NOUTATI GRAVE


1. mai mult decat ADEVARAT si de actualitate : http://www.trilulilu.ro/alonewolf/c5de44579c7308 , dar  nu ne putem intoarce, suntem pe un val tzunami si inertia ( interesele) e mare….. 2.Japonia :  http://filmedocumentare.com/secretele-japoniei/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+FilmeDocumentareOnline+%28Filmedocumentare.com%29

From: corneliu popovici   

CHEVRON (Rockefeller) vor incepe exploatarea GAZULUI DE SIST DIN ROMANIA, prin metoda fractionarii hidraulice. Ne iau gazul si ne ofera cutremure si poluare …

Posted in Chevron by saccsiv on ianuarie 27, 2012
Iata ce aflam din articolul Gazul de şist, a doua Roşia Montană:
Modul în care străinii vor să exploateze resursele naturale ale României este pe punctul de a declanşa un nou scandal. După Roşia Montană, al cărei aur este vizat de canadienii de la Gold Corporation, americanii de la Chevron vor să înceapă, luna viitoare, forările în solul românesc pentru exploatarea gazului din şistul argilos. Chevron a câştigat licitaţiile pentru astfel forări în România în judeţele Bihor, Vaslui şi Constanţa, după ce a depus, în iulie 2010, oferte câştigătoare pentru trei perimetre cu o suprafaţă totală de 2.700 de kilometri pătraţi.
Gazul de şist este noul combustibil vedetă al momentului şi, aparent, România ar avea potenţial în această zonă. Gazele de şist sunt gaze obişnuite, dar care sunt captate în structuri geologice foarte dificil de accesat şi care necesită tehnologii speciale pentru extragere. În România este vorba despre o tehnologie controversată la nivel mondial, numită fracţionare hidraulică, care presupune pomparea de milioane de litri de apă, amestecată cu substanţe chimice care dizolvă rocile, în pământ, pentru a elibera gazele prinse în ele.
„Operaţiunile noastre se concentrează în două zone: Bârlad şi Dobrogea. Prima sondă de explorare va fi săpată la Bârlad în a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea“, a declarat pentru ZIARUL FINANCIAR Thomas Holst, country manager pentru România în cadrul Chevron Upstream Europe.
Ecologiştii şi cetăţenii obişnuiţi sunt însă îngrijoraţi de pericolele la adresa mediului pe care procedura le implică. Ei susţin că s-ar putea ajunge la o poluare a apei freatice, având consecinţe dezastruoase asupra sănătăţii consumatorilor şi agriculturii. Există deja precedente cum ar fi Franţa, care a interzis producţia de gaz de şist pe teritoriul său, sau chiar SUA, care sunt în curs de modernizare a procedurii. În statele americane New York şi Pennsylvania oamenii care locuiesc aproape de astfel exploatări s-au înregistrat dând foc la apa de robinet contaminată cu gaz metan.
De asemenea, politica energetică a Marii Britanii este zguduită după ce operaţiunea experimentală de extragere a gazelor naturale din plăcile de şist din Lancashire a fost oprită, sub suspiciunea că ar declanşa cutremure, după ce mai multe mişcări seismice de mici dimensiuni au fost înregistrate în zonă.
Chiar şi vecinii bulgari au obţinut, la începutul acestui an, după proteste de stradă, interzicerea unor astfel de exploatări, după ce în iulie guvernul bulgar a încheiat un acord, tot cu firma americană Chevron, pentru explorarea gazului de şist în regiuni extinse din nord-estul ţării. Parlamentul bulgar a adoptat, în urmă cu o săptămână, o decizie ce interzice complet exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică pentru o perioadă de timp nelimitată iar guvernul de la Sofia a retras companiei americane licenţa de explorare.
Mai mult chiar, în Bulgaria a fost programată pentru ieri o actiune de protest, în faţa Ambasadei României din Sofia, împotriva activităţii de exploatare a gazului de şist din România. „Sperăm ca ne vor auzi mai mulţi români şi că vom lupta împreună împotriva acestui pericol. Este o situaţie urgentă, fiindcă începerea extracţiei prin fracturare este planuită în februarie şi dacă va începe, nu va mai putea fi oprită! Problema este că românii nu sunt deloc informaţi cu privire la această situaţie gravă. Este nevoie de oameni care să ia atitudine şi în România! Dacă exploatarea gazelor din şisturi va fi permisă în România, munca noastră a fost în zadar“, a declarat Mariana Christova de la Universitatea Tehnică din Sofia.
Vezi aici un film despre exploatarea gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice.
Comentariu :
   Cititi va rog si:
Sa ne amintim:
John Davison Rockefeller (1839 – 1937) fondeaza in 1870, impreuna cu fratele sau William Rockefeller (1841 – 1922), mega colosul Standard Oil stramosul:
Standard Oil of New Jersey (SONJ), redenumita Exxon acum parte a ExxonMobil, corporatie membra Council on Foreign Relations.
Standard Oil of New York, redenumita Mobil, acum parte a ExxonMobil.
Standard Oil of California, redenumita Chevron, corporatie membra Council on Foreign Relations
Standard Oil of Indiana, redenumita Amoco, acum parte a BP, corporatie membra Council on Foreign Relations
Standard Oil of Ohio sau Sohio, acum parte a BP.
Anglo-American Oil Co., acum Esso UK.
South Penn Oil Co., devenita Pennzoil acum parte Shell, corporatie membra Council on Foreign Relations
   Cititi va rog mai multe la:
Sa nu uitam nici ca:
 __,_._,___

One response to “NOUTATI GRAVE

  1. Traian Băsescu intenţiona să-i favorizeze pe americani şi olandezi în Legea Sănătăţii • Reacţia populară i-a spulberat planurile de politică externă care includeau mituirea Olandei pentru aderarea la spaţiul Schengen şi a SUA pentru menţinerea scutului antirachetă la Deveselu • În timp ce românii protestau, americanii condiţionau ţara noastră pentru acordarea dreptului de preempţiune la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă • Ruşii au cerut la rândul lor Cernavodă, contra gaze şi materii prime

    ZIUAnews vă explică motivul reacţiilor bizare ale preşedintelui Traian Băsescu de la începutul conflictului cu Raed Arafat şi până la numirea noului ministru de Externe, Cristian Diaconescu. Pas cu pas vă vom dezvălui cordoanele ombilicale de care este legat Bucureştiul de interesele marilor puteri ale lumii, precum şi necesităţile economice şi strategice ale României în geopolitica actuală.
    Traian Băsescu a negociat permanent bucăţi din economia României pentru obţinerea de avantaje militare sau strategice cu Rusia, SUA şi anumite ţări din Europa. În toate aceste zile de proteste au trecut neboservate ameninţări voalate ale SUA, negocieri subterane pentru economia românească şi tratative diplomatice legate de viitoarea putere nucleară a României.
    De ce s-a luat în gură Băsescu cu Arafat
    Primul semn de întrebare referitor la comportamentul preşedintelui României a apărut în momentul în care acesta a ieşit public de mai multe ori, aproape la toate televiziunile, pentru a susţine Legea Sănătăţii. De ce s-ar fi luat de piept Băsescu cu Raed Arafat, un simplu subsecretar de stat pentru o lege care ar fi putut să fie amendată ulterior de Guvern sau prin tertipurile bine cunoscute în Parlament? Ei bine, ZIUAnews a aflat motivul: Băsescu urma să facă loc pe piaţa asigurărilor de sănătate pentru cinci clienţi strategici Unitedhealth Group şi Wellpoint Inc. Group (ambele din SUA), Alianz Ţiriac, Astra Asigurări şi compania olandeză Aegon.
    Sistemul de preluare a asigurărilor medicale ar fi urmat aceeaşi cale ca cel din domeniul pensiilor private. Dacă vă aduceţi aminte, firmele străine au intrat în România şi au acaparat imediat piaţa prin obligativitatea cetăţenilor de a contribui la ele. Cele două firme americane care urmau să preia grosul asigurărilor de sănătate reprezentau de fapt mijlocul prin care România plătea SUA scutul antirachetă de la Deveselu, mai ales în condiţiile în care bugetul american de apărare suferea negocieri, iar politica de la Washington se axa pe ţări cheie din Europa. În ceea ce priveşte compania olandeză pe care Băsescu o dorea în sistemul asigurărilor medicale, aceasta era vehiculul de transport bani către Olanda ţară care şi-a ridicat veto-ul cu privire la intrarea României în Schengen. Celelalte două societăţi, Ţiriac şi Astra, reprezentau parteneri portocalii şi viitori sponsori. Iată de ce Băsescu a ieşit atât de nervos şi atât de impacientat la televiziune să se ia de guler cu Raed Arafat. Întreaga lui politică externă se ducea de râpă alături de doi parteneri importanţi în sponsorizarea campaniei electorale care urmează.
    Revoltele populare i-au spulberat planurile şi l-au aruncat pe Traian Băsescu într-o îngrozitoare dilemă: ce le dă americanilor în schimbul scutului de la Deveselu, ce le oferă olandezilor pentru acceptarea României în Schengen. Dacă planul i-ar fi mers cu Legea Sănătăţii şi Arafat nu i-ar fi stat în cale, Băsescu ar fi punctat glorios intrarea în Schengen cât şi susţinerea americană a cabinetului său. Visele i s-au spulberat în mâinile ultraşilor şi pulanelor jandarmilor care s-au luat la bătaie în centrul Bucureştilor. Americanii, dezamăgiţi dar dioplomaţi, i-au transmis lui Băsescu un mesaj legat de protestele care îl vizau, nu prin Ambasada SUA, ci direct prin Departamentul de Stat: „Noi susţinem dreptul oamenilor din întreaga lume de a protesta şi de a-şi exprima liber opiniile în mod paşnic”. Iar despre violenţele la care erau supuşi protestatarii, tot în mod diplomatic, lui Băsescu i s-a transmis: „facem totodată un apel către protestatari şi autorităţi să se abţină de la orice violenţă. În mod evident, nu vom dicta României modul în care să îşi trateze problemele sale interne. Acestea sunt decizii pe care Guvernul României trebuie să le ia în urma unor consultări cu Parlamentul şi cu oamenii lor”. În mod evident, după ce Legea Sănătăţii a provocat un uriaş scandal şi ştiut fiind că americanii evită să se asocieze unor scandaluri de corupţie la nivel internaţional, răspunsul Casei Albe către Băsescu a fost: descurcă-te singur!
    Anterior, mai precis în luna noiembrie 2011, în plin proces de fermentare a Legii Sănătăţii, americanii îl avertizau pe Băsescu, prin presă şi nu numai, despre efortul lor de a apăra România. „Scutul de la Deveselu, în impas”, erau titlurile din presă, alături de poziţia Franţei şi a altor ţări europene care spuneau că este mai pragmatic să te înarmezi ofensiv decât defensiv. Americanii însă au continuat proiectul Deveselu, sperând într-o plată pe măsură.
    Tăcerea lui Băsescu a însemnat o nouă negociere cu super-puterile lumii
    În timp ce oamenii protestau în stradă, de data asta nu pentru Arafat sau Legea Sănătăţii ci împotriva lui Băsescu, curent care mai degrabă a fost adus din exterior decât emanat de revolta populară, şeful statului încerca să ofere americanilor o bijuterie la schimb contra asigurărilor medicale pierdute. S-a oprit asupra construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. O afacere de miliarde de dolari, dar şi căminul unei arme atomice.
    Înainte de pornirea scandalului pe Legea Sănătăţii, concurenţii pentru Cernavodă erau americanii de la Bechtel şi un consorţiu rusesc format din Atom Technoprom şi alte patru firme, conexate direct cu puterea politică de la Moscova. Este limpede de ce România oferea drepturi de preempţiune ruşilor: gazul, preţul la căldură şi materii prime. După căderea afacerii cu asigurările medicale, ruşii nu mai erau singurii ofertanţi eligibili pentru Cernavodă, iar Băsescu a încercat să ofere americanilor, prin Bechtel, sumele pierdute.
    Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă urmează a fi decisă până în luna mai, ceea ce înseamnă că România, în politica sa externă, va trebui să jongleze între Rusia, ţara care ne asigură gazul, şi America, ţara care promite că ne va instala scutul antirachetă şi principalul nostru aliat militar. În această situaţie, tăcerea lui Băsescu în faţa a maximum 20.000 de protestatari din întreaga ţară este justificată ţinând cont de dilemele pe care le are de rezolvat în viitor legate atât de securitatea militară a României, cât şi de bunăstarea economică a cetăţenilor ei.
    De ce i-a spus Băsescu lui Diaconescu că are o sarcină grea
    Preşedintele Traian Băsescu l-a avertizat pe noul ministru de Externe al României, Cristian Diaconescu, că va avea o misiune foarte grea. Deosebit de grea. Şeful statului a punctat de mai multe ori acest lucru: „Aveţi o misiune dificilă!”. Practic, Diaconescu va fi exponentul şi principalul negociator al României între lupii geopoliticii secolului XXI. Ce va alege Băsescu când va veni vorba despre căldura din casele oamenilor, nevoile principalului său aliat sau felierea României în beneficiul multinaţionalelor lumii şi afilierea ţării noastre la cluburile selecte ale Europei? Problema aderării la Schengen este la fel de importantă pentru România, şi bănoasă totodată, cum este preţul pe care ţara noastră îl va plăti pentru achiziţionarea de avioane de luptă, o altă afacere pe care nu am finalizat-o însă, dar nu la fel de importantă cum este negocierea cu „marele urs” de la Răsărit. Blocată în politica externă între Europa, SUA şi Rusia, România vede la televizor doar problema jandarmilor şi protestatarilor de la Universitate. Băsescu va fi ţinut în continuare în joc de glezne între politica internă şi cea externă, între Opoziţia din ţară şi partenerii strategici din exterior.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s