentelor ulterioare, este vicepre┼čedintele s─âu, de atunci, George Bush.

O alt─â minciun─â este cea a presiunii americane exercitate asupra sovieticilor, prin survolurile repetate cu bombardiere ┼či avioane de spionaj, gen U2, care i-a ├«mpins pe ace┼čtia ├«n cursa epuizant─â a ├«narm─ârilor

├Än 1937, americanii salutau, cu surle ┼či tr├ómbi┼úe, aterizarea la Los Angeles a eroilor sovietici care pilotaser─â un avion peste Polul Nord, f─âr─â s─â realizeze c─â echipajul acelui avion tip DB-1 – din al c─ârui echipaj istoria nu a re┼úinut dec├ót numele pilotului prim, un oarecare Gromov – f─âcea, de fapt, experimente cu bombardiere strategice, cu raz─â lung─â de ac┼úiune.

├Än film ve┼úi redescoperi numele malefic de Rockefeller, printre finan┼úatorii Corpora┼úiei RAND, ai c─ârei anali┼čti de v├órf se jucau ├«n l─âdi┼úa cu nisip, cl─âdind planuri de distrugere nuclear─â reciproc asigurat─â.

Lucr├ónd ├«n domeniul nuclear, pentru o vreme, am dat peste o informa┼úie, care circul─â destul de liber printre speciali┼čtii domeniului, sus┼úin├ónd c─â reactorul RMBK – 1000 num─ârul 4, al centralei V.I. Lenin de la Cernob├«l, a fost distrus inten┼úionat, la ordinul politrucilor sosi┼úi de la Moscova, care au solicitat dezactivarea tuturor protocoalelor de securitate. Trebuia fabricat─â motiva┼úia la care a tot apelat, ulterior, Gorbaciov pentru a justifica aruncarea fostului bloc socialist ├«n bra┼úele reformelor “s─âlbatice” de pia┼ú─â, a┼ča cum se afirm─â ┼či ├«n film.

La finalul epopeii impresionante a lui Scott Noble, v─â invit s─â face┼úi propria analiz─â, la rece, a tuturor informa┼úiilor prezentate, evit├ónd s─â mai c─âde┼úi ├«n capcana revelat─â ┼či de istoricul Michael Albert, a atmosferei tensionate mondiale, ├«ntre┼úinut─â de secole, cu mari cheltuieli, de elitele oculte ale planetei ┼či, poate, s─â adera┼úi ├«n schimb la teoria mult mai luminoas─â a holismului cuantic, cu un corolar mai pu┼úin cunoscut, “Gaia hypothesis”, o teorie dezvoltat─â, ├«nc─â din anii ’70, de James Lovelock ┼či Lynn Margulis, savan┼úi care au adus dovezi concrete ├«n sprijinul nu al teoriei haotice a dezbin─ârii, ci a integr─ârii noastre active ├«ntr-un sistem geo-fiziologic planetar, prezent ├«n miturile de mult uitate ale str─âbunilor no┼čtri traci ┼či revelat str─âlucit de c├ómpurile morfogenetice ale lui Rupert Sheldrake, la care voi reveni ├«ntr-o postare viitoare.

” Nucleul credin┼úei ├«n progres este c─â valorile ┼či obiectivele umane converg ├«n paralel cu informa┼úiile noastre, tot mai ample. Secolul XX demonstreaz─â exact contrariul. Fiin┼úele umane folosesc puterea cunoa┼čterii ┼čtiin┼úifice pentru a impune ┼či ap─âra numai valorile ┼či obiectivele pe care le au deja. Noile tehnologii pot fi folosite pentru a atenua suferin┼úele ┼či a spori libert─â┼úile. Ele pot ┼či vor fi, de asemenea, utilizate pentru a purta r─âzboaie ┼či a consolida tirania. ┼×tiin┼úa a f─âcut posibil─â apari┼úia tehnologiilor care au impulsionat revolu┼úia industrial─â. ├Än secolul XX, aceste tehnologii au fost folosite pentru punerea ├«n aplicare a terorii de stat ┼či genocidului la o scar─â f─âr─â precedent. Etica ┼či politica nu progreseaz─â ├«n sincronism cu cre┼čterea nivelului de cuno┼čtin┼úe – nici m─âcar pe termen lung “.

Film subtitrat ro. link: http://documentare.digitalarena.ro/principiul-…

Iconarul cel schilod din Samara


timthumb2601_1290086913-largeIconarul cel schilod din Samara

Pantocratorul

* Nascut olog, fara maini si picioare, a ajuns unul din marii pictori de icoane din Rusia. Pentru credinta si arta sa minunata, Grigorii Juravlev a fost propus pentru sanctificare *
Exista oameni a caror soarta, chiar din primele clipe de viata, trece dincolo de puterea de intelegere a unui muritor de rand. Inca din momentul nasterii par a purta pecetea unui destin calauzit de un har nepretuit: cel al credintei. Viata li se asterne lin si clar, fara sovaiala, fara ezitari. Ei merg inainte, catre lumina, fara sa se abata din drum.
Un asemenea om s-a nascut, in urma cu mai bine de 150 de ani, intr-un sat din vestul Rusiei, in regiunea Samara. Viata lui Grigorii Juravlev pare o intruchipare perfecta a expresiei puterea lui Dumnezeu in cei neputinciosi se desavarseste. Caci nefericitul copil, desi nascut cu o malformatie cumplita, a fost unul din cei mai fericiti oameni de pe pamant.
Si poate nu gresim daca afirmam ca Grigorii Juravlev a trait asa cum este de datoria oricarui crestin sa o faca. El a trait pentru a implini darurile prin care Creatorul vorbeste in alcatuirea fiecarui om: a trait in bunatate, in dreptate, in adevar si in credinta. Tocmai pentru ca soarta lui sa nu fie uitata, el a fost harazit cu un talent ce nu este dat tuturor: acela de a picta. El a slefuit pana la perfectiune acest talent si l-a inapoiat Creatorului.

Predictiile unui preot de tara

mime-attachment

Grigorii Juravlev si fratele sau, Afanasie

Grigorii s-a nascut fara maini si picioare, in anul 1858, in satul Utevka. In vremea aceea mai existau oameni care inca traiau cu frica lui Dumnezeu si nu ucideau copiii care se nasteau schiloditi, asa cum se intampla uneori.
In izba din barne de lemn, mama lui Grigorii si-a plans durerea si s-a rugat pentru pruncul atat de chinuit pe care il adusese pe lume. Unchiul Ioachim a sfatuit-o sa dea copilul tiganilor: Ce copil este asta, fara maini, fara picioare, doar gura are! Nu are loc in lumea asta. Doar tiganii, la iarmaroc, pot scoate ceva bani cu el! Ii va fi mai bine acolo. Dar mama lui Grigorii nu a putut savarsi un asemenea pacat. Trebuie sa aiba o familie. Domnul nu ne va abandona!.
Preotul satului a botezat copilul dupa toate randuielile si le-a spus parintilor cu blandete: Domnul s-a uitat la robul sau si lumina a pogorat in sufletul acestui copil. Gura nu ne este data doar pentru a manca, ci cu ea se pot savarsi multe lucruri minunate. Desi pare neajutorat acum, cu aceasta gura, el va va hrani pe toti!

mime-attachment (1)

Aceasta icoana a fost pictata in intregime cu dintii

Timpul a trecut si Grisa, in ciuda handicapului sau, a crescut vesel si plin de viata. Din suferintele lui fizice i s-au nascut in inima cele mai duioase sentimente, iar in ratiunea lui au incoltit cele mai ascutite ganduri. Mintea lui aparent imatura a patruns in esenta lucrurilor si a evenimentelor. Oamenii erau impresionati de faptul ca baiatul niciodata nu se simtea descurajat, ii placea sa cante si sa glumeasca!
Bunicul il ducea pe umeri in fiecare duminica la biserica, iar Grisa se uita la icoane zambind si spunea: Vreau si eu sa fac asta. Bunicul suferea cand auzea glasciorul sau nevinovat. Il inchina, il ajuta sa sarute icoanele, il mangaia pe cap si pleca abatut spre casa.
Dar Grisa prinsese drag de preot si de icoanele care luminau biserica. Cand il scoteau pe tapsan, la aer, copilul, spre mirarea tuturor oamenilor, se rostogolea la vale, condus de o forta irezistibila, pana in Casa Domnului. Statea acolo ore in sir si cerceta atent fiecare chip de sfant, fiecare scena din Biblie, pictata pe peretii bisericii.
Cu penelul in dinti
Intr-o zi, pe cand era in curtea din fata casei, Grisa s-a tarat pe burta, a apucat in dinti un betisor si a inceput sa deseneze in praf tot ce vedea. Desenele lui erau extrem de expresive si patrundeau intr-un mod straniu in esenta lucrurilor. El vedea ceva ce altii nu vedeau. Atunci bunicul l-a dus la scoala si Grisa, cu o rabdare si vointa neomeneasca, a invatat sa scrie, cu creionul in dinti.

mime-attachment (2)

Catedrala Sfanta Treime pictata integral de Grigorii

A urmat cursurile scolii din sat, pana la moartea bunicului sau. Acum nu mai avea cine sa il care la scoala, iar Grigorii a inceput sa studieze acasa, singur. Pentru ca era primul din clasa si pentru ca era inzestrat cu un talent deosebit, invatatorul a mers la guvernatorul regiunii Samara pentru a-i solicita ajutorul.
Astfel a ajuns Grisa la gimnaziul din Samara, unde a devenit un elev remarcabil. Pentru ca avea un suflet bun si o minte sclipitoare, colegii il ajutau, inconjurandu-l cu afectiune. Pe langa cursurile gimnaziale, Grigorii a avut norocul sa fie ucenic in atelierul unui iconar vestit din oras. Cand a intrat pentru prima data in atelier si a simtit mirosul de ulei de in, de lemn si lac, Grigorii a avut sentimentul ca aici este acasa. Inceputul a fost greu, maestrul iconar fiind foarte exigent si riguros. Treptat, cu pensula in dinti, Grigorii a invatat alfabetul picturii icoanelor.
Dupa cativa ani, a sustinut in atelier un examen de absolvire. Trebuia sa realizeze o icoana destul de complexa, in cateva ore. Pentru el, o asemenea lupta cu timpul insemna o incordare cumplita: lacrimi i se scurgeau pe obraji, iar gatul si ceafa il dureau ingrozitor. Dupa trei ore de munca titanica, Grisa terminase icoana. Ochii sai inrositi de durere exprimau o fericire suprema. Era o adevarata capodopera! Profesorul iconar a privit lucrarea si a dat aprobator din cap. In acelasi moment, Grisa s-a prabusit pe podea intr-un spasm al musculaturii. Tinea pensula intre dintii pe care nu putea sa-i desclesteze. A fost nevoie sa se aduca prosoape fierbinti pentru a-i scoate penelul din gura. Profetiile preotului de la nasterea sa incepeau sa capete contur.

Icoana pentru tar

mime-attachment (3)

La 22 de ani, Grigorii s-a intors in Utevka sa natala, unde a inceput sa picteze icoane la comanda, pentru boierii bogati. Veneau oameni din toate colturile Rusiei, iar unii plateau bani grei pentru o asemenea opera de arta. Se spunea ca Grigorii are har de la Dumnezeu si ca icoanele sale sunt miraculoase, pentru ca fara ajutorul Domnului nici un om nu poate picta cu gura, atat de frumos.
In prezent s-au descoperit icoane ale artistului chiar si in afara granitelor tarii. Una dintre ele a fost gasita intamplator, in 1985, in Bosnia. Pe verso, semnat de iconar, sta scris: Aceasta icoana a fost pictata in intregime cu dintii de catre taranul fara maini si picioare, Grigorii Juravlev, din satul Utevka, regiunea Samara.
Exista o inregistrare in arhivele orasului Samara conform careia, in 1884, Juravlev a apelat la guvernatorul orasului, acelasi care il ajutase sa isi termine studiile. Realizase o icoana a Sfantului Nicolae si dorea sa o ofere tareviciului Nicolae, viitorul tar. Astfel, prin intermediul guvernatorului, el a trimis tarului o scrisoare: Inaltimea Voastra Imperiala, va scrie Grigorii Juravlev cu umilinta si smerenie&

mime-attachment (4)

Sfintii Chiril si Metodiu

Doresc sa Va aduc plocon o icoana a Sfantului Nicolae, pe care eu singur am pictat-o cu gura si nu cu mana, pentru ca din nastere nu am maini si picioare. Am zamislit aceasta icoana sub obladuirea Domnului care, in bunatatea Lui, mi-a permis intrarea in aceasta lume. Desi schilod, El m-a slobozit si m-a mantuit de la nefiinta. Si m-a inzestrat cu un dar. Prin miscarile gurii, savarsesc aceasta arta, potrivit poruncii Domnului.
Impresionat, tarul Alexandru al III-lea l-a invitat pe Grigorii Juravlev la palatul imperial din Sankt Petersburg. Aici, pictorul a realizat un portret al familiei Romanov. Tarul a fost atat de fascinat de lucrarea realizata, incat i-a oferit artistului o pensie lunara pe viata de 25 de ruble de aur.

53. Elvida de Gaetano Donizetti


Elvida este o dramă muzicală într-un act, cu muzica de Gaetano Donizetti scrisă în 1826, pe un libret de John Schmidt. Elvida a fost efectuată pentru prima dată în Napoli, la Teatro San Carlo, pe 6 iulie 1826.
În Napoli, San Pietro un Maiella, se află dosarul lucrării scris de mână.
Distribuţia de la primul spectacol:
Soliștii de la primul spectacol din Napoli, Teatro San Carlo, 6 iulie 1826 au fost:
Elvida – soprana ÔÇô castilian─â, domnisoara nobil─â (Henriette Meric Lalande)
Zeidar – Alto – fiul s─âu (Bridget Lorenzani)
Amur – redus – ╚Öef al unui trib de mauri (Luigi Lablache)
Alfonso – con╚Ťinut – Prin╚Ť castilian (Giovan Battista Rubini)
Ramiro – con╚Ťinut – oficial Alfonso (Gaetano Chizzola)
Zulma – mezzo-soprana – sclava lui Amur (Almerinda Manzocchi)
Corul de spanioli și mauri de ambele sexe

Scena se petrece ├«ntr-un loc puternic din ├«mp─âr─â╚Ťia Granadei ├«n Spania.
Actul Unic
Atrium, în camera de zi a lui Amur.
Elvida este o prizonier─â a arabului Amur, care vrea s─â se c─âs─âtoreasc─â cu fiul acestuia Zeidar. Intrigi, lupteÔÇŽTiranul scap─â ╚Öi ├«ncearc─â s─â omoare pe Elvida, dar este oprit de Zulma curajos. Alfonso ╚Öi Elvida se ├«nt├ólnesc.
În final revine pacea binemeritată.

Vă invit să vizionaţi o înregistrare audio din 2004 în următoarea distribuţie:
Elvida – Annick Massis
Amur – Pietro Spagnoli
Alfonso – Bruce Ford
Zeidar – Jennifer Larmore
Ramiro – Ashley Catling
Zulma – Anne-Marie Gibbons

Conductor – Antonello Allemandi
Orchestra – London Philharmonic Orchestra
Chorus – Geoffrey Mitchell Choir

Elvida – Gaetano Donizetti – 2004 :