IZVORUL TAMADUIRII


Agheasmă mică de Izvorul Tămăduirii : Vinerea închinată Maicii Domnului în Săptămâna Luminată
Credincioşii ortodocşi prăznuiesc astazi,vineri, Izvorul Tămăduirii, cei prezenţi în biserici primind agheasmă mică. Utrenia şi Sfânta Liturghie din această a şasea zi din Săptămâna Luminată sunt succedate de slujba de sfinţire a apei.
Credincioşii care participă la Sfânta Liturghie din vinerea aceasta iau agheasmă pe care o folosesc la stropirea caselor, grădinilor şi ogoarelor. Conform Sinaxarului Vinerii din cadrul Săptămânii Luminate, în această zi, Biserica lui Hristos „prăznuieşte sfinţirea bisericii Preasfintei stăpânei noastre şi Maicii a lui Dumnezeu, a Izvorului celui de Viaţă purtător”.
În fiecare an, în vinerea din Săptămâna Luminată creştinii ortodocşi sărbătoresc „Izvorul Tămăduirii.” Această sărbătoare datează din secolul al V-lea, amintind de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Conform tradiţiei, Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare un izvor cu apă vindecătoare. În Săptămâna Luminată ne aducem aminte Vineri de o minune care subliniază importanţa pe care o are agheasma. Leon cel Mare nu devenise încă împărat când a întâlnit în preajma Constantinopolului un orb însetat şi nu avea de unde să-i dea apă. Şi a auzit un glas din pădure ‘Intră Leone în pădure şi vei găsi’. Şi a intrat Leon, a găsit un izvor miraculos, i-a dat orbului să bea şi l-a udat şi pe ochi şi şi-a recăpătat vederea. Leon când a ajuns împărat a construit acolo o Biserică”, informează Trinitas TV.
Această sărbătoare închinată Maicii Domnului este pandantul din Săptămâna Luminată al Vinerii Mari. În această zi, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care a vărsat lacrimi lângă Crucea Mântuitorului, ni se arată ca izvor al speranţei şi al vindecării.
Izvorul Tămăduirii de vineri, prin mijlocirea Maicii Domnului, aduce viaţă nouă tuturor. Şi astfel precum Mântuitorul Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, prin Sfânta agheasmă ne dă puterea de a lupta împotriva ispitelor, puterea de a lupta împotriva diavolului şi puterea de a fi vii.
Izvorul Tămăduirii, în tradiţia populară
În popor, se spune că, din lacrimile Maicii Domnului picurate pe pamant, au iesit, in mai toate locurile, izvoare facatoare de minuni. Se crede ca in aceasta zi toate apele sunt sfintite si cine bea din ele si se spala peste partile bolnave ale trupului se vindeca. In noaptea si in dimineata acestei zile se culeg buruieni de leac.
Tot vineri, de Izvorul Tămăduirii, se cauta izvoarele de apa, se construiesc si se curata fantanile. În credinta populara se spune ca izvoarele si fantanile amenajate in aceasta zi vor avea apa din belsug si nu vor seca in verile secetoase. In aceasta zi, satenii isi uda vitele cu apa, sa fie bune de prasila si sa nu bata piatra. Spalandu-se dimineata cu roua, multi cred ca se vindeca de boli.

Izvorul Tămăduirii: Ape vindecătoare în România…

În fiecare an, vinerea din Săptămâna Luminată, după Învierea Domnului, se prăznuieşte Izvorul Tămăduirii, una dintre marile sărbători dedicate Maicii Domnului. Izvorul Tămăduirii de la Mănăstirea Brâncoveni

Praznicul aminteşte de o minune săvârşită de Maica Domnului la Constantinopol. Cu puţin înainte de a ajunge împărat, Leon cel Mare (457 – 474) se plimba printr-o pădure de la marginea oraşului, când întâlneşte un bătrân orb care îi cere să-i dea apă. Ostenelile lui Leon sunt zadarnice: nici un fir de apă.
Atunci aude glasul Maicii Domnului: “Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure şi luând cu mâinile apă tulbure potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi”.
Leon face cum i se spune şi găseşte un izvor din care îi dă orbului să bea şi îl spală pe faţă. Atunci, orbul îşi recapătă vederea.
În amintirea acestei minuni a Maicii Domnului, când ajunge împărat Leon ridică lângă acel izvor o biserică.
Apa izvorului săvârşeşte de-a lungul timpului multe alte voindecări miraculoase. Însuşi împăratul Iustinian (527 – 565), care suferea de o boală grea, se vindecă bând din apa minunată. Drept mulţumire, el face o biserică şi mai mare, care este însă distrusă de turci la 1453, odată cu căderea Constantinopolului.
Sfinţirea apei: Aiasma alungă iasma
Cu ocazia prăznuirii Izvorului Tămăduirii, preoţii sfinţesc apa, făcând Aghiasmă Mică, căreia poporul îi mai spune şi “aiasmă”.
O foarte interesantă apropiere între “aiasmă” şi “iasmă” face Adrian Cocoşilă:
“Se cere o explicaţie în legătură cu sensul cuvântului iasmă-iazmă, de “arătare urâtă şi rea, nălucă, vedenie”, contrar sensului originar de “apă sfinţită”. Explicaţia este următoarea:
După ce preotul a sfinţit apa, îi stropeşte pe credincioşi în timp ce se cântă troparul: “Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvintează moştenirea Ta, biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”. Astfel, s-a reţinut în popor că scopul urmărit prin aiasmă este de a alunga “arătarea urâtă şi rea”, adică duhul cel rău.”

Unde sunt izvoare tămăduitoare în România :

Izvorul Tămăduirii se prăznuieşte în fiecare an în vinerea din Săptămâna Luminată
La Istanbul, pe locul minunii săvârşite de Maica Domnului, există o biserică din secolul XIX. Dar la subsol, un paraclis rămas din secolul VI, de pe vremea lui Iustinian, adăposteşte Izvorul arătat de Maica Domnului.
:)
În ţara nostră sunt mai multe izvoare considerate făcătoare de minuni şi tămăduitoare:
:)
• Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus, com. Voila, jud. Braşov – izvor şi fântână tămăduitoare;
• Mănăstirea Bucium, sat Bucium, com. Şinca, jud. Braşov – izvor tămăduitor (sub care se zice că sunt moaşte ale Sf. Ioan Botezătorul)
• Mănăstirea Izbuc, sat Ponoarele, com. Cărpineţ, jud. Bihor – izvorul “Izbuc”
• Mănăstirea Prislop, sat Silvaşu de Sus (Haţeg), com. Prislop, jud. Hunedoara – izvor tămăduitor (tot aici se află şi mormântul părintelui Arsenie Boca)
• Mănăstirea Râmeţ, com. Râmeţ, jud. Alba – izvor tămăduitor în paraclis
• Schitul Posaga, com. Posaga, jud. Alba – izvor tămăduitor
• Schitul Călugăra, com. Ciclova Montană (Oraviţa) – izvor tămăduitor în biserică
• Mănăstirea Izvorul Miron, sat Româneşti, com. Tomeşti, jud. Timiş – izvor tămăduitor cu ape termale
• Mănăstirea Săraca, com. Şemlacu Mic, jud. Timiş – izvor tămăduitor
• Schitul Vasiova, oraşul Bocşa, jud. Caraş Severin – izvor tămăduitor în capelă
• Schitul Valiug de pe Muntele Semenic, jud. Caraş Severin – lac sfânt
• Mănăstirea Brâncoveni, com. Brâncoveni, jud. Olt – izvor tămăduitor
• Schitul Pătrunsa, com. Bărbăteşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor
• Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (Izvorul Frumos)
• Mănăstirea Bistriţa, com. Costeşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor ce picură în peştera Sf. Grigorie (Vânturariţa), Galeria Asceţilor
• Mănăstirea Frăsinei, com. Muereasca, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (al Sf. Calinic)
• Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com. Stoeneşti, jud. Vâlcea – izvor cu ape sulfuroase, tămăduitor în Vinerea de după Paşte
• Schitul Horăicioara, com. Crăcaoani, jud. Neamţ – izvor tămăduitor
• Fântâna din satul Smeeni – apă tămăduitoare
• Biserica “Greceasca”, Brăila, jud. Brăila – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Dervent, com. Ostrov, jud. Constanţa – izvor tămăduitor (al Sf. Andrei)
• Mănăstirea “Peştera Sf. Ap. Andrei” , comuna Ioan Corvin, jud. Constanţa – izvoare tămăduitoare (ale Sf. Andrei)
• Mănăstirea “Sf. Ioan Casian”, comuna Târguşor, jud. Constanţa – izvor tămăduitor
• Mănăstirea “Sf. Maria – Techirghiol”, Techirghiol, jud. Constanţa – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Cetăţuia, com. Cetăţeni, jud. Argeş – izvor tămăduitor în altar, ce curge de la data “Izvorului Tămăduirii” până la 15 august, “Adormirea Maicii Domnului”
• Mănăstirea Robaia, com. Muşateşti, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Nămăieşti, lângă Câmpulung Muscel, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Glavacioc, sat Glavacioc, com. Ştefan cel Mare, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Biserica “Sf. Nectarie Taumaturgul şi Sf. Calinic de la Cernica – a Izvoarelor de Leac”, sat Vâlcele/Crâmpoţani, com. Merişani, jud. Argeş (DN Piteşti – Curtea de Argeş) – 7 izvoare tămăduitoare (pe locuri de putere vechi; regula “tăcerii” pe o rază de 1 km de jur împrejur)
• Fântâna din satul Prodăneşti, com. Ioneşti, jud. Argeş – apă tămăduitoare
• Fântâna din satul Glambocu (lângă Piteşti), jud. Argeş – apă tămăduitoare
• Mănăstirea Ghighiu (lânga Ploieşti) – izvor tămăduitor
• Biserica din satul Parepa-Ruşani, com. Colceag, jud. Prahova – fântână tămăduitoare (la locul unei Teofanii din 1935)
• Mănăstirea Cernica, lângă Bucureşti – izvor tămăduitor (la intrare)
• Biserica “Sf. Gheorghe – Mărţişor” – izvor tămăduitor (vizavi de fosta Măn. Văcăreşti)

Izvorul Tămăduirii…

Ioan 2, 12-22
” După aceasta S-a coborât în Capernaum, El şi mama Sa şi fraţii şi ucenicii Săi, şi acolo n-a rămas decât puţine zile. Şi erau aproape Paştile iudeilor, şi Iisus S-a urcat la Ierusalim. Şi a găsit şezând în templu pe cei ce vindeau boi şi oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani. Şi, făcându-Şi un bici din ştreanguri, i-a scos pe toţi afară din templu, şi oile şi boii, şi schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele. Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie. Şi şi-au adus aminte ucenicii Lui că este scris: “Râvna casei Tale mă mistuie”. Au răspuns deci iudeii şi I-au zis: Ce semn ne arăţi că faci acestea? Iisus a răspuns şi le-a zis: Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica. Şi au zis deci iudeii: În patruzeci şi şase de ani s-a zidit templul acesta! Şi Tu îl vei ridica în trei zile? Iar El vorbea despre templul trupului Său. Deci, când S-a sculat din morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că aceasta o spusese şi au crezut Scripturii şi cuvântului pe care Îl spusese Iisus”.

Vineri, in Saptamana Luminata, ortodoxia sarbatoreste Izvorul Tamaduirii, un mare praznic ce dateaza din a doua jumatate a primului mileniu crestin. Se face referire la o vindecare minunata a unui orb ce si-a recapatat vederea dupa ce si-a udat fata cu apa unui izvor situat intr-o padure din apropierea Constantinopolului. Biserica zidita din ordin imparatesc pe locul unde era situat acel izvor a primit hramul “Izvorul Tamaduirii”.
La sarbatoarea de astazi mergem cu gandul si cu inima mai ales spre Maica Domului, cea care s-a dovedit izvor al dumnezeirii, prin nasterea Mantuitorului.
In toate bisericile si manastirile, dupa Sfanta Liturghie, se savarseste slujba de sfintire a apei (aghiasma mica), dupa o randuiala adecvata Saptamanii Luminate.
Hristos Cel inviat, Izvor nesecat de daruri pentru noi, sa fie pururi in mijlocul nostru. Amin.

Izvorul Tamaduirii
.
In vinerea din Saptamna Luminata, crestinii ortodocsi sarbatoresc Izvorul Tamaduirii. Aceasta sarbatoare ne aduce aminte de una dintre minunile Maicii Domnului, petrecuta cu un orb. Inainte de a fi imparat, Leon cel mare a gasit intr-o padure un orb, care i-a cerut apa. La indemnul Maicii Domnului, Leon i-a dat orbului sa bea apa dintr-un izvor, iar orbul s-a vindecat de orbirea sa.
Pentru a multumi Maicii Domnului, cand a ajuns imparat, Leon cel Mare a ridicat in apropierea izvorului o biserica unde s-au savarsit apoi multe minuni. Aceasta Biserica, situata in vechiul cartier Vlaherne, se mai vede si astazi in Istanbul.
Sarbatoarea Izvorul Tamaduirii s-a generalizat in Biserica Ortodoxa in timpul secolelor V – VI.
In toate bisericile si manastirile ortodoxe, dupa oficierea Sfintei Liturghii, se savarseste slujba de sfintire a apei, dupa o randuiala adecvata Saptamanii Luminate.

Tot in aceastazi facem pomenirea Sfantului Teotim, Episcopul Tomisului.
Sursa: CrestinOrtodox.ro

Izvorul Tamaduirii in iconografie

” Icoana numita “Izvorul Tamaduirii ” se intalneste si in reprezentarile murale si in icoanele pe suport. Se asaza pe iconostasul si pe tetrapodul bisericilor cu hramul “Izvorul tamaduirii”. Aceasta icoana se mai intalneste si in cupola aghiazmatarelor din manastirile . Aghiazmatarul este o fantana cu apa sfintita aflata langa biserica mare (katholikon) a unei manastiri. El consta dintr-un bazin mare, cu o cupola deasupra, sustinuta de coloane, unite intre ele in partea superioara prin arce rotunde din caramida, iar in partea inferioara prin lespezi de marmura sculptate. Se foloseste la pregatirea (hagiasmas) in prima zi a fiecarei luni.

Aceasta icoana exprima ideea ca L-a nascut pe Hristos, Care este Datatorul apei vii a Duhului. Pentru ca Hristos i-a spus femeii samarinence: “De ai fi stiut darul lui Dumnezeu si cine este Cel ce zice tie: da-mi sa beau, tu ai fi cerut de la Dansul si ti-ar fi dat tie apa vie” (In. 4, 10; cf. In. 7, 38). In Imnul Acatist se spune despre Maica Domnului ca este “izvor nesecat de apa vie”. “Izvorul Vietii” este o expresie care apare in Canonul Zamislirii Sfintei Fecioare de catre Sfanta Ana si in alte locuri.

Intelegerea Maicii Domnului ca Izvor al tamaduirii este exprimata in icoane intr-un mod simplu, fie reprezentand-o pe Maica Domnului singura, fie infatisand-o cu Pruncul Hristos intr-un vas baptismal cu revarsari de apa, impreuna cu alte cateva figuri in preajma. In alte icoane, ideea este exprimata elaborat. La Manastirea Chora (Kharieh Djami) din Constantinopol se afla o icoana in mozaic din secolul al XIV-lea care o reprezinta pe Maica Domnului ca Izvor al tamaduirii singura, bust, cu mainile ridicate in rugaciune.
O alta reprezentare simpla si frumoasa a temei Izvorul tamaduirii este o fresca din paraclisul Sfantul Gheorghe din Manastirea athonita Sfantul Pavel. Aici Maica Domnului este reprezentata asezata intr-un vas baptismal, cu Pruncul Hristos in brate. In dreapta ei sta regele proroc Solomon cu un filacter in mana pecare se afla scris: “Te vad pe tine Fecioara ca pe o gradina si ca pe un izvor pecetluit”.

Fresca dateaza din 1423. O repezentare similara celei precedente, datand din secolul al XIV-lea, se afla inca in Biserica Sfintilor Teodor din Mystra. Si aici Prea Sfanta Fecioara si Pruncul sunt zugraviti intr-un vas baptismal, incadrati de cate un inger.

Aceste icoane trebuie sa serveasca drept arhetipuri pentru pictorii iconari, mai degraba decat cele prea elaborate, descrise de Dionisie din Furna si de Kontoglou. Ei spun ca printre elementele componente ale icoanei ar trebui incluse ziduri fortificate, imparati, patriarhi, alti episcopi, preoti, diaconi, multimi de oameni barbati, femei si copii. Kalokyris arata ca acest prototip a fost inspirat de un izvor din afara zidurilor fortificate ale Constantinopolului, a carui apa era vestita pentru proprietatile ei tamaduitoare si l-a facut pe imparatul Leon Tracul (secolul al V-lea) sa construiasca acolo o biserica inchinata Maicii Domnului. Multi se duceau la izvor pentru a fi vindecati.
Prototipul descris de Dionisie si de Kontoglou nu este potrivit din doua motive. Primul este acela ca se pune accent pe apa materiala, fizica, mai mult decat pe apa vie a Duhului Sfant pe care a adus-o Hristos. Al doilea motiv este acela ca prototipul este nejustificat de complex, distrage atentia de la esential. Complexitatea nejustificata este straina traditiei iconografice a spiritualitatii bizantine. Inscriptia icoanei este: “Maica Domnului Izvorul tamaduirii”. In partea superioara a icoanei apare prima parte a inscriptiei,iar langa bratele sau umerii Maicii Domnului, apare a doua parte”.
Constantine Kavarnos

2 responses to “IZVORUL TAMADUIRII

  1. La Biserica “Sf. Gheorghe – Mărţişor” nu este izvor tamaduitor , am fost si am intrebat dar am si vazut ca nu ia nimeni apa de la acea ciusmea .

    • E posibil ca acum sa nu mai fie apa buna de la cate lucrari au fost in zona dar pe vremuri era, eu am baut apa de la acel izvor. In documente este atestat . Multumesc pentru vizita si te mai asteptam.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s