Monthly Archives: July 2012

LA MULTI ANI PATRUNJICA :!:


Advertisements

29. Torquato Tasso de Gaetano Donizetti


Torquato Tasso este o oper─â de Gaetano Donizetti, pe libretul de Jacopo Ferretti .
Torquato Tasso ( Sorrento , 11 martie 1544 – Roma , 25 aprilie 1595) a fost un poet , romancier ┼či dramaturg italian.
Opera a avut premiera pe 09 septembrie 1833 la Teatro Valle din Roma . Când Donizetti a inceput sa compuna opera, aceasta deja prevedea pentru rolul de protagonist al unui poet un tenor , dar a fost forţat să schimbe rolul în bariton, pentru Giorgio Ronconi, care a devenit unul dintre primele roluri principale pentru baiton (de după Cardenio din Furiosul din insula Sf. Domingo ).
Dup─â mul┼úi ani de neglijare, opera a fost reluat─â la Savona, ├«n 1985, cu Simone Alaimo (Torquato), Luciana Serra (Eleanor), Ernesto Palacio (Roberto). Soprana Montserrat Caball├ę a inregistrat apoi cel mai faimos succes juc├ónd ├«n aceast─â oper─â.
Roberto Geraldini, secretarul Ducelui, invidios pe faima luiTorquato Tasso, decide s─â se r─âzbune pe prietenul s─âu pretinz├ónd c─â el e poetul. Torquato are ├«ncredere ├«n el, ┼či i-a ├«nm├ónat cheile de la locul, ├«n care ┼či-a ┼úinut notele sale, cu ode dedicate contesei Eleonora, sora Ducelui, care urma s─â se c─âs─âtoreasc─â cu Domnul de Mantua. Roberto face ca foile s─â fie ├«n m├óinile tat─âlui Gerard, un p─âl─âvr─âgiu, care le livreaz─â Ducelui.
Torquato, dup─â o ├«nt├ólnire cu Eleanor iubita lui, ├«n care ea ├«┼či d─â seama, ┼či sup─ârat─â s-a n─âpustit pe Roberto, dar este oprita de Duce, care face apel la to┼úi cei prezen┼úi la o petrecere ├«n gr─âdina Belriguardo.
complica problema este contesa de Scandiano , de asemenea, numita Eleanor, care crede c─â versurile sunt adresate ei.
├Äntre timp, Eleanor este ├«n a┼čteptare pentru o ├«nt├ólnire cu Torquato ┼či ├«n final ├«i declar─â dragostea lui, dar acesta, furios, se repede la ea. Ducele care ordon─â s─â fie ├«nchis Torquato, ca bolnav psihic .
┼×apte ani mai t├órziu, Torquato a┼čteapt─â ziua eliberare, ┼či ├«n cele din urm─â ajunge aceast─â clip─â; Ducele ├«l elibereaza ┼či Torquato este ├«ncoronat ca “poet major”, pe Capitol Hill.
Torquato sper─â s─â-┼či revad─â iubita, dar afl─â c─â Eleanor a murit.

Torquato Tasso – Simone Alaimo

Dirijor – Carlo Rizzi
Orchestra – Angelicum din Milano
Corul teatrului Donizetti din Bergamo.

 

The Hundredth Monkey Effect


“Efectul celei de-a 100-a maimu╚Ťe”:

Surs─â: http://fymaaa.blogspot.ro/2009/11/creierul-glo…

Efectul Celei de-a O Suta Maimu┼úe a fost f─âcut cunoscut de c─âtre biologul Lyall Watson, ├«n cartea sa ┬źLifetide┬╗ (Cursul Vie┼úii), ap─ârut─â ├«n 1980. El a relatat cum primatologii japonezi care studiau maimu┼úele macac ├«n mediul lor de via┼ú─â, ├«n anii ÔÇÖ50, au dat de un fenomen surprinz─âtor.
Cartea lui a fost dus─â la bun sf├ór┼čit printr-o lucrare foarte inspirat─â a lui Ken Keyes, din 1981, numit─â ┬ź Efectul Celei de-a O Suta Maimu┼úe ┬╗. ├Än ea, Ken Keyes a f─âcut un apel fierbinte pentru terminarea R─âzboiului Rece ┼či politica sa de distrugere reciproc─â garantat─â. Aici, ├«n cuvintele lui Ken Keyes, este o descriere a elementelor cheie ale Efectului Celei de-a O Suta Maimu┼úe.
Maimuţa japoneză, Macaca fuscata, a fost observată în mediul ei natural, timp de 30 de ani.
├Än 1952, pe insula Koshima, oamenii de ┼čtiin┼ú─â au dat maimu┼úelor cartofi dulci, arunc├óndu-i ├«n nisip. Maimu┼úelor le-a pl─âcut gustul cartofilor dulci ┼či proaspe┼úi, ├«ns─â murd─âria de pe ei nu le-a pl─âcut.
O maimu┼ú─â ├«n v├órst─â de 18 luni, numit─â Imo, a fost observat─â cum a putut rezolva problema, sp─âl├ónd cartofii ├«ntr-un izvor din apropiere. A ├«nv─â┼úat-o pe mama ei aceast─â ┼čmecherie. Colegii ei de joac─â au ├«nv─â┼úat aceast─â nou─â modalitate ┼či le-au ├«nv─â┼úat ┼či ei pe mamele lor.

Această inovaţie culturală a fost preluată, rând pe rând, de către celelalte maimuţe, sub ochii cercetătorilor.

├Äntre anii 1952 ┼či 1958 toate maimu┼úele tinere au ├«nv─â┼úat s─â spele nisipul de pe cartofii dulci, ca s─â ├«i fac─â mai buni la gust.
Doar adul┼úii care ┼či-au imitat puii, au urmat aceast─â dezvoltare social─â. Ceilal┼úi adul┼úi au continuat s─â m─ân├ónce cartofii dulci, murdari.
Apoi a ├«nceput s─â se ├«nt├ómple ceva. ├Än toamna lui 1958, un anumit num─âr de maimu┼úe Koshima sp─âlau cartofii dulci ÔÇô num─ârul lor exact nu este cunoscut.
S─â presupunem c─â, ├«ntr-o diminea┼ú─â, la r─âs─âritul soarelui erau 99 de maimu┼úe pe insula Koshima, care au ├«nv─â┼úat s─â-┼či spele cartofii lor dulci.
Să presupunem, în continuare, că, mai târziu în acea dimineaţă, a o suta maimuţă a învăţat să spele cartofi.


Atunci s-a întâmplat!
C─âtre sear─â, aproape to┼úi membrii cetei ├«┼či sp─âlau cartofii dulci, ├«nainte de a-i m├ónca.
Energia ad─âugat─â de aceast─â a o suta maimu┼ú─â a creat cumva o bre┼č─â ideologic─â!
S-a observat însă ceva.
Un lucru extrem de surprinz─âtor a fost c─â obiceiul sp─âl─ârii cartofilor dulci a trecut apoi peste mare.
Coloniile de maimu┼úe din alte insule ┼či comunitatea de maimu┼úe de pe insula principal─â de la Takasakiyama au ├«nceput s─â-┼či spele cartofii dulci.
Astfel, c├ónd un num─âr critic a achizi┼úionat o nou─â cuno┼čtin┼ú─â, aceast─â nou─â cuno┼čtin┼ú─â poate fi comunicat─â de la o minte la alta.
Chiar dac─â num─ârul exact poate s─â varieze, acest fenomen al Celei de-a O Suta Maimu┼úe ├«nseamn─â c─â doar c├ónd un num─âr limitat cunoa┼čte o nou─â modalitate, ea poate r─âm├óne ├«n proprietatea con┼čtiin├Äns─â exist─â un punct ├«n care, dac─â o singur─â persoan─â mai achizi┼úioneaz─â acea cuno┼čtin┼ú─â, c├ómpul prinde at├óta putere, ├«nc├ót aceast─â cuno┼čtin┼ú─â poate fi preluat─â aproape de toat─â lumea!ÔÇŁ
Ini┼úial, Lyall Watson a studiat ┼či asamblat povestea din dovezile l─âsate de cercet─âtorii primatelor. Deoarece fenomenul i-a surprins at├ót de mult pe cercet─âtori, ei n-au num─ârat c├óte maimu┼úe au fost necesare pentru a ajunge la acest efect. A┼ča c─â Watson a propus un num─âr arbitrar, 99, ┼či a considerat c─â unul ├«n plus, a┼ča-numita cea de-a o suta maimu┼ú─â, ar atinge masa critic─â de con┼čtiin┼ú─â necesar─â pentru ca efectul s─â se declan┼čeze.

Noul model de comportament s-a extins spre majoritatea, ├«ns─â nu spre totalitatea maimu┼úelor. Maimu┼úele v├órstnice, mai ales, au r─âmas credincioase modelelor vechi de comportament, rezist├ónd schimb─ârii. C├ónd noul model de comportament a ap─ârut, dintr-o dat─â, ├«n comunit─â┼úile de maimu┼úe pe celelalte insule, doar c├óteva maimu┼úe pe acele insule au prins noua idee. Cele mai receptive la idei noi au ├«nceput s─â imite noul comportament ┼či s─â demonstreze ├«n fa┼úa celor tineri ┼či impresionabili. Astfel, au ├«nceput ┼či ei propria lor cale spre eventualul lor efect al celei deÔÇôa o suta maimu┼úe.
Povestea pseudo-fenomenului paranormal “efectul celei de-a o suta maimu╚Ťe” a intrat in aten╚Ťia publicului in 1975, mai ├«nt├ói prin prefa╚Ťa c─âr╚Ťii ÔÇťRhythms of VisionÔÇŁ a scriitorului antropolog, ocultist si produc─âtor de film, Lawrence Blair, ea fiind apoi popularizata in cartea ÔÇťLifetideÔÇŁ – “Cursul Vie╚Ťii”, ap─âruta in 1979, al c─ârei autor este zoologul Lyall Watson. El, Watson este r─âspunz─âtor pentru “relat─ârile” despre cercet─ârile primatologilor japonezi care studiau macacii in mediul lor natural de via╚Ťa, din anii ÔÇÖ50 si care au dat de acest fenomen surprinz─âtor, motiv├ónd ca ace╚Ötia au fost reticen╚Ťi in a publica ├«ntreaga poveste de teama de ridicol. Iar ÔÇťfenomenulÔÇŁ dezv─âluit de Watson in cartea sa nu cuprinde dec├ót c├óteva paragrafe care se ├«ntind doar pe doua pagini. La cinci ani dup─â apari╚Ťia c─âr┼úii lui Watson, factorul decisiv care a consacrat, a legitimat si a impus fenomenul ca autentic in mentalul colectiv, a fost o a doua apari╚Ťie editoriala, si anume best-seller-ul despre r─âzboiul nuclear, numit chiar “The Hundredth Monkeys” – “A o suta maimu╚Ťa”, al scriitorului Ken Keyes, urmat de un articol in The Brain/Mind Bulletin, de un film cu acela╚Öi nume si de ├«nc─â un articol in Scientific Digest cu titlul “The Quantum Monkeys”.
ţelor acestor

oameni. In realitate, a╚Öa cum arata cercet─ârile actuale detaliate ale lui Ronald Amundson, profesor de filozofie la the University of Hawai, ini╚Ťiate asupra documentelor originale ale cercet─âtorilor japonezi si publicate in ÔÇťthe Whole Earth ReviewÔÇŁ in anul 1988, ├«nv─â╚Ťarea aceea progresiva, spontana si spectaculoasa care reiese din “studiu”, a fost de fapt una absolut naturala, petrecuta din aproape in aproape, intr-un timp normal de imitare reciproca si nicidecum accelerat, a╚Öa cum sus╚Ťine Watson. Si ca sa vezi surpriza! Conform datelor din studiul primatologilor japonezi, cele 100 de maimu╚Ťe erau in anul 1952, la ├«nceputul cercet─ârii doar 20 de exemplare, si nu au dep─â╚Öit niciodat─â num─ârul de 59, cel pu╚Ťin pana la data finaliz─ârii cercet─ârilor, in anul 1962. Ba mai mult! In anul 1958 c├ónd in mintea lui Lyall Watson tocmai se atinsese masa critica si cea de-a o suta maimu╚Ťa ├«nv─â╚Ťase sa m─ân├ónce cartofi dulci sp─âla╚Ťi, de fapt la acea data doar doua maimu╚Ťe ├«nv─â╚Ťaser─â sa spele cartofii ÔÇô conform raportului oficial detaliat al japonezului Masoa Kawai, publicat in anul 1965.

Trec├ónd peste am├ónuntul neglijabil ca observarea maimu╚Ťelor a durat doar 10 ani si nu 30, a╚Öa cum sus╚Ťine Watson, ┼či pentru ca lucrurile s─â r─âm├ón─â definitiv clare, ei bine, afla╚Ťi atunci ca obiceiul sp─âl─ârii cartofilor dulci la ini╚Ťiativa unei singure maimu╚Ťe, r─âsp├óndit ulterior dup─â spusele lui, at├ót in toate coloniile de pe insula Koshima, cat si in cele din insulele vecine, ei bine acest procedeu, se arata in studiile japoneze, a fost ├«nv─â╚Ťat prin mimetism doar de c─âtre c├ó╚Ťiva indivizi de pe Koshima si nu de to╚Ťi membri speciei de pe insula si din vecin─ât─â╚Ťi.

In fata acuza╚Ťiilor de frauda aduse de Ronald Amundson intr-un articol din 1985, un an mai t├órziu, zoologul Lyall Watson r─âspunde senin ca:
“a metaphor of my own making, based – as he (Amundson) rightly suggests – on very slim evidence and a great deal of hearsay. I have never pretended otherwise.”
De fapt, de dragul corectitudinii, trebuie sa admitem ca el si-a l─âsat o porti╚Ťa de sc─âpare atunci c├ónd si-a lansat teoria, caci in toata fabula╚Ťia lui, la un moment dat precizeaz─â:
ÔÇŁ I am forced to improvise the details, but as near as I can tell, this is what seems to have happened. In the autumn of that year an unspecified number of monkeys on Koshima were washing sweet potatoes in the sea. . . . Let us say, for argument’s sake, that the number was ninety-nine and that at eleven o’clock on a Tuesday morning, one further convert was added to the fold in the usual way.ÔÇŁ

Cum lucrează efectul celei de-a o suta maimuţe ?

Mecanismul acestei transfer─âri a ideilor lucreaz─â ├«n acela┼či fel pentru maimu┼úe, ca ┼či pentru celelalte fiin┼úe con┼čtiente. Noi tr─âim ├«ntr-o atmosfer─â de minte global─â. Creierul uman prime┼čte ┼či transmite, ├«n mod constant, imagini ┼či informa┼úii c─âtre ┼či de la atmosfera mental─â ├«n care suntem cufunda┼úi.
Mintea global─â, cunoscut─â ┼či sub denumirea dat─â de Jung, de ÔÇťincon┼čtient colectivÔÇŁ, nu ├«nceteaz─â s─â func┼úioneze, din cauz─â c─â un num─âr mic de sceptici nu agreeaz─â efectele sale. Func┼úioneaz─â la fel cum a func┼úionat ├«ntotdeauna, pas├ónd informa┼úia de la un individ la altul, pe baza frecven┼úei lor comune de con┼čtiin┼ú─â. Dac─â maimu┼úele progresiste au avut o idee nou─â, la fel au avut ┼či maimu┼úele progresiste de pe celelalte insule. Ele au rezonat pe aceea┼či frecven┼ú─â a con┼čtiin┼úei.


[b]Inven┼úiile sunt f─âcute, adeseori, concomitent de inventatori care nu sunt ├«n contact fizic unii cu al┼úii. De exemplu, ├«n 1941, Les Paul a proiectat ┼či construit prima chitar─â electric─â, chiar c├ónd Leo Fender, de la Instrumente Muzicale Fender, f─âcea exact acela┼či lucru.
A┼úi avut vreodat─â o idee ┼či apoi a┼úi v─âzut al┼úi oameni exprim├ónd sau utiliz├ónd acea idee? Probabil v-a┼úi spus ÔÇťHei! Eu m-am g├óndit primul la asta!ÔÇŁ Ei bine, acesta este modul ├«n care mintea global─â lucreaz─â. Este o atmosfer─â pe care o ├«mp─âr┼úi┼úi cu toate celelalte fiin┼úe con┼čtiente, ├«ns─â intra┼úi pe tema ┼či frecven┼úa min┼úii care v─â intereseaz─â mai mult.[/b]

Ce înseamnă asta pentru tranziţie?

C├ónd suficien┼úi oameni au trecut prin versiunea lor proprie a Tranzi┼úiei spre noua con╚Ötiin╚Ť─â, atunci masa critic─â va fi atins─â ┼či, dintr-o dat─â, to┼úi vor deveni con┼čtien┼úi de Noua Realitate ┼či valorile lor vor fi centrate pe inim─â.
Aceasta este ziua c├ónd valorile centrate pe inim─â vor deveni centrul g├óndirii obi┼čnuite, la marea majoritate a oamenilor. Aceasta este ziua ├«n care omenirea va ├«ncepe s─â priveasc─â ├«napoi la ce s-a schimbat ┼či s─â realizeze c─â o enorm─â tranzi┼úie a avut loc.

 

28. Il Campanello de G Donizetti


Il Campanello de G. Donizetti, este una din lucrarile mai mici, cunoscute mai putin, este o pera dintr-o serie de altele produsa intr-un act.

Opera a fost compusa la Napoli dup─â aproximativ noua luni de la marele succes cu “Lucia di Lammermoor” de la Il Teatro San Carlo, si a fost prezentat─â la Il Teatro Nuovo pe 06 iunie 1836. Farsele, ├«n trei cuvinte, lumina, de caracter, ├«nc├ónt─âtoare, este dovada de pricepere a lui Donizetti la genul comic. Narativ este simplu: Don Annibale Pistacchio, un farmacist din Napoli, s─ârb─âtore┼čte c─âs─âtoria sa cu Serafina, o fata frumoasa, mai tanar─â decat mirele ei cu un num─âr destul de ani. Annibale, cu toate acestea, este nervos cu g├óndul la plecarea mireasei sale a doua zi diminea┼úa la Roma, asa ca el este ├«ntr-o grab─â de a consuma c─âs─âtoria lui cu fata. El se confrunt─â cu Enrico, v─ârul ┼či fostul iubit al Serafinei ├«ntr-o serie de apeluri de noapte ridicole (care Annibale este obligat s─â r─âspund─â prin lege), care pastreaza privilegiul lui Annibale de a intra chiar ┼či camerele de nunt─â ┼či, ├«n cele din urm─â, l─âs├ónd Serafina la Enrico, omul pe care ea cu adev─ârat ├«l iube┼čte.
Pentru o mai bun─â ├«n┼úelegere v─â prezint componentele operei ┼či timpul ├«n care sunt expuse:
Min 00:00 -Introduzione: Balletto sul tema “Che interminabile andirivieni” da “Don Pasquale”

CAVATINA DON ANNIBALE
Min 03:20 -Cavatina Don Annibale ‘Bella cosa amici cari’ (Don Annibale)

DUETTO SERAFINA ENRICO
Min 12:15 -Galoppe, scena e duetto: ‘Ebben! siete gia stanco?…Non fuggir, t’arresta, ingrata!’ (Serafina, Enrico)

COMMEDIA ZASSE, ZANZE E ZONZO
Min 22:55 -Recitativo: ‘Ecco lo sposo, a noi’ (Enrico, Don Annibale, Spiridione, Madama Rosa, Serafina)
Min 24:40 -Recitativo commedia: “Zasse, Zanze e Zonzo…Assisa a pi├Ę d’un gelso”

BRINDISI
Min 27:53 -Brindisi “Il segreto per esser felici (Mamma Rosa)
Min 31:22 -Brindisi: ‘Mesci, mesci, e sperda il vento’ (Enrico, Tutti)

Min 34:25 Recitativo: ‘Omai basta, o Signori’ (Don Annibale, Enrico, Coro, Spiridione, Madama Rosa)

Min 36:05 Ripresa Balletto sul tema “Che interminabile andirivieni” da “Don Pasquale”

SCENA DAMERINO FRANCESE (BERGAMASCO)
Min 37:07 Recitativo: “Bonsoir, bonsoir” (Enrico, Don Annibale)

Min 40:35 Balletto sul tema “La morale ├Ę molto bella” Finale “Don Pasquale”

SCENA CANTANTE (ROCK) RAUCO
Min 43:42 Recitativo: “├Ę questa la bottega del famoso Pistacchio?” (Enrico, Don Annibale)
Min 45:45 Duetto: ‘Ho una bella, un’infedele’ (Enrico, Don Annibale)

Min 55:42 Recitativo: ‘Ah! cane d’un cantante!’ (Don Annibale)
Min 56:05 Balletto sul tema “Ah Mes amis” da “La fille du Regiment”
Min 58:30 Parodia Aria nove Do da “La fille di Regiment” (Spiridione)

SCENA DEL VECCHIO CON MOGLIE MALATA. CONSEGNA DELLA RICETTA

Min 1:02:03 Duetto: ‘Mio signore venerato!’ (Enrico, Don Annibale)

Min 1:07:25 Recitativo: ‘Or venga pure il campanello giu’ (Don Annibale) Ripreasa Balletto sul tema “Che interminabile andirivieni” da “Don Pasquale”

Min 1:09:55 Terzetto Finale: ‘Da me lungi ancor vivendo’ (Serafina, Enrico, Don Annibale, Madama Rosa, Tutti)

 

Personajele ┼či interpre┼úii:
Don Annibale, Andrea Patucelli
Serafina, Sahika Ito
Enrico, Gabriele Nani
Spiridione, Eugenio Masino
Mamma Rosa, Angela Albanesi
Corpo di ballo “Accademia” diretto da Bianca Costanza Chiapponi
Pianoforte, Milo Martani
Regia, Alessandro Bertolotti

Project 101010 Pill or Perception


Proiectul 101010 Pastila sau perceptie?

Surs─â: http://antiiluzii.blogspot.ro/2012/03/proiectu…

“Ultimul lucru pe care a┼č vrea s─â-l sugerez este c─â e normal s─â arunc─âm cu re┼úete ├«n st├ónga ┼či-n dreapta, f─âr─â a ├«n┼úelege, de fapt, natura problemei. Insomnia, de exemplu, este un simptom, nu o boal─â. La fel ca ┼či durerea. Nu are nici o logic─â s─â prescrii analgezice unui pacient, ├«nainte de a afla ce anume provoac─â durerea.”(Dr. Judith Owens Brown Research Center)

Project 10-10-10: Pill or Perception, ├«n regia lui Darren Manden ┼či Theresa Grainger, este un documentar provocator ┼či ├«n mod cert neconven┼úional, lansat ├«n toamna anului 2011, care redeschide controversa generat─â de concep┼úiile holistice aplicate ├«n medicina uman─â ┼či ├«n practica spiritual─â, desigur, relief├ónd, prin interviuri dinamice ┼či inspirate, corela┼úia dintre minte ┼či trup, resping├ónd teoria subversiv─â a predetermin─ârii genetice ┼či reiter├ónd, dac─â mai era nevoie, necesitatea stringent─â a abandon─ârii paradigmei chimico-farmaceutice actuale ├«n “tratarea” st─ârii de boal─â, ├«n favoarea unei educa┼úii timpurii privind efectele complexe ale mediului social ┼či ale percep┼úiilor noastre asupra mediului, ├«n men┼úinerea st─ârii de s─ân─âtate pe termen lung.

Printre personalit─â┼úile intervievate de realizatorii acestui excelent documentar neozeelandez ve┼úi avea pl─âcerea s─â redescoperi┼úi cuno┼čtin┼úe mai vechi ca dr. Bruce H. Lipton sau dr. Joe Dispenza, dar ┼či pe mul┼úi al┼úi profesioni┼čti ai domeniului, care dovedesc c─â au ceva concret de spus, contrar litaniilor propagandei medico-farmaceutice: Robin Kelly, Pat Armitstead, Daniel Astinotti , Dana Bilbe, John Francis, Theresa Grainger, Rob McIntyre, Richard Moat, Deborah Murtagh, Don Kaimi Pilipovich ┼či Camillia Temple.

Nu este greu de concluzionat, de c─âtre orice persoan─â cu un strop de bun─â credin┼ú─â, c─â medicina alopat─â actual─â reprezint─â un e┼čec total, dac─â ar fi s─â ne referim numai la boala canceroas─â ┼či la statisticile ├«ngrozitoare care sus┼úin c─â jum─âtate dintre femei ┼či dou─â treimi dintre b─ârba┼úi sunt afecta┼úi de ea.

Medicina alopat─â a devenit una dintre laturile inchizi┼úiei ┼čtiin┼úifice, fiindc─â refuz─â cu obstina┼úie s─â accepte solu┼úii alternative, de┼či chimizarea farmaceutic─â s-a dovedit a fi o inven┼úie criminal─â ┼či, mai ales, toate teoriile geneticii, care p─âreau s─â dea un lustru academic practicii medicale, s-au pr─âbu┼čit ├«n fa┼úa dovezilor tot mai concludente ale epigeneticii.
Termenul de epigenetic─â ├«i este adesea atribuit lui Conrad Waddington (1905-1975), care se pare c─â l-a inventat ├«nc─â din 1942 (cu mult ├«nainte ca Watson ┼či Crick s─â ├«nceap─â propagarea minciunilor determinismului genetic ┼či ale muta┼úiilor strict aleatoare), c├ónd a definit noua disciplin─â ca “acea latur─â a biologiei care studiaz─â interac┼úiunile cauzale dintre gene ┼či produsele lor, care dau fiin┼ú─â fenotipului”.
Mai grav este c─â izvoare ale epigeneticii apar ├«n literatura de specialitate ├«nc─â din secolul XIX (c├ónd un alt mincinos, Charles Darwin, impunea o alt─â ‘teorie’, ce a fost ├«ntre timp b─âtut─â ├«n cuie), de┼či originile ei conceptuale se spune c─â s-ar reg─âsi la Aristotel (384-322 ├«.e.n.), care credea ├«n epigenez─â: dezvoltarea formelor individuale organice din ceva “neformat”.


Care au fost, în principal, minciunile propagate, care au căpătat aproape consistenţa unor mituri medicale, imposibil de combătut ?

Potrivit lui Bruce Lipton acestea ar putea fi urm─âtoarele:

– Percep┼úia-Mit 1 ÔÇô Biologia este controlat─â de mecanica newtonian─â bazat─â pe materie.
Revizuire ÔÇô Biologia este controlat─â de for┼úele invizibile ale mecanicii cuantice.

– Percep┼úia-Mit 2 ÔÇô Genele controleaz─â via┼úa
Revizuire ÔÇô Noua ┼čtiin┼ú─â a epigeneticii reveleaz─â faptul c─â mediul controleaz─â genele.

– Percep┼úia-Mit 3 ÔÇô ÔÇťSupravie┼úuirea celui mai potrivitÔÇŁ conduce evolu┼úia.
Revizuire ÔÇô Cooperarea conduce evolu┼úia.

– Percep┼úia-Mit 4 ÔÇô Evolu┼úia este un proces ├«nt├ómpl─âtor.
Revizuire ÔÇô Organismele se dezvolt─â pentru a se conforma mediului.


Dr. J├Ârn Walter (Saarland, Germania) enun┼úa urm─âtorul paralelism, caracteristic epocii informatice:

“A┼č lua ├«n considerare schema unui computer ┼či a┼č afirma c─â hard-disk-ul este ADN-ul ┼či, atunci, programele ar fi similare epigenomului. Putem accesa anumite informa┼úii de pe hard-disk, folosind programele din computer. Dar exist─â, cu certitudine, anumite zone protejate de parole ┼či altele care pot fi accesate direct. A┼č putea spune c─â abia acum ├«ncepem s─â ├«n┼úelegem de ce exist─â aceste zone parolate ┼či de ce restul pot fi accesate f─âr─â restric┼úii.”

De ce reprezintă aceste teorii o ameninţare atât de puternică pentru comunitatea medicală convenţională ?

R─âspunsul este destul de simplu: noile teorii ne scot de sub monopolul medico-farmaceutic, demonstr├ónd efectele exclusiv nocive ale acestuia, din moment ce insist─â s─â r─âm├ónem ├«n acela┼či mediu social infestat, av├ónd drept singur─â speran┼ú─â de redresare a s─ân─ât─â┼úii noastre – ruinat─â de ingerarea produselor de sintez─â – acelea┼či otr─âvuri chimice, frumos ambalate, pe care legisla┼úia actual─â le protejeaz─â cu ferocitate, ├«n detrimentul solu┼úiilor naturiste sau a educ─ârii nutri┼úioniste, toate resursele fiind dirijate ├«n direc┼úia extirp─ârii simptomelor ┼či, ├«n nici un caz, a elimin─ârii cauzelor fundamentale.

De altfel, cred c─â orice om, care a p─â┼čit vreodat─â ├«ntr-un cabinet medical, a constatat c─â nu i s-a satisf─âcut niciodat─â o simpl─â curiozitate, privind cauzele reale ale st─ârii de boal─â, aproape orice medic evit├ónd cu ├«nc─âp─â┼ú├ónare subiectul, prefer├ónd s─â se axeze pe situa┼úia curent─â a pacientului sau, mai simplu spus, numai pe simptome.


Dincolo de pove┼čtile, aproape anecdotice, cu medici chirurgi care extirpau cu totul alte organe dec├ót cele bolnave sau care poate c─â efectuau o opera┼úie corect─â, dar omiteau s─â-┼či recupereze instrumentarul chirurgical din abdomenul pacientului, problema a devenit at├ót de grav─â ├«nc├ót este definit─â printr-un termen generic, provenit din limba greac─â, iatrogenez─â, ├«nsemn├ónd “provocat de medic” ┼či care se refer─â la orice boal─â sau agravare a st─ârii de s─ân─âtate a unui pacient provocat─â de ac┼úiunea sau comportamentul unui medic.

Iatrogeneza este o no┼úiune destul de complex─â, care nu se refer─â numai la un diagnostic eronat sau la o terapie incorect─â, ci ┼či la comportamentul moral al medicului, care poate afecta grav starea psihic─â a unui pacient.

Trebuie s─â recunoa┼čtem c─â profesia medical─â a fost “drapat─â” ├«ntr-o aur─â de respectabilitate aproape complet nemeritat─â, din moment ce medicii sunt educa┼úi ├«n facult─â┼úi ├«n spiritul lipsei totale a empatiei fa┼ú─â de pacient, iar mafia medical─â ├«┼či ├«ngroap─â erorile, simultan cu pacien┼úii, bucur├óndu-se de o imunitate legal─â aproape la fel de consistent─â ca cea a corpului judiciar.

├Än timp ce tot felul de seriale artistice, gen “ER” sau “Chicago Hope” sau “Grey’s Anatomy”, ne arunc─â ├«n fa┼ú─â imaginea medicului-erou, care pl├ónge ├«n pumni pe culoarele spitalelor, disperat de pierderea unui pacient, realitatea este cu totul alta, a unor medici complet indiferen┼úi, pentru care un pacient poate s─â zac─â ├«n patul din salon sau, la fel de bine, c├óteva etaje mai jos, ├«n sertarul de la morg─â.

Bruce Lipton avanseaz─â ├«n film cifra de 300.000 de oameni, care mor anual din cauza medicilor, referindu-se fire┼čte numai la SUA ┼či trebuie s─â recunoa┼čtem c─â este un adev─ârat “progres”, din moment ce ├«n 1999, un articol din The New Yorker al medicului Atul Gawande, “When Doctors Make Mistakes”, aprecia num─ârul victimelor satrapilor ├«n halate albe la numai 120.000 pe an.

Numai Dumnezeu poate ┼čti care este cifra real─â pe plan mondial, dar v─â rog s─â nu uita┼úi c─â, dac─â vorbim de sute de mii ├«ntr-o singur─â ┼úar─â, atunci este foarte posibil s─â avem milioane de victime la nivel global, provocate tocmai de cei c─ârora le ├«ncredin┼ú─âm, cu naivitate, s─ân─âtatea ┼či via┼úa noastr─â.

Poate v-ar ajuta s─â aprecia┼úi realitatea, faptul c─â un studiu publicat al satanicei Organiza┼úii Mondiale a S─ân─ât─â┼úii afirma c─â din circa 7 milioane de interven┼úii chirurgicale anuale, efectuate pe plan mondial, jum─âtate nu sunt absolut deloc necesare, fiind efectuate numai fiindc─â reprezint─â o surs─â de venit pentru medici sau companiile de asigur─âri sau fiindc─â a crescut, ├«ntre timp, num─ârul chirurgilor, care trebuie s─â-┼či exerseze talentele pe pielea noastr─â sau dincolo de ea.

Iatrogeneza este un fenomen complex, put├óndu-se diferen┼úia, ├«n afar─â de iatrogeneza clinic─â – c├ónd pacientului i se aplic─â “m─âsuri terapeutice” exagerate, ├«n baza unei temeri induse, fa┼ú─â de afec┼úiunea de care sufer─â – ┼či iatrogeneza social─â, prin care suntem transforma┼úi ├«n consumatori de servicii medicale, ├«n detrimentul capacit─â┼úii naturale de auto vindecare a organismului uman sau chiar iatrogeneza cultural─â, c├ónd suntem obliga┼úi s─â renun┼ú─âm, printr-o educa┼úie sistematic─â, la propriile noastre opinii, ├«n favoarea a┼ča-zisului profesionalism medical.

De ce sunt atât de multe decese ?

[b]O problemă atât de larg răspândită, ca iatrogeneza, are arareori o cauză unică, rapoartele statistice menţionând de regulă următoarele motivaţii:
[/b]
– sisteme sau proceduri opera┼úionale eronate;
– procesul de licen┼úiere medical─â acord─â o aten┼úie infim─â prevenirii erorilor medicale;
– eforturile de modificare a programelor de ├«nv─â┼ú─âm├ónt, ├«n sensul prevenirii, sunt blocate de organiza┼úiile medicale sau de furnizorii de asisten┼ú─â medical─â;
– absen┼úa motiva┼úiei financiare pentru a cre┼čte siguran┼úa ┼či calitatea serviciilor medicale oferite.

Cum s-ar putea traduce toate acestea ?

Realitatea este că viaţa umană nu are nici o valoare sau ceea ce este cel mai grav, în societatea capitalist-colonialistă, este faptul că viaţa umană este evaluată în bani.

Sincer vorbind nu ┼čtiu unde vom ajunge, fiindc─â practic nu exist─â nici un fel de m─âsuri ├«n acest sens, tragism revelat de o alt─â statistic─â a FDA, ob┼úinut─â prin intermediul sistemului de raportare al reac┼úiilor adverse la drogurile sau produsele biologice de uz “terapeutic”, care ar─âta c─â, din 2000 ┼či p├ón─â ├«n 2010, num─ârul de raport─âri a crescut de la 266.866 la o valoare aproape tripl─â, de 758.890 de cazuri.

Dac─â nu sunte┼úi convin┼či de influen┼úa psihicului uman asupra st─ârii de s─ân─âtate, v─â reamintesc un alt factor tratat ├«n der├ódere de comunitatea medical─â: stresul.

Vreme de zeci de ani, stresul a fost amintit de medici ca un factor “probabil” al bolii, f─âr─â a uita vreodat─â s─â men┼úioneze c─â nu exist─â, totu┼či, dovezi medicale ├«n favoarea acestei “ipoteze”, ├«n timp ce foloseau hormoni de stres (adrenalina) pentru a inhiba r─âspunsul imunitar al organismului ├«n opera┼úiile de transplant de organe, deci era mai mult dec├ót clar c─â o stare psihic─â de continu─â team─â, ├«ntre┼úinut─â de mediul social nesigur ┼či ├«n special de mass media, avea asupra organismului uman exact acela┼či efect: blocarea sistemului imunitar.

P├ón─â la urm─â nu ar trebui s─â fim foarte scandaliza┼úi, fiindc─â profesia medical─â se conformeaz─â manipul─ârii generalizate, prin promovarea unei false ┼čtiin┼úe, fiindc─â este mult mai lejer s─â men┼úii omenirea ├«ntr-o stare de sclavie medical─â, prin dependen┼úa de antibiotice, s─â spunem, de┼či foarte multe teorii, deloc noi, cum ar fi cea a endosimbiozei, amintit─â fugitiv ├«n film, pun bacteriile ┼či viru┼čii ├«ntr-un cadru complet diferit de imaginea care ne-a fost imprimat─â prin “educa┼úie” (propagand─â), de la Pasteur ├«ncoace.

Încă din anul 1905, botanistul rus Konstantin Mereschkovski avansa ideea originii bacteriene a mitocondriilor, care au fost, ulterior, încorporate în celule, prin endosimbioză.

V─â reamintesc c─â mitocondriile sunt organite celulare ├«nt├ólnite ├«n toate tipurile de celule, ce sunt denumite uneori “uzinele energetice ale celulei”, fiindc─â ele genereaz─â mare parte din rezervele de adenozintrifosfat, folosit ca surs─â de energie chimic─â.

Rolul lor ├«ns─â este extrem de complex, fiind implicate ├«n procesul comunic─ârii prin semnale la nivel celular, ├«n diferen┼úierea celulelor, dar ┼či ├«n dezvoltarea ciclic─â a celulelor, fiindc─â se pare c─â mitocondriile sunt cele care de┼úin “├«ntrerup─âtorul” vie┼úii celulare.

├Än acest sens, tot mai mul┼úi cercet─âtori sus┼úin c─â apari┼úia cancerului s-ar datora, de fapt, oxigen─ârii insuficiente a celulelor, fapt care le determin─â o muta┼úie, pentru a putea supravie┼úui ├«ntr-un mediu lipsit de oxigen, dar, simultan, astfel de celule blocheaz─â ceasul biologic aflat ├«n mitocondrii, uit├ónd s─â mai moar─â ┼či acumul├óndu-se ├«n tumori (celulele apeleaz─â la glicoliz─â care genereaz─â acid lactic, ce ajut─â celulele canceroase s─â p─âtrund─â prin ┼úesuturi, migr├ónd ┼či gener├ónd cancere secundare ├«n alte organe din corp).

Ca s─â nu mai vorbim de teoriile lui Royal Raymond Rife – inventatorul unui microscop care m─ârea de 60.000 de ori, f─âr─â a distruge mediul de cultur─â, a┼ča cum o face microscopul electronic – care sus┼úinea c─â bacteriile ┼či viru┼čii nu provin din exterior, ci se formeaz─â ├«n corpul uman prin ciclul somatidelor, ambele organisme nefiind cauza, ci efectul bolii.

├Än acela┼či sens, Naessens a observat, la microscop, 16 stadii diferite ale aceluia┼či a┼ča-zis microb, evolu┼úii similare fazei larvare a fluturelui, “viru┼čii” fiind, de fapt, o alt─â faz─â evolutiv─â a unor “bacterii”, ce apar┼úin ├«n mod natural organismului uman.

Poate c─â v─â ve┼úi ilumina iar─â┼či, dac─â v─â voi spune c─â majoritatea c─âr┼úilor ┼či studiilor, care contrazic teoria germenilor a lui Pasteur, au fost confiscate, ini┼úial, de trustul criminal de r─âzboi, I.G. Farben, care avea ca principal─â surs─â de finan┼úare banii familiei Rockefeller ┼či c─â nu este deloc ├«nt├ómpl─âtor faptul c─â aproape toate marile concerne chimice s-au transformat, imediat, ├«n concerne farmaceutice, cu venituri actuale mai mari dec├ót ale industriei petroliere sau de armament ┼či c─â mai vechea noastr─â cuno┼čtin┼ú─â, George H.W. Bush, actual fabricant de arme, a fost ┼či unul dintre directori concernului farmaceutic Eli Lilly, ├«ntre 1977 ┼či 1979, dup─â ce a p─âr─âsit CIA.

Celor curio┼či le recomand s─â caute ┼či s─â studieze teoriile lui Wilhelm Reich, Gaston Naessens, Antoine Bechamp sau G├╝nther Enderlein, care se ├«nscriu la capitolul “istoria pierdut─â a medicinei”, ce redefinesc, de exemplu, s├óngele, ca pe un “┼úesut fluid” ┼či introduc termenii de bioni ┼či microzime (sau somatide la Gaston), care demonstreaz─â, din plin, rolul vital al microorganismelor proprii ├«n procesele metabolice ale organismului uman.

Din acest punct de vedere, cred c─â ve┼úi interpreta cu totul diferit asaltul asasin al antibioticelor asupra organismelor umane, pe care caut─â s─â le v─âduveasc─â de prezen┼úa unor elemente indispensabile vie┼úii, al c─âror rol de semnalare a bolii a fost r─âst─âlm─âcit, fiind “revopsit” ├«n cel de declan┼čator al bolii ┼či, de parc─â nu era suficient, animalele care fac parte din dieta noastr─â sunt crescute, prin dopaj, cu acelea┼či antibiotice.

Auto-suficien┼úa “┼čtiin┼úei medicale contemporane” este cel mai mare inamic al s─ân─ât─â┼úii umane, fiindc─â nu se bazeaz─â niciodat─â pe cercet─âri obiective ┼či mai ales oneste, ci numai pe ├«ncremenirea ├«n paradigma chimic─â, ├«n baza c─âreia ├«ndr─âznesc, de exemplu, s─â numeasc─â somatidele, ce par a fi precursoarele ADN-ului uman, drept “artefacte, introduse accidental ├«n organism”, ├«ndep─ârt├óndu-ne tot mai mult de medicina holistic─â ┼či de imaginea real─â a complexei biologii umane, pentru a ne putea men┼úine ├«ntr-o stare de dependen┼ú─â cronic─â de “actul medical”, a c─ârui incompeten┼ú─â terapeutic─â ┼či eficien┼ú─â asasin─â nu mai poate fi negat─â de nici o statistic─â oficial─â.
Pentru a vedea filmul subtitrat v─â recomand urm─âtorul link: https://vimeo.com/39426119

27. Fausta de Gaetano Donizetti


In ziua de Joi, 12 Ianuarie 1832, melodrama “FAUSTA” de Gaetano Donizetti are premiera in teatrul San Carlo din Neapole.

833, Donizetti a ad─âugat o scen─â de dragoste ┼či un duet. Opera, bazat─â pe evenimente istorice, implic─â complica┼úii care apar atunci c├ónd Fausta se ├«mplic─â ├«n dragoste cu fiul ei vitreg.
Ac┼úiunea operei se desf─â┼čoar─â la Roma ├«n anul 326 dup─â Hristos.
├Än actul I Fausta, a doua so┼úie a lui Constantin, m─ârturise┼čte dragostea sa pentru fiul ei vitreg Crispus, care este ├«n dragoste cu Beroe prizonier.
├Än actul al II-lea Maximilian, fratele fostului ├«mp─ârat ┼či Fausta, uneltesc ├«n spatele lui Constantin. Crispo este pe cale s─â-l ├«njunghie, dar este capturat ┼či Senatului ├«l condamn─â la moarte. Fausta este disperat. Constantin ├«ncearc─â s─â-l salveze pe fiul s─âu, dar este prea t├órziu ┼či Crisp este executat.

Vă prezint o înregistrare din 1981 cu următoarea distribuţie:
Fausta – Raina Kabaivanska
Costantino il Grande – Renato Bruson
Crispo – Giuseppe Giacomini
Massimiano – Luigi Roni
Licinia – Ambra Vespasiani
Albino – Tullio Pan

Dirijor – Daniel Oren
Orchestra – Teatro dell’Opera di Roma
Corul – Teatro dell’Opera di Roma

 

The end of poverty ????+???


Sfarsitul saraciei ?

Surs─â: http://antiiluzii.blogspot.ro/2011/06/sfarsitu..

Invitat la peste 25 de festivaluri cinematografice, de la debutul s─âu din s─âpt─âm├óna criticii, a prestigiosului Festival de Film de la Cannes, din mai 2009, The End of Poverty, o coproduc┼úie Cinema Libre Studio ┼či Robert Schalkenbach Foundation, ├«n regia lui Philippe Diaz, este un documentar extraordinar, narat de cunoscutul actor Martin Sheen, care ridic─â ├«ndr─âzne┼ú “covorul lumii civilizate”, revel├ónd cronologic, prin adev─âruri ustur─âtoare, faptele murdare ce au condus la actuala stare economic─â mondial─â, dominat─â de inechitate ┼či de s─âr─âcie.
Filmat ├«n mahalalele Africii ┼či cartierele s─ârace ale Americii Latine, documentarul se bazeaz─â pe m─ârturiile a doi laurea┼úi Nobel, ├«n economie, Amartya Sen ┼či Joseph Stiglitz (ce se distan┼úeaz─â surprinz─âtor de “crezul” economic capitalist), ale unor celebri scriitori ca Susan George, Eric Toussaint, John Perkins, Chalmers Johnson, profesori universitari ca William Easterly ┼či Michael Watts, oficiali guvernamentali, ca vicepre┼čedintele Boliviei, Alvaro Garcia Linera ┼či lideri ai mi┼čc─ârilor sociale din Brazilia, Venezuela, Kenya ┼či Tanzania.

Ce afl─âm din film ?

Un truism dureros, poate, că sărăcia globală nu a apărut întâmplător, peste noapte.

├Äncet─â┼úenit─â ├«n ┼ú─ârile europene, dup─â sute de ani de nedrept─â┼úi ale unor societ─â┼úi sclavagiste sau feudale, a fost exportat─â ┼či legitimat─â ├«n ├«ntreaga lume, ├«ncep├ónd cam de la 1492, prin cuceriri militare, sclavie ┼či colonizare, ce au condus, ulterior, la confiscarea terenurilor ┼či a resurselor naturale ale ┼ú─ârilor ghinioniste, aflate ├«n calea pl─âgii numit─â intoleran┼ú─â cre┼čtin─â ┼či capitalism incipient, menit─â s─â mascheze prin idealuri religioase, l─âcomia neostoit─â a familiilor nobiliare, conduc─âtoare ale marilor puteri coloniale europene, c─ârora li se al─âtur─â ┼či noua minune masonic─â, statul conglomerat, SUA, ├«mpreun─â cu imperialii japonezi.

Actualmente, aceast─â stare de fapt persist─â, efectele ei agrav├óndu-se clip─â de clip─â, datorit─â datoriilor financiare statale injuste, politicilor “neoliberale” sau “neocapitaliste”, de comer┼ú ┼či impozitare sau, mult mai simplu spus, prin grija na┼úiunilor bogate, de a profita s├óngeros de ┼ú─ârile s─ârace, ├«n curs de dezvoltare, ale lumii a treia.

Putem oare elimina sărăcia, generatoare a unui genocid în fiecare minut, prin moartea implacabilă a 24.000 dintre săracii lumii, în cadrul actualului sistem economic ?

Mai gândiţi-vă !

S─â nu uit─âm, atunci c├ónd occidentalii ne cer s─â le respect─âm stilul ┼či standardul ridicat de via┼ú─â ┼či s─â ne ├«ncadr─âm ├«ntr-o ordine mondial─â deja constituit─â, c─â avem de-a face, de fapt, cu urma┼čii unor criminali ├«n mas─â, ce ┼či-au cl─âdit bun─âstarea prin t├ólh─ârii ┼či crime inimaginabile, ├«n ultimii 500 de ani de colonialism ┼či chiar dac─â sclavia a fost abolit─â, pe h├órtie, ├«n secolul trecut, a┼ča cum am demonstrat ┼či prin alte documentare postate pe blog, realitatea este c─â, ├«ntre 60 ┼či 80 de milioane de oameni din lume, dup─â estim─âri modeste a┼č spune eu, tr─âiesc ├«n condi┼úii sclavagiste, ├«n ┼ú─âri din care ┼či azi are loc un proces, pe care unul dintre spaniolii intervieva┼úi, ├«l denume┼čte cu eufemismul nevinovat “transfer de resurse”, ├«n locul realului “jaf nesim┼úit”.

├Ämi aduc aminte ┼čocul resim┼úit, copil fiind, c├ónd, prin romanele ├«ntunecate ale lui Charles Dickens, am intrat prima dat─â ├«n contact cu sistemul judiciar draconic al Angliei victoriene, aflat─â ├«n plin─â “revolu┼úie industrial─â” ┼či ├«n plin capitalism, care pedepsea cu moartea cel mai m─ârunt furt, fiindc─â dintotdeauna, jefuitorii criminali nu au admis concuren┼úa, sub nici o form─â.

Putem afirma c─â nimic nu s-a schimbat ├«n esen┼ú─â, ├«n lume, fiindc─â, ├«n vechile practici coloniale, vom recunoa┼čte cu u┼čurin┼ú─â tot ceea ce s-a ├«nt├ómplat la noi, ├«ncep├ónd din 1990.

Realitatea echivalen┼úei capitalism – colonialism, este mai evident─â ast─âzi ca oric├ónd, pentru un sistem care nu poate supravie┼úui dec├ót prin t├ólh─ârie, nu prin exploatarea echitabil─â a bog─â┼úiilor naturale ale lumii sau a muncii umane, neexist├ónd un sistem mai absurd individualist dec├ót capitalismul – a┼ča cum constata trist un mare g├ónditor ca Emil Cioran – care promoveaz─â izolarea, egoismul, ruperea de orice valori sociale comune – eradicarea propriet─â┼úii private, fiind concluzia la care ajung to┼úi g├ónditorii, ce ├«ncearc─â s─â descopere o solu┼úie pentru defectele societ─â┼úii capitaliste, ce condamn─â la dispari┼úie, cei peste 800 de milioane de malnutri┼úi ai lumii.


Fostul student ├«n filozofia artei ┼či politic─â de la Sorbona, Philippe Diaz, regizorul filmului, ├«┼či aminte┼čte:

“C├ónd am fost contactat, de un membru al consiliului de administra┼úie al Funda┼úiei Robert Schalkenbach, care m-a ├«ntrebat dac─â sunt interesat s─â facem un film despre s─âr─âcie, c├óteva ├«ntreb─âri mi-au r─âs─ârit in minte, prima fiind:

Ar putea fi, un film, despre ceva mai mult decât sărăcie, care să poată explica adevăratele ei cauze ?

Dup─â c├óteva luni de cercet─âri ┼či documentare ┼či c├óteva propuneri, funda┼úia a acceptat s─â-mi dea m├ón─â liber─â, pentru a face un film care s─â explice cauzele reale, istorice ┼či politice, ale s─âr─âciei lumii, f─âr─â nici un fel de limitare.

├Äntr-un final, ┼úelul filmului a devenit schimbarea obiectului dezbaterii, de la ‘s─âr─âcia e o ru┼čine’ la ‘s─âr─âcia exist─â dintr-un anume motiv’.”

Care ar fi putut fi acest motiv ?

├Än primul r├ónd manevrele politico-financiare, ale actualelor mari puteri ale lumii, prin care, datoriile locale ale fostelor puteri coloniale, au fost transferate ilegal, noilor guverne formate ├«n ┼ú─ârile ce ┼či-au c├ó┼čtigat independen┼úa politic─â, ├«n ultimele dou─â secole, ce au fost astfel obligate s─â pl─âteasc─â, fostelor metropole, datoriile angajate de acestea.

“Beneficiile” politicilor demente ale c─âm─âtarilor lumii, FMI ┼či Banca Mondial─â, au condus, ├«n scurt timp, din 1970 ┼či p├ón─â ├«n prezent, la triplarea num─ârului celor afecta┼úi de foamete, pe plan mondial.

├Än iulie 1944, profit├ónd de degringolada provocat─â de conflagra┼úia mondial─â, regizat─â tot de ei, 730 de delega┼úi ai na┼úiunilor aliate, semneaz─â odiosul Acord de la Bretton Woods, fix├ónd un set de reguli, institu┼úii ┼či proceduri, ce urmau s─â “regleze” sistemul monetar interna┼úional (graba cu care a fost organizat─â aceast─â conferin┼ú─â spun├ónd multe despre adev─âratul scop al WW II), planificatorii ├«nfiin┼ú├ónd Fondul Monetar Interna┼úional ┼či Banca Interna┼úional─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare, ca principale instrumente de lucru, ce au devenit opera┼úionale din 1945, dup─â ce, un num─âr suficient de ┼ú─âri, au ratificat acordul.

Chemat s─â garanteze solidaritatea monetar─â mondial─â, dar s─â ┼či r─âspund─â de disciplina financiar─â comun─â, FMI are ca func┼úie principal─â declarat─â “asigurarea convertibilit─â┼úii monedelor, stabilit─â┼úii schimburilor ┼či distribuirea de ajutoare, sub form─â de lichidit─â┼úi, diferitelor state membre”.

De┼či num─âr─â 140 de membri actualmente, ├«n structura FMI, SUA, are 23% din voturi, dispun de drept de veto ┼či de o majoritate de fapt, care le permit s─â nu supun─â la vot, dec├ót ceea ce vor s─â admit─â.

Banca Mondial─â – la origine, Banca Interna┼úional─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare – are ca principal─â ra┼úiune de a fi, ajutorarea reconstruc┼úiei ┼ú─ârilor membre ┼či favorizarea dezvolt─ârii lor economice, ac┼úiunea ei ├«nscriindu-se ├«ntr-o perspectiv─â pe termen mai lung dec├ót cel al FMI.

├Än realitate, ├«ns─â, scopul ei este identic: s─â asigure cu r─âbdarea ferm─â a unui p─âianjen financiar, trecerea economiilor na┼úionale la economia mondializat─â de pia┼ú─â “liber-schimbist─â”, dominat─â de Washington.

├Än 1960, pentru a “u┼čura munca” B─âncii Mondiale, s-au ├«nfiin┼úat dou─â organiza┼úii satelit, Asocia┼úia Interna┼úional─â de Dezvoltare ┼či Societatea Financiar─â Interna┼úional─â, denumiri ce acoper─â structuri nebuloase de furnizori de fonduri care, la ad─âpost de orice control democratic, fac legea ├«n nefericitele ┼ú─âri c─ârora le furnizeaz─â capital.

Cele dou─â componente de baz─â ale ideologiei americane – cea religioas─â ┼či cea economic─â – se reg─âsesc ├«n ortodoxia vehiculat─â de cele dou─â institu┼úii, materializ├ónd cetatea ideal─â mondial─â, ├«n care prin grija SUA, va fi asigurat accesul la putere al burgheziei comerciale de inspira┼úie “neoliberal─â”.

Mecanismele de alienare, bine probate ├«n timp, ale celor doi mon┼čtri financiari, se conformeaz─â, ├«n linii mari urm─âtoarei scheme:

1. C├ónd o ┼úar─â ├«n curs de dezvoltare este adus─â ├«n situa┼úia de a solicita un credit – printr-un mijloc necinstit sau altul – i se expediaz─â “exper┼úi” (a se citi asasini economici, dup─â defini┼úia unui ini┼úiat, John Perkins), ce reprezint─â interesele amorfelor institu┼úii creditoare.

2. Proiectele elaborate, de┼či variaz─â ├«n detalii, conform unor anumite constr├óngeri specifice, ofer─â o structur─â general─â identic─â, aceasta fiind condi┼úia obligatorie a accept─ârii lor.

“Planurile de ajustare structural─â” care rezult─â, stabilesc de la bun ├«nceput un anumit num─âr de etape prealabile, pentru un poten┼úial ├«mprumut:

a. liberalizarea preţurilor;
b. devalorizarea monedei naţionale;
c. blocarea, respectiv diminuarea salariilor;
d. reducerea, în consecinţă, a cheltuielilor publice, în vederea reducerii deficitului extern;
e. privatizarea marilor grupuri publice (b─ânci, com-
panii de transport, companii industriale ┼č.a.m.d.);
f. deschiderea graniţelor pentru concurenţa internaţională;
g. specializarea într-un număr limitat de producţii, pentru export.

Citite cum trebuie, toate aceste exigen┼úe ├«┼či dezv─âluie, din plin, caracterul neocolonialist, de dezvoltare a unei organiz─âri sociale bipolare accentuate, ce agraveaz─â consecin┼úele jafului mondial organizat de FMI ┼či BM, av├ónd pretutindeni efectele similare, c─ârora le ve┼úi fi martori ├«n documentar ┼či pe care le sim┼úi┼úi pe propria piele, ├«ntr-o ┼úar─â tr─âdat─â de un prim-ministru copy-paste, peste o na┼úiune de n─âuci, numai buni de condus spre dezastru.

P├ón─â ├«n 2008, noi rom├ónii, poate mai puteam dormi lini┼čti┼úi, ├«nc─â, dup─â 18 ani de ho┼úii economice, desf─â┼čurate de aceea┼či indivizi, sub diverse coloraturi politice ├«n┼čel─âtoare, dar dac─â nici aceast─â fals─â criz─â economic─â, ce ne-a lovit at├ót de grav ├«n ultimii patru ani, nu ne va face s─â realiz─âm c─â apar┼úinem unei comunit─â┼úi planetare extrem de mici, totu┼či, ale c─ârei tare ne afecteaz─â deopotriv─â pe to┼úi, c─â sistemul economic capitalist este o mare minciun─â, lipsit─â de orice viitor, pe termen scurt ┼či lung, atunci suntem condamna┼úi, ├«n grup, la nefiin┼ú─â.
50% din popula┼úia Rom├óniei este condamnat─â la moarte prin ├«nfometare, prohibirea asisten┼úei medicale pentru s─âraci. Privatizarea abuziv─â, mass-media privat─â, partidele politice au distrus via┼úa a peste 9 milioane de rom├óni afla┼úi la limita s─âr─âciei(┼čomeri,dezocupa┼úi,pensionari). O crud─â statistic─â confirmat─â ca urmare a recens─âm├óntul din 2011 transform─â o presupunere ├«ntr-un fapt dureros de concret:exterminarea rom├ónilor
->23.2 de milioane în 1989
->18.6 milioane în 2011(4.6 milioane dintre cetăţenii României au dispărut din inventar)
->16 milioane în 2025
->8 milioane în 2050!
Un genocid tacit favorizat de cei afla┼úi la conducerea Rom├óniei din 1989 p├ón─â ├«n prezent… Dac─â nu ai unde s─â lucrezi, nu ai bani ┼či te ├«mboln─âve┼čti… e┼čti condamnat la moarteÔÇŽSuntem peste 9 milioane de condamna┼úi la exterminare care ar trebui s─â ne recucerim dreptul la via┼ú─â… Dar p├ón─â ├«┼úi dai ultima suflare po┼úi ├«nc─â alegeÔÇŽ Mai bine s─â mori lupt├ónd dec├ót pl├óng├ónd!!!

Pentru a viziona documentarul subtitrat v─â recomand urm─âtorul link: http://www.trilulilu.ro/video-politica/sfarsit…
http://www.youtube.com/watch?v=pktOXJr1vOQ