MASONII CONDUC LUMEA ?


Masonii conduc lumea !?

preluare de pe netlog – Cristian Cojocaru

Fragmente din Radu Cinamar – Viitor cu cap de mort
Image Hosting
Chiar si daca nu crezi ca exista o noua ordine mondiala si ca o elita din umbra conduce lumea, afirma╚Ťiile selectate de mai jos au o logica incontestabila. O analiza pragmatica si chiar de bun simt asupra naturii si psihologiei umane dezv─âluie o probabilitate sporita ca aceste lucruri sa se ├«nt├ómple. Nu e nevoie sa fii geniu ca sa-ti dai seama ca in lumea in care tr─âim daca ai mul╚Ťi bani si pe deasupra ai si o cunoa╚Ötere profunda asupra mintii umane po╚Ťi manipula si realiza orice. Chiar si cei mai sceptici simt in fiin╚Ťa lor ca ceva nu este in regula cu lumea noastr─â si cu mersul lucrurilor. Iar daca alegi sa nu-ti bagi capul in p─âm├ónt ca si stru╚Ťul atunci multe enigme ti se vor dezv─âlui, ├«nsa r─âm├óne ├«ntrebarea daca e╚Öti preg─âtit sau preferi via╚Ťa de robo╚Ťel in continuare.
In materialul de mai jos ve╚Ťi g─âsi r─âspunsuri la ├«ntreb─âri fierbin╚Ťi, ve╚Ťi identifica institu╚Ťiile care joaca un rol major in noua ordine mondiala, si ve╚Ťi g─âsit la un loc multe informa╚Ťii cheie despre care m─â str─âduiesc sa scriu ├«nc─â de la ├«nceputul acestui blog. Lectura este palpitanta fie ea vizualizata ca realitate, fie fic╚Ťiune. Si am sa re├«nt─âresc indemnul meu de pe acest blog, nu trebuie sa crede╚Ťi ce citi╚Ťi aici si nici sa lua╚Ťi lucrurile de bune a╚Öa cum sunt prezentate. Esen╚Ťialul este sa ├«ncepe╚Ťi sa va pune╚Ťi ├«ntreb─âri si sa cerceta╚Ťi singuri pentru aflarea adev─ârului propriu.
Materialul selectat este din cartea ÔÇťViitor cu cap de mortÔÇŁ de Radu Cinamar si reprezint─â dezv─âluirile unui mason de rang ├«nalt despre cum este condusa lumea si planul ÔÇťm─âre╚ŤÔÇŁ masonic. Pentru materialul complet, carte si alte articole pe subiect ve╚Ťi g─âsi link-urile necesare la sf├ór╚Öitul articolului.
Lectura pl─âcuta. ­čÖé
Image Sharing
ÔÇťDeoarece civiliza┼úia se dezvolt─â din ce ├«n ce mai mult, am urm─ârit s─â cre─âm un sistem social ├«n care oamenii s─â depind─â ├«n totalitate de veniturile lor financiare. Bani, bani, tot mai mul┼úi bani! O idee fix─â care trebuia s─â fie r─âsp├óndit─â pretutindeni.
Image Upload
Dar, pentru a avea bani trebuie s─â produci, iar pentru a produce trebuie s─â munce┼čti ┼či ca s─â munce┼čti ├«┼úi trebuie timp. Am format deci o ecua┼úie care reprezint─â de fapt un cerc vicios, aproape f─âr─â rezolvare, deoarece nu po┼úi ajunge niciodat─â la cap─ât.

Rezultatul a fost acela c─â oamenii au ajuns s─â munceasc─â pentru noi p├ón─â la epuizare, atra┼či mereu de mirajul ob┼úinerii unor sume tot mai mari de bani, care de fapt sunt cheltuite foarte repede ├«n ritmul alert al lumii ┼či al tenta┼úiilor de tot felul
care o caracterizeaz─â.
Image Hosting
├Äntotdeauna noi avem ceva de c├ó┼čtigat. Fie un om politic influent care s─â ne sus┼úin─â interesele; acesta este cazul cel mai ├«nt├ólnit ┼či aproape cel mai u┼čor de fabricat. Fie un mare om de afaceri, ai c─ârui bani ├«i administr─âm noi ├«n cea mai mare parte, prin propriile noastre filiere.

Ne intereseaz─â, a┼čadar, s─â cre─âm c├ót mai multe astfel de ÔÇ×cercuri vicioase”, ├«n baza
lor am construit societatea modern─â, am format a┼ča-zisa ÔÇ×celul─â a societ─â┼úii”, adic─â familia, pe care am legat-o str├óns ├«n lan┼úul unor interminabile dependen┼úe: serviciu, cas─â, confort, ma┼čin─â, ├«mprumuturi la banc─â, obliga┼úii contractuale pe perioade foarte lungi de timp, care uneori se ├«ntind la una sau dou─â genera┼úii din familia respectiv─â.

Rolul ÔÇ×cercurilor vicioase” este acela de a crea dependen┼úa, pentru c─â atunci c├ónd
exist─â dependen┼ú─â, lipse┼čte libertatea. Dependen┼úa atrage automat un gen de ├«nrobire, de limitare ┼či noi avem nevoie ca oamenii s─â fie c├ót mai limita┼úi ┼či mecanici ├«n ac┼úiunile lor, care trebuie s─â devin─â aproape stereotipe.

Aceasta a fost ideea principal─â pentru care am impus ├«n mod gradat munca divizat─â ├«n c├ót mai multe domenii ┼či subdomenii. Dac─â cerin┼úa postului respectiv de munc─â este simpl─â, aproape minim─â dar repetitiv─â, omul devine ├«n scurt timp un fel de ÔÇ×robot” care ascult─â ce i se spune ┼či face ce i se ordon─â.

Nu este necesar ca oamenii să gândească prea mult; aceasta poate să devine ceva
periculos, poate na┼čte idei care s─â fie contrare scopurilor noastre. De aceea, am urm─ârit s─â extindem controlul asupra popula┼úiei tot mai numeroase chiar ┼či ├«n afara serviciului, adic─â ├«n timpul liber.
Free Image Hosting
Am permis astfel tehnologiei ┼či inventicii s─â capteze masele de oameni prin anumite mijloace a c─âror lips─â ni s-ar p─ârea acum sinonim─â cu o catastrof─â: televiziunea, telefonul, computerul. Ideea noastr─â a avut un succes enorm, deoarece pe l├óng─â crearea dependen┼úei popula┼úiei fa┼ú─â de aceste mijloace tehnologice, ne-a oferit totodat─â ┼či controlul difuz─ârii informa┼úiei.

În prezent, datorită caracteristicilor vremurilor pe care le trăim, informaţia
de┼úine primul loc ├«n ceea ce prive┼čte ÔÇ×armele” cu care ac┼úion─âm ├«n lume. Pasul urm─âtor a fost simplu de intuit: control├ónd mijloacele ┼či institu┼úiile mass-media, control─âm implicit con┼úinutul ┼či calitatea informa┼úiei.

De aceea, unul dintre obiectivele de baz─â a fost acela de a ob┼úine controlul asupra celor mai mari trusturi de pres─â, radio ┼či televiziune din lume.
Free Image Hosting
Unul dintre scopurile noastre principale a fost acela de a stopa proliferarea
oamenilor pe planet─â. Mai mult chiar, trebuia s─â mic┼čor─âm drastic popula┼úia globului. Pentru aceasta aveam nevoie de metode care s─â ucid─â ├«n timp scurt un num─âr foarte mare de oameni. Am finan┼úat proiecte de cercetare ultrasecrete pentru producerea unor viru┼či extrem de virulen┼úi. Unele experimente au dat gre┼č, altele ├«ns─â ne-au mul┼úumit prin rezultatele ob┼úinute…

Dac─â ceva sau cineva se opune, nu poate rezista mult timp ├«mpotriva noastr─â. Dup─â cum ├«┼úi spuneam, ÔÇ×armele” noastre nu sunt niciodat─â prezentate pe fa┼ú─â. Dimpotriv─â, ele ├«mbrac─â mai mereu o hain─â profund umanitar─â, dar apas─â pe acele puncte slabe pe care tot noi le-am creat ├«n sistem ┼či care ├«n marea lor majoritate nu sunt cunoscute de popula┼úie.

Baza care ne ofer─â sursele ascunse de manipulare a popula┼úiei este constitu┼úia unui stat. Alc─âtuirea ei este o adev─ârat─â ┼čtiin┼ú─â a psihologiei ┼či manipul─ârii omului ┼či de aceea am avut grij─â ca la conceperea constitu┼úiilor principalelor state-puteri ale lumii s─â ia parte ┼či reprezentan┼úii no┼čtri.

Constitu┼úiile trebuie s─â aib─â o form─â umanitar─â, chiar pompoas─â ┼či relativ complicat─â, dar totodat─â s─â ascund─â ├«n profunzimea lor modalit─â┼úile eficiente de subminare ┼či control a popula┼úiei.

Poate cea mai r─âsp├óndit─â metod─â pe care noi am creat-o ┼či am ├«ntre┼úinut-o ├«n mod
indirect de-a lungul timpului este cea a conflictelor, revolu┼úiilor ┼či r─âzboaielor ├«n diferite zone de pe glob. Confrunt─ârile armate au constituit dintotdeauna, pentru noi, o real─â ┼či uria┼č─â surs─â de venituri precum ┼či o subtil─â modalitate de men┼úinere ┼či dirijare a influen┼úei ┼či puterii la nivel mondial. Specul─âm orice dificultate economic─â sau social─â, ├«n special la ┼ú─ârile mai pu┼úin dezvoltate.

Datorit─â influen┼úei bancare pe care o de┼úinem, ac┼úion─âm din umbr─â la nivelul conducerii statului respectiv ┼či ├«n acela┼či mod ac┼úion─âm ┼či ├«n cazul statului advers.
Nu ne implic─âm niciodat─â ├«ntr-o singur─â parte sau direc┼úie, deoarece rezultatul poate fi incert. Impulsion├ónd ├«ns─â ├«n secret ambele tabere, noi vom fi cei c├ó┼čtiga┼úi, indiferent de rezultatul final al conflictului.

Perioada actual─â se preteaz─â mai ales la crearea unor conflicte de ordin etnic ┼či economic. Sunt simplu de produs, dureaz─â mult ┼či atrag numeroase alte interese din partea altor state mai puternice, dar rivale, astfel ├«nc├ót p├ón─â la urm─â r─âzboiul respectiv devine un r─âzboi ├«ntre marile puteri ale lumii ┼či mai pu┼úin o cauz─â na┼úional─â limitat─â.

ONU ┼či NATO, ca s─â numesc doar dou─â dintre cele mai influente ÔÇ×arme” ale noastre, s-au dovedit a fi decizii salutare atunci c├ónd am hot─âr├ót formarea lor.

Noi ┼čtim c─â deja sunt mul┼úi, ├«ndeosebi intelectuali, care cunosc cel pu┼úin o parte a adev─ârului despre noi ┼či pe care nu-i mai putem min┼úi, dar prin compara┼úie cu restul popula┼úiei, care este ├«ndobitocit─â de sistemul social pe care 1-am creat tot noi ┼či mai ales de cel informa┼úional pe care ├«l dirij─âm aproape ├«n totalitate, ace┼čtia sunt cu adev─ârat o minoritate, ├«n plus, ei sunt dispersa┼úi ┼či amenin┼úa┼úi de avertismentele indirecte pe care noi le trimitem, ├«n aceast─â situa┼úie, chiar dac─â unii oameni cunosc adev─âratele noastre inten┼úii, vor adopta o atitudine pasiv─â, consider├ónd c─â sunt lipsi┼úi de putere, de av├ónt, de posibilitatea
de a acţiona în mod eficient.

Ei adopt─â atunci varianta victimei care se lamenteaz─â: ÔÇ×┼×tiu, dar
ce pot s─â fac? Ce putem noi s─â facem? Suntem lega┼úi de m├óini ┼či de picioare. Suntem
controla┼úi ┼či supraveghea┼úi ├«n tot ceea ce facem. Nu cred c─â mai avem vreo ┼čans─â”, ├«n acest fel, un segment important al popula┼úiei care ar putea s─â ne provoace mari greut─â┼úi ┼či probleme a depus deja armele ├«nainte de a ├«ncepe lupta.

Atunci c├ónd mai apare totu┼či cineva care urm─âre┼čte s─â ne atace ┼či s─â prezinte
realitatea ac┼úiunilor noastre celor care nu o cunosc, avem multiple mijloace de ÔÇ×lini┼čtire” a lui. Replicile noastre sunt atunci bine g├óndite ┼či au la baz─â o fin─â cunoa┼čtere a psihologiei umane.

[i]Ele ├«ncep aproape totdeauna prin lansarea unei ┼čtiri false, negative, despre acea persoan─â, pentru c─â dup─â cum ├«┼úi spuneam, control─âm foarte bine sectorul de difuzare a informa┼úiei prin mass-media. S─â presupunem c─â ┼čtirea apare ├«n c├óteva ziare, care sunt distribuite ├«n toat─â ┼úara. Cititorii afl─â ├«n acest fel despre acea ┼čtire fals─â, care este negativ─â.

Chiar dacă a doua zi sau în zilele următoare aceasta este vehement contrazisă sau
chiar dac─â apare o dezmin┼úire, faptul a fost deja consumat, ├«n primul r├ónd, nu este deloc obligatoriu ca cel care a citit ┼čtirea fals─â s─â mai citeasc─â a doua zi ┼či dezmin┼úirea, r─âm├ón├ónd ├«n acest fel cu o idee negativ─â despre persoana respectiv─â, chiar dac─â acea idee este fals─â.

Sistemul economic ┼či social pe care l-am impus ├«ncurajeaz─â foarte mult competi┼úia ├«n
aspectul ei nearmonios, stimuleaz─â concuren┼úa neloial─â ┼či ├«ndeamn─â la un consum c├ót mai mare de m─ârfuri. Toate acestea sunt justificate de un interes umanitar, acela de formare a omului ┼či de motivare a sa pentru a str─âbate ÔÇ×jungla” vie┼úii, care amenin┼ú─â s─â-1 sufoce, ├«n realitate, ├«ns─â, aceast─â preocupare ┼či agita┼úie nebun─â a omului, care ├«l ┼úine mai mereu ocupat ┼či tensionat, nu duce dec├ót la o diminuare semnificativ─â a valorilor care sunt cu adev─ârat morale ┼či etice ├«n via┼ú─â, adic─â la pervertirea caracterului fiin┼úei umane.

Exploat─âm aceste idei ┼či posibilit─â┼úi la aproape orice nivel de difuzare a lor prin
mass-media. Aceasta ne-a determinat s─â ├«ncuraj─âm ┼či s─â sprijinim proliferarea
sexualit─â┼úii ├«n formele ei aberante ┼či a pornografiei p├ón─â la limite aproape inimaginabile, deoarece am constatat c─â for┼úa ┼či virilitatea b─ârbatului, precum ┼či sensibilitatea ┼či intui┼úia femeii diminueaz─â foarte repede atunci c├ónd sunt confruntate cu astfel de practici rele.
Free Image Hosting
In aceste condi┼úii omul devine labil, cedeaz─â mult mai repede tenta┼úiilor ┼či, ceea ce este foarte important, poate fi controlat cu u┼čurin┼ú─â. Pentru a ne realiza planurile este necesar ca ├«mpotrivirea s─â fie minim─â; de aceea, ├«ntr-o prim─â etap─â noi oferim idei ┼či posibilit─â┼úi avantajoase oamenilor, pentru ca mai apoi s─â profit─âm din plin de sl─âbiciunile lor sau de anumite prevederi ale contractelor ├«n care ei s-au implicat orbe┼čte.

Societatea actuală se pretează foarte bine la modelul acestei acţiuni. Noi oferim
oamenilor tot mai multe tenta┼úii, deoarece am permis dezvoltarea exploziv─â a tehnologiei, iar ei cad ├«n plasa stimulentelor ┼či pl─âcerilor de tot felul, aproape f─âr─â discriminare. ┼×tim c─â aceasta le macin─â voin┼úa ┼či un om f─âr─â voin┼ú─â proprie este precum un animal ne┼čtiutor care este dus la t─âiere.

Am stimulat deci ├«n cel mai ├«nalt grad tendin┼úa popula┼úiei de a consuma. Aceasta a devenit ca un fel de ÔÇ×boal─â contemporan─â” a omului; chiar dac─â nu are nevoie de ceva anume, el totu┼či trebuie s─â cumpere, s─â consume ┼či iar s─â cumpere, de cele mai multe ori lucruri lipsite de importan┼ú─â sau chiar pentru a-┼či face provizii ├«n exces.

Pe de alt─â parte, exist─â o leg─âtur─â str├óns─â ├«ntre tenta┼úia exercitat─â de bani ┼či
modalit─â┼úile prin care ace┼čtia pot fi ob┼úinu┼úi, ├«n sistemul economic ┼či legic pe care noi l-am impus nu e u┼čor s─â devii bogat ┼či, practic, este aproape imposibil s─â o faci pe c─âi cinstite.

De aceea, clasa bog─âta┼čilor este ├«n cea mai mare parte o clas─â social─â viciat─â ┼či pervertit─â.
Necinstea ┼či pervertirea celor boga┼úi i-a determinat s─â aib─â propriile lor secrete ┼či atunci c├ónd un om are secrete, apar ┼či obliga┼úiile lui fa┼ú─â de al┼úii, mai ales prin intermediul ┼čantajului. Noi ┼čtim foarte bine cum s─â exploat─âm astfel de situa┼úii, deoarece noi ├«n┼čine suntem artizanii ei.

S─â lu─âm ca exemplu ┼úara ta Romania. Aici ne-am instalat oamenii cu o mare u┼čurin┼ú─â, deoarece am ┼čtiut s─â specul─âm trecerea de la un regim totalitar, ale c─ârui baze tot noi le-am pus, la o aparent─â libertate de ac┼úiune. Am intuit corect, de pild─â, l─âcomia ┼či lipsa de scrupule care apar la omul supus mult timp diferitelor temeri ┼či priva┼úiuni.
Image Upload
Dup─â Revolu┼úia din ┼úara voastr─â nu am avut altceva de f─âcut dec├ót s─â a┼čtept─âm ┼či s─â
├«ncuraj─âm dezastrul economic, dar mai ales corup┼úia ┼či tenta┼úia rom├ónului ├«n fa┼úa str─âlucirii banului. Dup─â o lung─â perioad─â de priva┼úiuni ┼či lipsuri de tot felul care i-au provocat o mare suferin┼ú─â, era de a┼čteptat ca el s─â cedeze foarte repede ├«n fa┼úa tenta┼úiilor care ap─âreau. ┼×i ├«ntr-adev─âr, aproape to┼úi au c─âzut ├«n aceast─â plas─â.

Atunci am început să
ac┼úion─âm ┼či din punct de vedere politic. Nu-┼úi face griji, e o metod─â pe care o aplic─âm ├«n aproape toate statele. Trebuia s─â fim siguri c─â principalele posturi din Parlament ┼či Guvern sunt ocupate de oameni ├«n v├órst─â, mul┼úi dintre ei cu un caracter slab, u┼čor de manipulat.

Celor care erau maturi ┼či dinamici le-am cultivat cu grij─â latura orgolioas─â a fiin┼úei ┼či mai ales sentimentul ├«n┼čel─âtor al puterii, care ├«n cazul lor nu reprezenta totu┼či o caracteristic─â dominant─â de adev─âra┼úi conduc─âtori, ├«n acest fel am exacerbat ├«n ei egoismul, meschin─âria ┼či ipocrizia. Era necesar s─â avem ├«n posturi-cheie oameni care pot fi tenta┼úi destul de u┼čor cu afaceri oneroase, care ├«n acela┼či timp ar face orice pentru a-┼či p─âstra postul ┼či func┼úia, ├«n mare parte am reu┼čit.
Image Upload
Interesul nostru este acela de a crea diferenţe foarte mari între păturile sociale,
adic─â oameni foarte boga┼úi ┼či oameni foarte s─âraci, pe c├ót posibil f─âr─â elementul de intermediere ┼či sus┼úinere, care este p─âtura mijlocie, ├«ntre┼úinem astfel o stare social─â general─â prin care omul s─â-┼či ├«nchipuie c─â trebuie s─â fac─â fa┼ú─â unui asalt continuu, c─â trebuie s─â se lupte mereu fie pentru a-┼či asigura traiul de zi cu zi, fie pentru a-┼či spori ┼či mai mult averea.

Aceast─â stare de spirit ├«ncordat─â ┼či foarte agitat─â alimenteaz─â sentimentul de fric─â ┼či at├óta timp c├ót exist─â frica, nu ├«┼či poate face loc lini┼čtea, ├«mp─âcarea, relaxarea ┼či nici spiritualitatea. De aceea suntem interesa┼úi s─â obstruc┼úion─âm tot ceea ce ar putea conduce spre bine, armonie ┼či credin┼ú─â religioas─â veritabil─â, deoarece altfel controlul ┼či puterea noastr─â nu mai sunt eficiente.
Image Sharing
Adev─ârata influen┼ú─â o exercit─âm prin intermediul creditelor uria┼če cu care oblig─âm practic diferitele guverne ale lumii s─â ac┼úioneze ├«n domeniul economic – ┼či prin aceasta ├«n cel social – dup─â cum dorim noi. Acesta este, de fapt, scopul principal pentru care am ├«nfiin┼úat cele dou─â mari organisme financiare ale lumii: Banca Mondial─â ┼či Fondul Monetar Interna┼úional (FMI).

Dar cea mai important─â lovitur─â ┼či victorie ob┼úinut─â a fost ├«ndatorarea Statelor Unite ale America, care ├«n prezent depind aproape ├«n totalitate de politica financiar─â pe care noi o stabilim. Dup─â cum ├«┼úi spuneam, esen┼úa acestei politici o constituie creditele cu dob├ónd─â ┼či, de aici, crean┼úele care apar ┼či toate celelalte forme de obliga┼úii sau concesii pe care ┼či le creeaz─â statele datornice fa┼ú─â de noi.

┼ó─ârile falimentare sunt ÔÇ×specialitatea” noastr─â, deoarece ne ofer─â practic accesul indirect la conducerea unui popor ├«ntreg. Desigur, noi preg─âtim ┼či corel─âm ├«n prealabil aceste strategii cu acelea ale dezinform─ârii prin mijloacele mass-media interna┼úionale, care ne apar┼úin. E un sistem care ┼či-a dovedit cu prisosin┼ú─â eficien┼úa ├«n decursul timpului ┼či pe care noi ├«l st─âp├ónim foarte bine.

ÔÇŽ ├«n cazurile mai deosebite, cum ar fi de exemplu cel al Statelor Unite, nu putem permite gre┼čeli sau ac┼úiuni exterioare ├«n afara celor prev─âzute de noi.

De aceea, fiecare pre┼čedinte american nu reprezint─â ├«n realitate dec├ót o alegere ┼či o emana┼úie a scopurilor noastre masonice, el trebuind obligatoriu s─â fie membru marcant ├«n lojile noastre, de obicei cele ale e┼čalonului doi.

Pentru a ascunde c├ót mai bine manevrele politice ┼či financiare pe care le declan┼č─âm
├«n aceste scopuri ne servim de cea mai spectaculoas─â, dar ├«n acela┼či timp cea mai hilar─â idee pe care am reu┼čit s─â o infiltr─âm maselor de oameni ├«n ultimii dou─â sute de ani. Aceasta este probabil una dintre cele mai de pre┼ú achizi┼úii ale noastre, care ne-a adus multe servicii ┼či care se dovede┼čte foarte eficient─â chiar ┼či ├«n prezent.

Te vei mira, dar ea poart─â un nume foarte cunoscut: democra╚Ťia No┼úiunea ├«n sine nu face nici c├ót o ceap─â degerat─â; cu toate acestea, ea
este cea mai potrivit─â pies─â ├«n angrenajul planului nostru, care are mare succes la masele populare. Motivul principal este acela c─â le treze┼čte acestora orgoliul ┼či sentimentul de a avea putere, dar ├«n realitate nu face altceva dec├ót s─â produc─â un anumit gen de ├«nvr─âjbire, lupt─â ┼či tenta┼úie, oferind astfel posibilitatea manipul─ârii.

Ce ob┼úinem noi, de fapt, prin a┼ča-zisa democra┼úie?
In cele mai multe dintre cazuri aceasta duce ├«n primul r├ónd la dezbinare ├«ntre diferite categorii sociale care alc─âtuiesc un popor ┼či la o ├«nfruntare de multe ori f─â┼úi┼č─â ├«ntre popula┼úiile de pe glob. Ideea pe care o oferim lumii, dar prin care acoperim de fapt cu acordul tuturor adev─âratele noastre inten┼úii ┼či ac┼úiuni, este aceea de a crea iluzia alegerii libere ├«n cazul fiec─ârui individ.

[b]Pentru noi, unirea oamenilor ├«n idei ┼či concepte benefice, pozitive, este foarte periculoas─â, deoarece numai atunci masele de oameni devin cu adev─ârat puternice ├«n ac┼úiunea lor. Acesta este ┼či motivul pentru care urm─ârim adeseori s─â provoc─âm fragmentarea teritoriilor statale ├«n c├ót mai multe etnii, fiecare cu interesele, cultura ┼či credin┼úele ei religioase.

Ceea ce urm─ârim ├«n final este estomparea tradi┼úiilor culturale ┼či religioase ale diverselor ┼ú─âri ┼či popula┼úii p├ón─â la pragul de la care acestea nu mai au for┼úa necesar─â individualiz─ârii; atunci ele devin u┼čor de controlat ┼či de asimilat ├«ntr-o form─â unic─â de guvern─âm├ónt, care bine├«n┼úeles c─â va fi dirijat─â de elita noastr─â masonic─â la nivel mondial.
Free Image Hosting
Unul dintre marile obstacole pe care le avem ├«n fa┼ú─â ┼či pe care trebuie s─â le dep─â┼čim
este reprezentat de tradi┼úiile diferite ale popoarelor ┼či de dorin┼úa acestora de a se raporta la ele.

Noi urm─ârim s─â ob┼úinem o ÔÇ×turm─â colectiv─â de animale” care ac┼úioneaz─â ├«n mod automat,
c─âreia ├«i dai f├ón ┼či ap─â la momente bine stabilite ┼či care te sluje┼čte astfel ├«n mod necondi┼úionat.

A fost destul de u┼čor ├«n cazul Americii, deoarece ea practic nu are tradi┼úie, ├«n prezent, este locul din lume unde planul nostru a fost cel mai bine dus la ├«ndeplinire: dependen┼ú─â total─â fa┼ú─â de sistemul economico-social, control total ┼či subjugare financiar─â, toate acestea fiind ├«mbr─âcate ├«n mirajul tehnologiilor extraordinare ┼či a ideii penibile ┼či orgolioase de prim─â putere a lumii.
ÔÇŽ Mai pu┼úin vigilen┼úi ┼či u┼čor de manipulat, ei servesc practic ca ÔÇ×v├órf de ├«naintare” ├«n planul nostru de cucerire a puterii absolute la nivel mondial.

Aproape toate statele s-au ├«nglodat ├«n datorii pentru a-┼či putea sus┼úine cheltuielile
militare, chiar dacă nu se află în război. Noi acordăm aceste împrumuturi, dar cerem
guvernelor s─â ne garanteze pentru ele cu multe bog─â┼úii: mine, p─âduri, c─âi ferate sau anumite sectoare industriale de mare importan┼ú─â. Aceasta este modalitatea principal─â prin care noi acapar─âm ├«n mod gradat avu┼úiile unui stat ┼či control─âm poporul ┼ú─ârii respective.

Democra┼úia, ├«n adev─âratul ei sens, nu poate func┼úiona eficient ├«n cazul mul┼úimilor mari de oameni, care sunt eterogene. Noi ┼čtim c─â ea reprezint─â un concept viabil doar ├«n cazul unei societ─â┼úi care este orientat─â ├«n mod benefic, ├«n care oamenii g├óndesc ┼či ac┼úioneaz─â ├«n general la unison ┼či au o con┼čtiin┼ú─â elevat─â, ceea ce nu e cazul cu civiliza┼úia modern─â.

Toat─â lumea vorbe┼čte despre ┼či sus┼úine libertatea ┼či democra┼úia, dar aproape nimeni nu se ├«ntreab─â cum se face c─â, ├«n ciuda bunelor inten┼úii, a umanitarismului ┼či a dorin┼úei de pace care sunt exprimate pretutindeni ├«n lume, exist─â mai mult ca oric├ónd r─âzboaie, conflicte, tensiuni ┼či ne├«n┼úelegeri ├«n toate zonele de pe glob. ├«n felul acesta noi am ridicat ipocrizia clasei conduc─âtoare la rang suprem ┼či folosim din plin avantajele acestei situa┼úii.

Foarte pu┼úini sunt cei care rezist─â atacurilor ┼či metodelor noastre.
Totu┼či, ace┼čtia ne st├ónjenesc ac┼úiunile ┼či, ceea ce este mai nepl─âcut pentru noi, se bucur─â chiar de simpatia ┼či de ajutorul altora. Aceasta ├«nseamn─â unitate ┼či for┼ú─â de opinie colectiv─â, adic─â exact ceea ce noi dorim s─â ├«mpiedic─âm. Mai grav este ├«ns─â faptul c─â unele dintre aceste persoane sau grupuri de persoane cunosc foarte bine anumite metode ┼či tehnici ezoterice pe care le aplic─â pentru a contracara ac┼úiunile noastre!

Nu e mai pu┼úin adev─ârat c─â ┼či elita noastr─â, marii Illuminati, aplic─â procedee secrete de influen┼úare ┼či determinare a unor efecte precise ├«n planul fizic. Dar
totu┼či suntem st├ónjeni┼úi ┼či de multe ori chiar ├«mpetica╚Ťi ├«n unele dintre planurile noastre de c─âtre for┼úele opuse nou─â, uneori aceste forte fac parte din cele pe care oameni le numesc “extraterestre”… De aceea este important s─â atragem ├«n r├óndurile noastre o persoan─â care deja de┼úine anumite puteri remarcabile.

Unele persoane, care se opun cu multă forţă planurilor noastre, cunosc adevărul
├«n ceea ce ne prive┼čte. Pentru c─â metodele obi┼čnuite de anihilare ac┼úioneaz─â mai greu ├«n astfel de cazuri am ad─âugat un artificiu: anumi┼úi venerabili pe care noi ├«i alegem mai ales din e┼čalonul doi prezint─â lumii unele aspecte despre organiza┼úia noastr─â, utiliz├ónd pentru aceasta mijloacele mass-media pe care noi le st─âp├ónim.

Ei dau interviuri ┼či scriu c├óteva c─âr┼úi sau articole ├«n care sunt expuse unele aspecte adev─ârate, dar inofensive, despre structura ┼či activitatea noastr─â. S-a mers pe principiul de a strecura o parte de adev─âr ┼či patru p─âr┼úi de minciun─â, ├«n amalgamul de date care este prezentat exist─â deci ┼či ceva adev─âr, pe care oricum
noi nu-l puteam contesta, dar care apare astfel ├«n fa┼úa lumii ca fiind expus de ├«n┼či┼či membrii organiza┼úiei.
Fire┼čte, acele adev─âruri sunt ├«mbr─âcate ┼či ├«mp─ânate ele ├«nsele cu minciuni, astfel ├«nc├ót nimeni s─â nu mai ├«n┼úeleag─â mare lucru ┼či, ca urmare, s─â abandoneze interesul pentru cercetarea subiectului.
ÔÇŽ. ├«n ultimii cincisprezece-dou─âzeci de ani am ├«nceput s─â ie┼čim discret ├«n eviden┼ú─â afirm├ónd c├óte o fr├óntur─â de adev─âr amestecat cu multe alte minciuni.

Trebuie s─â cre─âm impresia c─â ├«i ajut─âm pe oameni, c─â suntem l├óng─â ei la “necaz ┼či suferin┼ú─â. Direc┼úiile noastre de ac┼úiune, ├«n special prin intermediul oamenilor politici, sunt acelea de a simula un interes major pentru problemele sociale curente, pentru necazurile omului – provocate mai ales de recesiunea economic─â mondial─â dirijat─â de organiza┼úia noastr─â – ┼či, prin intermediul ÔÇ×zilierilor” de care ┼úi-am vorbit ┼či a ajutoarelor acestora, s─â inocul─âm ideea c─â ne intereseaz─â foarte mult aceste aspecte ┼či c─â lupt─âm pentru ├«mbun─ât─â┼úirea lor.
Image Hosting
De fapt, tot acest ÔÇ×spectacol” este numai pentru a c├ó┼čtiga ├«ncrederea maselor populare pentru ca, la momentul cel mai potrivit ┼či ├«n conjunctura cea mai bun─â s─â lu─âm ├«n st─âp├ónire conducerea politic─â ┼či economic─â a ├«ntregii planete prin instituirea unui guvern unic mondial, aflat sub controlul nostru direct ┼či total.

Trebuie deci s─â c├ó┼čtig─âm c├ót mai mult ├«ncrederea maselor de oameni, pentru a crea iluzia unei e┼čalon─âri fire┼čti a evenimentelor care vor urma, a crizei mondiale teribile ┼či pentru a ie┼či astfel la suprafa┼ú─â ├«n chip de salvatori ai omenirii, deoarece avem resursele financiare care sunt necesare pentru a realiza aceasta, ├«n principiu, sarcina nu este chiar a┼ča dificil─â, deoarece vigilen┼úa maselor populare este deja mult sl─âbit─â de alte modalit─â┼úi pe care le aplic─âm de mult timp cu succes: rutina zilnic─â a serviciului, programele de televiziune structurate ├«n a┼ča fel ├«nc├ót s─â inoculeze ├«n subcon┼čtientul oamenilor atitudinea pasiv─â ┼či lipsa opozi┼úiei ┼či a discern─âm├óntului, hrana chimizat─â, stupefiantele, bolile de tot felul.ÔÇŁ

Free Image Hosting

Pentru a citi cartea copia┼úi link-ul dintre paranteze: (http://www.scribd.com/doc/1471882/Radu-Cinamar…)


One response to “MASONII CONDUC LUMEA ?

  1. Beta , interesant acest articol , ma ingrozesc de cat adevar cuprinde ­čśŽ
    Omenirea este manipulata de o mana de ticalosi care nu se mai satura de bani !Ma intreb ce vor face cu ei daca distrug lumea:?: Referitor la Romania e adevarul pur > Dupa asa zisa revolutie au pus mana pe tot , au cumparat constiinte cu cativa galbeni , ne-au transformat in dependenti din toate punctele de vedere .Acum stau linistiti , sunt siguri ca n-avem cum sa ne mai ridicam , avem atata datorie ca nici generatiile urmatoare nu vor reusi sa le plateasca !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s