Adevarul despre masonerie. Multa rugaciune doar Dumnezeu ne mai salveaza.



Advertisements

One response to “Adevarul despre masonerie. Multa rugaciune doar Dumnezeu ne mai salveaza.

  1. ÔÇťMa┼čin─âria PDL de fraudare a alegerilor a folosit toate mecanismele posibile: Poli┼úie, Jandarmerie, SRI, SIE, Prefecturi, servicii deconcentrate ┼či agen┼úi economici de stat. ┼×i, nu ├«n ultimul r├«nd, ambasade str─âine. ├Än campania preziden┼úial─â, Traian B─âsescu a folosit Centrul SECI ┼či proiectul militar MONSAT pentru a-┼či vedea visul cu ochii.
    Achizi┼úionarea ┼či instalarea echipamentelor speciale pentru re┼úeaua MONSAT s-au f─âcut ┼či cu sprijinul National Security Agency (NSA). Actul de na┼čtere a sistemului MONSAT este Hot─âr├«rea 045/2005 a CSAT. Re┼úeaua de sateli┼úi MONSAT de joas─â altitudine, la care SRI ┼či SIE au acces, nu e lansat─â de Statul Rom├ón, ci de SUA, ├«n colaborare cu o serie de ┼ú─âri europene. Rom├ónia ÔÇ×├«nchiriaz─âÔÇť accesul la ace┼čti sateli┼úi, pe baza unor ├«n┼úelegeri ├«ntre Serviciile Secrete ale ┼ú─ârilor NATO. Ei s├«nt folosi┼úi pentru pedepsirea diziden┼úilor, ├«n mod ilegal, prin urm─ârirea, monitorizarea ┼či h─âr┼úuirea sau tortura aplicat─â persoanei vizate.
    Re┼úeaua de sute de sateli┼úi care acoper─â Europa nu numai c─â recepteaz─â, dar e capabil─â s─â ┼či transmit─â, ├«n mod egal. Dispozitive radar, bazate pe unde milimetrice, au posibilitatea de a urm─âri o persoan─â, dup─â caracteristicile biometrice, oriunde pe p─âm├«nt ┼či, mai mult de at├«t, de a vedea omul prin acoperi┼čurile cl─âdirilor ├«n care se afl─â acesta. Cu ajutorul agentului special secret al DEA, din zona Balcani (Drug Enforcement Administration), Harry Giknavorian, Traian B─âsescu are acces direct la Centrul SECI.
    Acest Harry Giknavorian este, ├«n fapt, agentul acoperit al CIA, delegat de SUA pe l├«ng─â Traian B─âsescu, ├«nc─â din anul 2004. Este singura persoan─â din Rom├ónia care nu are numere de identificare la ma┼čina cu care se deplaseaz─â prin Bucure┼čti. El conduce un SUV Ford Explorer blindat, de culoare verde. Agentul american are rela┼úii str├«nse cu autorit─â┼úile Statului Rom├ón, ├«n special cu Traian B─âsescu ┼či cu consilierul preziden┼úial pe probleme de Securitate, Iulian Fota. Este c─âs─âtorit, are 2 copii, b─âiat ┼či fat─â, ┼či locuie┼čte ├«n B─âneasa, ├«n Complexul ZODIAC; are un c├«ine labrador. America, prin reziden┼úii CIA ┼či prin Harry Giknavorian, a aservit conducerea structurilor din MAI: DGCCO, SIPI ┼či DIICOT. Pentru a-┼či pune planul ├«n aplicare, a trebuit s─â-l schimbe pe Dan Nica de la conducerea Ministerului de Interne. Astfel, americanii au putut s─â utilizeze aplica┼úii ale softului de la RASIROM, folosit de Institutul Na┼úional de Statistic─â ┼či agreat de BEJ ┼či BEC. Agentul CIA din Rom├ónia ┼či omul s─âu sub acoperire de agent DEA, de la Centrul SECI, au putut s─â supravegheze, s─â controleze, s─â influen┼úeze ┼či s─â centralizeze datele din sec┼úiile de votare ├«n timp real. Totul s-a petrecut cu sprijinul SIE ┼či STS, deoarece aplica┼úii ale acestui soft de la RASIROM s├«nt folosite ┼či ├«n lupta ├«mpotriva terorismului ┼či a crimei organizate din Europa. Astfel, Traian B─âsescu, prin acoli┼úii s─âi ┼či cu sprijinul guvernului american, folose┼čte independent ┼či f─âr─â control parlamentar Sistemul Na┼úional de Monitorizare a Comunica┼úiilor prin Satelit-MONSAT. Acest sistem are la baz─â o serie de proiecte realizate ├«n ultimele decenii ├«n Statele Unite ┼či ├«n Europa, iar sateli┼úii lansa┼úi ├«n spa┼úiu s├«nt de provenien┼ú─â american─â ┼či opereaz─â la joas─â altitudine. Pentru a intra, c├«t de c├«t, ├«n legalitate ┼či a-┼či pune planul ├«n aplicare, SUA au impus Guvernului T─âriceanu adoptarea unui cadru legislativ astfel ├«nc├«t rom├ónilor s─â le fie monitorizate toate convorbirile telefonice ┼či toate e-mailurile. A┼ča a ap─ârut subit Legea nr. 298/2008, promulgat─â rapid de Traian B─âsescu, privind re┼úinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunica┼úii electronice destinate publicului sau de re┼úelele publice de comunica┼úii. Legea se refer─â at├«t la persoanele fizice, c├«t ┼či la cele juridice. MAI, Parchetul General, SRI ┼či SIE au, astfel, oric├«nd acces la date pe baza unei simple ordonan┼úe semnate de orice procuror, f─âr─â a mai exista un mandat emis de judec─âtor. Acest sistem MONSAT permite interceptarea po┼čtei electronice utilizate de oameni de afaceri sau politicieni. ├Än timpul campaniilor electorale, mesajele transmise prin Internet pot fi interceptate neautorizat ┼či folosite de adversarii politici.
    Preg─âtirea pentru fraudarea alegerilor preziden┼úiale din 2009 s-a f─âcut ├«n timpul campaniei europarlamentare. Apoi, terminale mobile ale STS au fost amplasate la sediul central SECI de la Bucure┼čti ┼či au fost folosite la monitorizarea comunica┼úiilor ┼či a transmisiilor de date-voce tip SMS. Acest lucru a fost posibil pentru c─â RASIROM (regie aflat─â ├«n subordinea Serviciului Rom├ón de Informa┼úii) a proiectat un sistem care a putut fi folosit de c─âtre prefec┼úii PDL ┼či de c─âtre membri ai acestui partid, care ┼čtiau numerele de telefon ale fiec─ârei sec┼úii de votare, transmi┼ú├«nd date ├«n timp real la Bucure┼čti. Dispozitivul de ascultare a telefoanelor mobile are un sistem de func┼úionare destul de simplu ┼či poate fi introdus, cu u┼čurin┼ú─â, ├«ntr-o valiz─â de voiaj. Agentul trebuie s─â scaneze codul personal al telefonului care urmeaz─â s─â fie ascultat. Pentru acest lucru, el se apropie de posesorul telefonului mobil, la o distan┼ú─â mai mic─â de 25 de metri, ├«n timp ce acesta are o convorbire. Fiecare celular are un mod de identificare, denumit IMEI, care poate fi aflat tast├«nd pe telefon stelu┼ú─â diez 06 diez (*#06#). Rezult─â un cod format din 15 cifre. Acesta este personalizat pentru fiecare telefon celular ├«n parte ┼či nu poate fi acela┼či pentru dou─â aparate. La sediul central al PDL, ├«n noaptea alegerilor, a fost instalat un dulap cu routere. Num─ârul posturilor ocupate a fost de aproximativ 500; acestea au fost instalate pentru conexiuni interne cu sec┼úiile de votare din ┼úar─â, iar la sec┼úiile din afara Rom├óniei nu au fost distribuite terminale STS, deoarece nici m─âcar B─âsescu ┼či acoli┼úii s─âi nu pot transporta aceste terminale f─âr─â a atrage aten┼úia autorit─â┼úilor din Uniunea European─â.
    ├Än ┼úar─â, STS, ├«mpreun─â cu prefec┼úii ┼či subprefec┼úii, ajuta┼úi de membrii PDL, au fost cei care au condus opera┼úiunile de centralizare a alegerilor (├«ntruc├«t cele 500 de aparate telefonice mobile ale STS au fost ├«n custodia membrilor PDL), iar ace┼čtia au trimis SMS-uri cu mesaje electorale pe telefoanele speciale. SMS-urile au fost expediate de pe cartele prepl─âtite doar de la nivel jude┼úean spre centrul din Aleea Modrogan. De altfel, euroalegerile ┼či Referendumul pentru introducerea votului uninominal au permis Serviciului de Telecomunica┼úii Speciale, s─â monitorizeze, prin intermediul telefoanelor mobile ┼či al cartelelor prepaid pe care le-a pus la dispozi┼úia Biroului Electoral Central ┼či pre┼čedin┼úilor sec┼úiilor de votare, ├«ntreg procesul de transmitere a rezultatelor ┼či a prezen┼úei la vot.
    Conducerea PDL ┼či Traian B─âsescu au avut timpul necesar s─â ├«ntoarc─â rezultatul alegerilor cu voturi fictive din str─âin─âtate. Aceste voturi nu au putut fi niciodat─â num─ârate. Generalii numi┼úi de Traian B─âsescu la conducerea STS au primit sarcina s─â rezolve aceast─â problem─â. Este vorba de 3 generali care s-au ocupat de monitorizarea alegerilor: Marcel Opri┼č (director STS), Corneliu Grigore (prim-adjunct al directorului STS, managerul liniei de urgen┼ú─â 112) ┼či Ioan Balaure (directorul adjunct pe probleme economice al STS). Dup─â executarea ordinelor primite de la Cotroceni, generalul cu dou─â stele Corneliu Grigore a mai primit o stea ┼či a fost trecut ├«n rezerv─â.
    Au fost concepute planurile de protec┼úie contrainformativ─â prin care Traian B─âsescu a dispus demararea opera┼úiunilor de bruiaj online, pe bani publici, ├«nc─â din luna septembrie a anului 2008. Consilierii loiali au fost ├«ns─ârcina┼úi cu crearea unui departament secret pentru protejarea imaginii mini┼čtrilor PDL ┼či a pre┼čedintelui, pe Internet. Angaja┼úii acestui serviciu privat, pl─âtit din banii Ministerului Turismului ┼či Dezvolt─ârii Regionale, trebuie s─â porneasc─â o campanie agresiv─â ├«mpotriva celor ce ├«l blameaz─â pe Traian B─âsescu, sau s─â posteze pe Internet tot felul de comentarii, care s─â schimbe sensul informa┼úiilor negative despre acesta din articolele de pres─â. S├«nt vizate ├«n principal marile ziare cu domenii de Internet, agen┼úiile de pres─â, blogurile de atitudine care ├«nregistreaz─â trafic etc. Serviciul nu se afl─â ├«n cl─âdirea Ministerului Turismului ┼či Dezvolt─ârii Regionale, dar de el se ocup─â direct unul dintre consilierii personali ai Elenei Udrea, respectiv Ana Maria Topoliceanu.
    ├Än 2009, am asistat la o fraud─â prefabricat─â, cu CNP-uri inventate, cu voturi ale mor┼úilor, cu semn─âturi ├«n fals, cu Procese Verbale falsificate, cu rezultate inversate, cu mit─â ├«n sediile electorale ┼či un proces electoral dirijat. Agen┼úii STS, SRI ┼či SIE ai lui B─âsescu, ajuta┼úi de americani ┼či de agen┼úii SISROM din afara ┼ú─ârii, au cump─ârat, au furat ┼či dirijat sute de mii de voturi, pentru ca rezultatele s─â corespund─â cu cele din softul comandat de Traian B─âsescu, cu 4 minute ├«nainte de exit-poll-uri, live, ├«n fa┼úa na┼úiunii. Autoritatea Electoral─â Permanent─â, din obedien┼ú─â fa┼ú─â de st─âp├«n, a mu┼čamalizat informa┼úia c─â au fost aproape 14.000 de votan┼úi multipli, sau c─â au existat numeroase Procese Verbale m─âsluite, cu rezultate inversate ├«n favoarea lui Traian B─âsescu.
    Referitor la agentul american Harry Giknavorian, acesta are rela┼úii str├«nse cu Mafia ┼úig─âneasc─â ┼či cu Serviciul Secret al romilor, pe care ├«l finan┼úeaz─â din fondurile de stat americane ale CIA. Serviciul de Informa┼úii ┼či Siguran┼ú─â al Romilor ÔÇô SISROM este un serviciu secret, protejat ┼či de c─âtre Traian B─âsescu ┼či camarila sa din SRI. Acesta este folosit la controlarea clanurilor ┼či a grup─ârilor infrac┼úionale, prin regizarea unor scandaluri ├«ntre bande. SISROM-ul ├«l ajut─â pe Traian B─âsescu s─â cumpere voturi ├«n cadrul etniei (vezi Clanul Bercea Mondialul).
    Serviciul Secret al ┼úiganilor are, ├«n principal, menirea ÔÇ×s─â apere interesele ┼či drepturile etniei romilor, precum ┼či dezvoltarea unei re┼úele de informare ┼či comunica┼úii interne ┼či externeÔÇť. El colaboreaz─â cu toate Serviciile Secrete clasice, respectiv: Serviciul Rom├ón de Informa┼úii, Serviciul de Informa┼úii Externe, structurile de informa┼úii ale Ministerului de Interne, INTERPOL ┼či EUROPOL. SISROM, av├«nd centrul la Bucure┼čti, func┼úioneaz─â dup─â re┼úeta clasic─â a structurilor de informa┼úii. ├Ä┼či desf─â┼čoar─â activit─â┼úile ÔÇ×├«n paralel cu serviciile secrete existente ┼či d─â raportul c─âtre U.M. 0215 (Serviciul de informa┼úii ┼či protec┼úie a cadrelor din Ministerul de Interne)ÔÇŁ. Ca structur─â informativ─â, SISROM se ocup─â de culegerea de informa┼úii din domeniile social, politic, cultural ┼či economic, cu accent pe urm─âtoarele problematici: emanciparea social─â ┼či formele de dialog cu organiza┼úiile non-guvernamentale. Are constituite re┼úele de informatori, care culeg date ┼či informa┼úii din teritoriu. Acestea s├«nt transmise, apoi, sub form─â de Note informative, dar ┼či de informa┼úii brute, direct lui Traian B─âsescu. ,,P─ârin┼úiiÔÇŁ acestui sistem s├«nt Virgil M─âgureanu ┼či Ioan Talpe┼č, care au ├«n┼úeles rostul SISROM, permi┼ú├«nd ├«nfiin┼úarea lui f─âr─â a-i crea probleme. Administra┼úia Preziden┼úial─â a lui Traian B─âsescu a acordat girul membrilor acestei structuri.
    Spionajul ┼óig─ânesc SISROM ÔÇô Serviciul de Informa┼úii ┼či Siguran┼ú─â al Romilor din Rom├ónia este o structur─â particular─â, ini┼úiat─â ┼či condus─â discret de acela┼či Virgil M─âgureanu. Acest Serviciu Secret ilegal, care func┼úioneaz─â sub protec┼úia lui Traian B─âsescu, a camarilei din SRI ┼či cu ajutorul oamenilor SIE de la Ambasadele Rom├óniei din marile capitale europene, a schimbat rezultatul alegerilor din exteriorul Rom├óniei, prin implicarea sa activ─â ├«n direc┼úionarea voturilor etniei rome din Spania, Italia ┼či Fran┼úa c─âtre candidatul Traian B─âsescu.
    Tot agentul Harry Giknavorian este cel ce controleaz─â SIPI ÔÇô Serviciul de Supraveghere Operativ─â din cadrul Ministerului Administra┼úiei ┼či Internelor.
    SIPI, Serviciul Independent de Protec┼úie Intern─â din cadrul Ministerului Administra┼úiei ┼či Internelor, folosit ┼či de c─âtre americani, ┼či de c─âtre Traian B─âsescu, este beneficiarul unor informa┼úii ale sistemului MONSAT. Acest serviciu capteaz─â ilegal informa┼úii, opera┼úiuni care se pot realiza f─âr─â probleme de c─âtre unii angaja┼úi politici ai sistemului, dar ┼či de c─âtre beneficiarii legali ai acestuia. Intercept─ârile ilegale se pot efectua de c─âtre operatorii MONSAT, care au libertatea aproape total─â de a accesa pachete de date transmise prin zecile de sateli┼úi ce asigur─â comunica┼úiile dintre utilizatorii serviciilor specifice. Acest lucru se datoreaz─â tehnologiei avansate ┼či posibilit─â┼úilor reduse de exercitare a unui control pertinent asupra sistemului. El func┼úioneaz─â dup─â principiile de interceptare a comunica┼úiilor clasice, precum telefonia ├«n sistemul na┼úional. Astfel, operatorii MONSAT pot interveni pentru captarea unor informa┼úii, imediat dup─â emiterea semnalului antenei de emisie, sau pot s─â capteze semnalele satelitului de comunica┼úii folosit de operatorii de astfel de servicii din Rom├ónia ori din ┼úara de origine a utilizatorului.
    Cei aproape 2.000 de angaja┼úi ai SIPI r─âspund institu┼úional numai ├«n fa┼úa ministrului Administra┼úiei ┼či Internelor, Traian Iga┼č.
    Sistemul MONSAT are aprobarea CSAT ┼či utilizeaz─â informa┼úii ┼či aplica┼úii americane KOFAX, Microsoft ┼či XEROX.
    Sateli┼úii americani s├«nt rezerva┼úi pentru situa┼úiile ├«n care victima iese din raza ├«n care ac┼úioneaz─â grup─ârile criminale, deplas├«ndu-se ├«n afara ora┼čelor, ├«n campinguri, la ┼úar─â etc.
    Re┼úeaua de sateli┼úi la care SRI ┼či SIE au acces este folosit─â, ├«ntr-adev─âr, ├«n mod ilegal, de c─âtre personalul Administra┼úiei Preziden┼úiale, cu acordul deplin ┼či sub ├«ndrumarea Serviciilor Secrete rom├óne┼čti, aflate sub comanda serviciilor str─âine care le-au pus la dispozi┼úie tehnologia. Elemente corupte din conducerea acestor Servicii Secrete rom├óne┼čti ┼či din fruntea Statului Rom├ón utilizeaz─â, de c├«┼úiva ani buni, ├«n mod ilegal, aceast─â tehnologie ├«mpotriva propriilor cet─â┼úeni.
    Comunitatea Na┼úional─â de Informa┼úii, din cadrul Administra┼úiei Preziden┼úiale, deci ┼či Traian B─âsescu, are acces la un Sistem Informatic Integrat, racordat la toate Serviciile Speciale, ┼či unde s├«nt stocate informa┼úiile secrete de importan┼ú─â strategic─â, inclusiv cele ob┼úinute ├«n urma intercept─ârilor legale sau ilegale pe care le efectueaz─â Serviciile de Informa┼úii din Rom├ónia.
    Aceast─â baz─â de date, care este permanent actualizat─â, este pus─â la dispozi┼úia pre┼čedintelui Rom├óniei, iar serverele ├«n care s├«nt stocate datele se afl─â ├«ntr-un Centru de Management al Sistemului Informatic Integrat, care, potrivit celor stabilite printr-un document secret (Hot─âr├«rea nr. 0216/27.10.2004, emis─â de CSAT), ocup─â dou─â spa┼úii: unul principal, aflat ├«n Bucure┼čti, ┼či altul de rezerv─â. Potrivit unor informa┼úii neoficiale, Centrul de Management al Sistemului Informatic Integrat este administrat de Serviciul Rom├ón de Informa┼úii.
    Această bază de date în format electronic, aflată în serverele Centrului de Management al Sistemului Informatic Integrat, permite Serviciilor Secrete din România să obţină, în timp real, orice informaţie despre o persoană fizică sau juridică, în funcţie de interesele urmărite.
    Func┼úionarea Centrului de Management al Sistemului Informatic a fost reglementat─â prin Hot─âr├«rea de Guvern nr. 952 din 14/08/2003, contrasemnat─â de directorul SRI. Accesul operatorilor la date este permis ├«n func┼úie de Certificatul de securitate (eliberat de Oficiul Registrului Na┼úional al Informa┼úiilor Secrete de Stat). Centrul de Management al Sistemului Informatic Integrat este stabilit, printr-un document secret (Hot─âr├«rea 0216/27.10.2004, emis─â de CSAT) ├«n dou─â sedii: unul principal, aflat ├«n Bucure┼čti ÔÇô Centrul SECI, ┼či cel de rezerv─â, ├«n cadrul Biroului de Informa┼úii Militare (BIM) din cadrul DGIA (o structur─â departamental─â format─â din Direc┼úia de Informa┼úii Militare ┼či Direc┼úia Siguran┼ú─â Militar─â, din cadrul MApN). Brigada de Informa┼úii Militare (BIM) reune┼čte, sub comandament unic, cele trei batalioane care func┼úionaser─â ┼či p├«n─â acum, respectiv HUMINT, IMINT ┼či SIGINT.
    Brigada de Informa┼úii Militare a fost constituit─â ├«n urma unei Hot─âr├«ri a CSAT, din 31 martie 2010, ┼či este subordonat─â direct ministrului Ap─âr─ârii, Gabriel Oprea. Serviciile Secrete ale Armatei au primit und─â verde pentru ├«nfiin┼úarea Brig─âzii de Informa┼úii Militare de la directorul Comunit─â┼úii de Informa┼úii a Statelor Unite ale Americii (DNI), James R. Clapper. Beneficiarii acestui Serviciu Secret al Armatei Rom├óne s├«nt: fostul ministru al Administra┼úiei ┼či Internelor, Vasile Blaga, actualul ministru al aceleia┼či structuri, Traian Iga┼č, ministrul Justi┼úiei, C─ât─âlin Predoiu, ministrul Finan┼úelor Publice, Gheorghe Ialomi┼úianu, ministrul Muncii, Ioan Nelu Boti┼č, consilierul preziden┼úial pe probleme de Securitate, Iulian Fota, pre┼čedintele Rom├óniei, Traian B─âsescu, precum ┼či ambasadorul SUA, Mark Gittenstein. Chiar dac─â, oficial, singura autoritate na┼úional─â ├«n domeniul intercept─ârilor este Serviciul Rom├ón de Informa┼úii (SRI), se ┼čtie c─â Statul Rom├ón, printr-o Hot─âr├«re strict secret─â, a autorizat Serviciul de Informa┼úii Externe (SIE) s─â ├«┼či procure ┼či s─â foloseasc─â cele mai sofisticate echipamente pentru ascultarea telefoanelor rom├ónilor ┼či a tuturor comunica┼úiilor pe Internet, prin sistemul MONSAT.
    Serviciul de Informa┼úii Externe face parte din Sistemul Na┼úional de Ap─ârare al Rom├óniei ┼či func┼úioneaz─â ├«n baza Legii nr.l din 6 ianuarie 1998. La 15 aprilie 2004, Consiliul Suprem de Ap─ârare a ┼ó─ârii a adoptat Hot─âr├«rea nr. 0063, clasificat─â STRICT SECRET, prin care autoriza Serviciul de Informa┼úii Externe s─â desf─â┼čoare activit─â┼úi de tip SIGINT (SIGINT ÔÇô SIGnal INTelligence reprezint─â informa┼úii ob┼úinute din surse care ac┼úioneaz─â ├«n spectrul electromagnetic ┼či constau din mai multe subdomenii), pentru interceptarea comunica┼úiilor efectuate prin satelit. Din acest moment, SIE dispune de baza legal─â pentru a-┼či procura cele mai performante dispozitive necesare intercept─ârilor de voce ┼či date transmise prin mijloace electromagnetice (telefoane, calculatoare sau orice alt tip de radioemi┼ú─âtor).
    SIE se ascunde ├«n spatele unor legi care ├«i permit s─â asculte pe oricine ┼či oric├«nd, chiar ┼či f─âr─â mandat.
    DGIA ┼či DGIPI ├«┼či prezint─â rapoartele doar mini┼čtrilor de resort ┼či nu s├«nt controlate de Parlament.
    At├«t SRI, SIE, c├«t ┼či STS, prin Marcel Opri┼č, au folosit ├«n campania electoral─â baza sistemului MONSAT, aflat la Centrala Regional─â SECI de la Bucure┼čti, condus─â din umbr─â de agentul Harry Giknavorian. MONSAT poate monitoriza orice convorbire telefonic─â sau transmisie de date-voce care se realizeaz─â printr-un terminal cu acces la satelit. Acela┼či lucru este valabil ┼či pentru telefonia fix─â sau tehnologia GSM. Datele centralizate la sediul de campanie din Aleea Modogran au fost, astfel, operate ┼či trimise, cu ajutorul STS, din Centrala SECI.
    Softul folosit de BEC include o aplica┼úie KOFAX, tip vierme sau tip bucl─â, care are drept scop redistribuirea voturilor ├«n favoarea unui candidat prestabilit. De aceea, toate sondajele de la ie┼čirea din sec┼úiile de votare care d─âdeau c├«┼čtig─âtoare PRM sau alte partide din Opozi┼úie nu au corespuns, deoarece au fost f─âcute prin luarea ├«n calcul a unei op┼úiuni reale de vot, de 70%, a popula┼úiei, c├«nd ├«n fapt aceasta nu a dep─â┼čit cota de 20%.
    Net-Consulting, ├«n colaborare cu firma american─â KOFAX (o filial─â CIA), ├«mpreun─â cu firmele Asesoft ┼či ASSECO, au construit, pe baza programului de la RASIROM (fosta UM 05099, ├«n fapt, o societate patronat─â de SRI), un soft folosit ├«n ultimele dou─â campanii ale alegerilor, care con┼úine o cheie-bucl─â conspirat─â, pentru direc┼úionarea voturilor nule ┼či a celor de pe listele suplimentare, ├«n favoarea lui Traian B─âsescu, la ordinul SUA. Programul dirijeaz─â voturile dintre BEJ si BEC la orice candidat ales.
    NOTE:
    * Drug Enforcement Administration (DEA) este o agen┼úie federal─â de aplicare a legii ├«n Statele Unite, din cadrul Departamentului de Justi┼úie American, ├«ns─ârcinat─â cu combaterea traficului ┼či consumului de droguri ├«n Statele Unite. De asemenea, DEA, ├«mpreun─â cu alte agen┼úii americane de investiga┼úii, are ca responsabilitate exclusiv─â coordonarea ┼či urm─ârirea de c─âtre SUA a investiga┼úiilor legate de droguri ÔÇô ┼či nu numai ÔÇô ├«n str─âin─âtate.
    * DGIA- Direc┼úia General─â de Informa┼úii a Armatei, se ocup─â cu culegerea de date ┼či informa┼úii ├«n vederea inform─ârii factorilor de decizie asupra fenomenului militar ┼či politico-militar din zonele de interes pentru Rom├ónia. Totodat─â, are ca obiect extinderea cooper─ârii cu celelalte structuri cu atribu┼úii ├«n domeniul securit─â┼úii na┼úionale, precum ┼či cu Serviciile de Informa┼úii militare ale statelor membre NATO. Se ocup─â ┼či de ├«mbun─ât─â┼úirea reprezent─ârii militare externe (este vorba despre ata┼ča┼úii militari) ┼či de identificarea ac┼úiunilor care ar putea aduce atingere capacit─â┼úilor opera┼úionale, personalului ┼či patrimoniului Armatei. Are ca sarcin─â ┼či descoperirea ┼či prevenirea actelor de corup┼úie ┼či altor activit─â┼úi ilegale ├«n care ar fi putut fi implicat personalul Armatei.
    * MONSAT ÔÇô Sistemul Na┼úional de Monitorizare a Comunica┼úiilor prin Satelit.
    * RASIROM ÔÇô Regie autonom─â aflat─â ├«n subordinea Serviciului Rom├ón de Informa┼úii, av├«nd ca principal obiect de activitate proiectarea, realizarea ┼či instalarea sistemelor de paz─â ┼či de alarmare la efrac┼úie ┼či ├«nceput de incendiu, stingerea automat─â a acestuia, controlul accesului persoanelor ┼či autovehiculelor, controlul biometric ┼či autentificarea identit─â┼úii, TVCI, CATV. Firma mai ofer─â instala┼úii ┼či echipamente de protec┼úie fizic─â ┼či electronic─â a incintelor ┼či a perimetrelor, cu centralizarea informa┼úiilor ├«n dispecerate specializate, precum ┼či re┼úele de comunica┼úii voce-date. RASIROM de┼úine o tipografie proprie.ÔÇŁ

    Publicat de Adriana Dutulescu in sectiunea Politica la data de 19/04/2011 – Realitatea mea.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s