PUTEREA MINTII


Vorbirea noastra abunda de expresii precum “inima franta”, “ junghi in coaste”, “Mor de dor” sau “mor de ciuda”. Ar trebui sa fim atenti ce rostim. Vorbele pot deveni realitate, spune Lioara Bradu.

Intr-o statie de metrou, in centrul Bucurestiului, la cea mai aglomerata ora a zilei, Emilia, 36 de ani , incearca sa isi schimbe viata. Are o casnicie fericita, dar atat ea cat si sotul ei isi doresc cu disperare un copil. In ultimii 8 ani au incercat totul: au cheltuit o groaza de bani, au consultat cei mai renumiti medici, dar rezultatul a fost mereu acelasi: ia-ti medicamentele, i s-a spus si nu-ti pierde speranta.

Metroul soseste in statie cu un scrasnet prelung. Lumea se imbulzeste spre usile pe jumatate deschise. Doar Emilia sta nemiscata, cu ochii inchisi, ignorand agitatia din jurul sau. Isi imagineaza ca trupul ei e o gradina verde si roditoare, ca dorinta ei de a fi mama e o samanta minuscula, pe care o sadeste in pantecele ei, ca sa rodeasca un copil sanatos…

Petru, baietelul ei, are acum trei ani. “Suna ciudat, dar sunt absolut convinsa ca tehnica de vizualizare a fost mult mai eficienta decat toate tratamentele pe care le-am incercat. Ajunsesem in pragul deznadejdii. Aveam o problema medicala atat de parsiva, incat nici fertilizarea in vitro nu ar fi fost o rezolvare. Pentru ca aveam endometrul subtire, embrionul nu reusea sa se fixeze”, explica ea. Satula de atatea esecuri, a recurs la ajutorul specialistilor in hipnoza. “E adevarat ca in tot acest timp am continuat sa iau pilulele prescrise de medic, dar stiu, simt, cred ca tehnicile de hipnoza au schimbat totul. Altminteri cum sa-mi explic faptul ca, exact in luna in care am inceput hipnoterapia, am si ramas insarcinata? Coincidenta? Dupa 8 ani de chin? N-as zice.”

Capcanele subconstientului
Sa fie adevarat? Oare gandul nostru e mai puternic decat medicina cu toate tehnicile si leacurile ei ? Oare mintea noastra poate declansa schimbari radicale in trupul nostru? “Fara indoiala”, raspunde Darian Leader, un celebru cercetator britanic, care, in cartea sa Why Do People Get Ill (scrisa impreuna cu academicianul David Coperfield) demonstreaza legatura uluitoare dintre minte si trup. “Nu exista nicio boala fara o radacina psihologica. Nu exista boli, ci bolnavi. Iata, un om se poate vindeca de o raceala banala in 5 zile, in vreme ce altul se poate chinui cateva luni bune. De unde vine diferenta? Din mintea pacientului, fara indoiala.”

Psihanalist de profesie, Leaders si-a inceput cercetarile cu interpretarea simptomelor anumitor boli in functie de gandurile si declaratiile pacienților. Pe masura ce a avansat in studiu, a capatat convingerea ca, desi bolile se manifesta printr-o stare de rau fizic, in fond scot la iveala dorinte, frustrari, emotii de care nici macar pacientul respectiv nu era constient. In sustinerea acestei teorii el aminteste o multime de boli declansate pe fond psihic (de la diabet si ulcer, pana la afectiuni dermatologice). Pe baza aceluiasi rationament, Leaders explica de ce un numar urias de femei diagnosticate cu sterilitate au ramas insarcinate imediat ce au fost acceptate ca mame adoptive. “In mod inconstient, o femeie simte ca nu poate fi mama, daca se afla intr-o conjunctura nepotrivita. Abia dupa ce lucrurile s-au asezat si gandurile i s-au limpezit, corpul reactioneaza. Ceea ce se intampla in mintea unui om este din cale afara de important pentru starea lui de sanatate.”

Ideea nu e noua. Sigmund Freud spunea ca boala e o consecinta a povestii vietii pacientului, iar simptomele nu sunt doar semnele ei, ci, in primul rand, forme de expresie ale unei emotii sau reprimari, un soi de arta personala. Pacientii vorbesc codat, iar simptomele sunt forme de comunicare. Oamenii sunt marcati de propriile lor manifestari de boala, nu de cele descrise in manualele de medicina. Pe de o parte doresc sa scape de ele, dar vor si sa le pastreze, intr-un fel ciudat. “Boala are si ea beneficiile sale”, spune Freud. “Uneori absenta simptomatologiei nu inseamna in mod obligatoriu sanatate, ci depresie, autism, moarte fizica.”

Cu alte cuvinte, daca mintea este cea care ne face vulnerabili in fata bolilor, tot ea este responsabila de felul in care luptam cu boala si reusim sa ne vindecam. S-a observat in nenumarate studii ca bolnavii de cancer care primesc sustinerea si afectiunea familiei au o speranța de viața crescuta, iar sansele de vindecare (acolo unde se poate vorbi de asa ceva) cresc considerabil. De asemenea, un studiu de data recenta a demonstrat ca numai cateva cuvinte de incurajare spuse de medicul anestezist inainte de operatie au un efect postoperator pozitiv uluitor (si masurabil) asupra pacientului , in ceea ce priveste suportarea durerii si perioada de timp petrecuta in spital pentru recuperare. Iata de ce Leader crede ca un medic bun trebuie sa fie un impecabil om de stiinta si un umanist desavarsit.

Psihologie vs medicina
Sigur, boala tine de o anume predispozitie genetica si e declansata de factori biologici (virusi, bacterii, bacili etc), dar e, fara indoiala, legata si de subconstient, element de care medicina conventionala nu pare deloc interesata. S-a observat ca, in momente dificile din viața, oamenii sunt expuși unui risc crescut de imbolnavire. Iata de ce intrebarea “de cat timp esti bolnav?”, ar trebui inlocuita cu una mai semnificativa: “cand a aparut aceasta boala?”. Exista intotdeauna un moment esential legat de declansarea ei. Evident, nu inseamna ca toti medicii trebuie sa devina psihanalisti, dar nu vad nici un motiv pentru care nu ar putea sa invete sa reformuleze intrebarile, de vreme ce istoricul bolii tine de povestea vietii pacientului.

In sustinerea acestui punct de vedere Leaders citeaza o multime de articole aparute in presa de specialitate, care sugereaza ca anumite caracteristici psihice predispun anumite persoane la anumite boli. Unii cercetatori cred ca personalitatea de tip C (caracterizata prin stoicism, conventionalism, amabilitate si dificultati in exprimarea emotiilor) are un risc crescut al incidentei diferitelor tipuri de cancer. Pe de alta parte, tuberculoza, o boala foarte raspandita in secolul 19, a fost deseori asociata de o personalitate sensibila, pasionala, romantica. Multi dintre artistii vremii, inclusiv Keats, Shelley sau Byron au suferit de tuberculoza.

Teoria a fost aprig criticata si atunci si acum. “Ipoteza conform careia stresul are un raspuns imunologic sau ca emotiile provoaca boli e periculoasa si speculativa”, crede Susan Sontag, autoarea cartii llness as Metaphor and Aids and Its Metaphors (pe care a scris-o dupa ce a fost diagnosticata cu cancer, in 1979). De asemenea ea desfiinteaza cu vehementa si ipoteza ca vindecarea sta in vointa pacientului, citand note din jurnalul scriitoarei Katherine Mansfield, care in 1922 a refuzat tratamentul medical recomandat, considerand ca se poate vindeca singura pe cale spirituala. Mansfield a murit un an mai tarziu…

Gandeste pozitiv!
Poate din cauza formatiei mele umaniste, sunt de partea lui Leader: cred ca o apropiere analitica si intelegerea bolii sunt absolut necesare in vindecare. La urma urmei boala implica foarte multi factori. Trebuie sa analizezi fiecare element in detaliu. Dar, peste toate acestea, cred ca o viziune optimista asupra situației nu poate decat sa ajute. In loc sa te gandesti ca boala nu va disparea niciodata, ar trebui sa inveti sa descoperi (și sa crezi) ca azi e mai bine decat ieri. (Evident, asta nu inseamna sa renunți la tratamentul alopat.)

Teoria lui Leader spune ca boala apare de obicei in preajma unor evenimente importante, precum sarcina, divort, nastere sau moartea unei persoane apropiate. Nu cred ca schimbarea este cea care ne afecteaza, ci felul in care o percepem noi. Nu cred ca ne imbolnavim atunci cand ne coplesesc emotiile, ci atunci cand intampinam probleme in procesarea acestor modificari majore din viata noastra. Orice eveniment, orice intamplare are un sens. Dar uneori suntem prea ocupati sa cautam o modalitate de a-i face fata, uitand sa ne mai explicam de ce a aparut tocmai pe traseul nostru. Numarul mare de descoperiri legate de functionarea creierului uman a transformat emotiile in numere. Dar noi nu avem doar creier, avem si minte. Iar aceste cuvinte nu au intrutotul acelasi inteles. Limbajul stiintei nu poate inlocui limbajul dragostei, al fericirii, al mortii, iar asta ne face sa ramanem oameni, nu roboti. Viata e din cale afara de complexa. Deci nu trebuie sa fim surprinsi cand, literalmente, ne provoaca dureri de cap.

One response to “PUTEREA MINTII

  1. da,clar tre sa avem o gandire pozitiva,avand una negativa nu ne ajuta la nimik,insa optimismul nu e suficient fara o mediktie…zic😕

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s